Centenarul României, cu toată spoiala lui de care nu s-a ales nimic, trecuse deja de o lună. După el, potopul...
400.000 de euro cer pe Cula Greceanu actualii proprietari, bani pe care Consiliul Judeţean Vâlcea se plânge că nu-i are. Din 2008, proprietarii au lăsat de la ei şi au acceptat plata unei chirii lunare. Anul trecut, CJ Vâlcea n-a mai plătit nici chiria, aşa că avocaţii le-au pus în vedere celor de la Consiliul Judeţean să nu mai folosească cula pe post de muzeu şi au reînceput formalităţile pentru vinderea ei. După ce în 2015 statul român renunţase la dreptul de preemţiune pentru cumpărarea culei, oficialităţile din Vâlcea au sperat ca măcar de Centenar să-i sensibilizeze pe mai-marii culturii din Bucureşti ca să aloce cei 400.000 de euro pentru achiziţionarea acestei importante clădiri de patrimoniu a României. Centenarul a trecut, iar banii s-au aruncat pe festivisme costisitoare. Pentru mici şmenuri de partid şi de stat se găsesc tot timpul bani, pentru Cula Greceanu, simbol al rezistenţei boierimii româneşti în faţa prădăciunilor otomane, nu s-au găsit bani, aşa cum nu s-au găsit bani nici pentru "Cuminţenia" lui Brâncuşi sau pentru alte opere cu care orice stat civilizat din lumea asta s-ar mândri şi şi-ar dori să le poată trece în patrimoniu.
Veche din secolul XVI, extinsă şi îmbunătăţită până la finele secolului al XVIII-lea, cula a trecut de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Inginerul Nicolae Greceanu şi soţia sa, pictoriţa Olga Greceanu, au înnobilat-o, în perioada interbelică, cu fresce, tablouri, mobile şi obiecte de mare bun gust, punând bazele unui muzeu de artă feudală. După ce a scăpat de batjocura anilor de început ai comunismului, în 1967 cula a devenit muzeu. Sunt mai multe cule frumoase prin sudul ţării, le-am vizitat pe mai toate, cu prilejul documentării unui reportaj, dar Cula Greceanu este tiparul cel mai fidel al minunatei arhitecturi feudale din Oltenia. Se zice că un arhitect de origine română din America ar dori să cumpere cula. După ce va plăti cei 400.000 de euro, va face ce va vrea cu ea: o poate transforma în reşedinţă privată sau o poate transforma într-o cârciumă. Există şi varianta să o cumpere şi apoi să o redea circuitului turistic. Se poate şi asta: statul român să fie pus în genunchi, pe grăunţe, de un necunoscut.