"Palparea regulată a sânilor poate salva vieţi"
- În prezent, numărul femeilor, dar şi al bărbaţilor care se îmbolnăvesc de cancer de sân s-a dublat, comparativ cu situaţia de acum 30 de ani. Din ce cauză?
- Faptul că sunt diagnosticate mai multe tumori se explică, în primul rând, prin existenţa unor metode perfecţionate de depistare precoce a bolii, o cauză posibilă fiind, însă, şi stilul de viaţă nesănătos. Dar avem şi veşti bune: astăzi, cancerul de sân face mai puţine victime decât în urmă cu un deceniu. Tumorile sunt descoperite mai repede şi tratate mai eficient.
- Femeile nu-şi palpează sânii suficient de des şi, de multe ori, nu se prezintă la controalele periodice. De ce este greşit să procedeze astfel?
- Fiindcă palparea cu regularitate a sânilor şi un control preventiv la medicul ginecolog, minimum o dată pe an, le pot salva viaţa. Cifrele sunt grăitoare şi nu ne putem permite să le ignorăm: din şapte sau opt femei, una va dezvolta un cancer mamar, la un moment dat, în cursul vieţii sale. Cele cărora tumora li se depistează într-un stadiu incipient au şanse mai bune de vindecare şi pot spera să evite chimioterapia şi amputarea sânului.
- Cât de des ar trebui să se autoexamineze?
- Le sfătuiesc ca, o dată pe lună, să-şi palpeze amănunţit sânii şi zonele limitrofe, pentru a-şi descoperi eventualii noduli. Indicată este mai ales perioada de după menstruaţie, când ţesutul mamar devine deosebit de moale. În afară de aceasta, femeile ar trebui să-şi cerceteze atent mameloanele: Şi-au modificat cumva forma? Porţiunea dimprejur s-a întărit? A apărut o scurgere?
- De la ce vârstă este necesară o asemenea vigilenţă?
- Pericolul există pentru toate femeile, de altfel şi pentru bărbaţi. Pe măsura înaintării în vârstă, începând de la 45 de ani, riscul de cancer creşte vizibil - probabil că acum avem de-a face cu o combinaţie între anumiţi factori ce ţin de stilul de viaţă şi tendinţa mai accentuată spre dezvoltarea unei boli maligne, determinată de vârstă. La cancerul mamar, în mod special, se adaugă şi factorii hormonali.
"Cancerul de sân se declanşează mai frecvent la femeile care au avut menstruaţii de la o vârstă foarte tânără şi au intrat în menopauză târziu"
- Cancerul reprezintă o modificare patologică a celulelor, care se divid şi proliferează necontrolat. În urma modificărilor intervenite în genotipul celular, poate lua naştere o tumoră, care invadează apoi ţesutul învecinat, distrugându-l. Însă celulele maligne pot de asemenea să se răspândească în tot corpul, prin vasele de sânge şi canalele limfatice. Nu ştim încă din ce cauză se îmbolnăvesc de cancer unii oameni, iar alţii nu. Aceste greşeli apărute în copierea materialului genetic la diviziunea celulară sunt de obicei întâmplătoare şi mai numeroase, cu vârsta. Căci, cu cât îmbătrânim, cu atât mai multe diviziuni celulare au avut loc în organismul nostru şi cu atât mai mare este riscul ca astfel de greşeli să apară şi să fie date mai departe. Dar şi un stil de viaţă nesănătos (dacă ne gândim, de pildă, la fumat, alcool, o alimentaţie dezechilibrată, supraponderalitate şi sedentarism) poate lăsa urme în organism, de-a lungul anilor. Un anumit rol îl joacă şi statusul hormonal, ca şi eventualele gene mutante moştenite.
- Ce influenţă au hormonii?
- În această privinţă circulă destule mituri, totuşi, unele supoziţii au fost confirmate ştiinţific. Astăzi se ştie că factorii hormonali pot influenţa cancerul de sân, deoarece tumorile mamare sunt adesea sensibile la hormoni. Dar ei nu pot fi controlaţi decât într-o foarte mică măsură.
- Ce vreţi să spuneţi?
- De exemplu, se pare că nu este lipsit de însemnătate cât timp a fost expusă femeia la variaţiile lunare ale estrogenului şi progesteronului, determinate de ciclurile menstruale. De aceea, cancerul de sân se declanşează mai frecvent la femeile care au avut menstruaţii de la o vârstă foarte tânără şi au intrat în menopauză târziu. S-a mai constatat că femeile care au rămas însărcinate mai des şi au alăptat o perioadă mai îndelungată dezvoltă rareori un carcinom mamar. Administrarea pilulei contraceptive pe termen lung duce la o uşoară creştere a riscului de cancer de sân. Pe de altă parte, acest risc este contrabalansat - cel puţin statistic - de protecţia pe care pilula respectivă o asigură împotriva altor tipuri de cancer.
- Cât de periculoasă este terapia de substituţie hormonală, recomandată pentru ameliorarea tulburărilor de premenopauză?
- Ea sporeşte categoric riscul, chiar dacă nu la un nivel dramatic - şi de aceea ar trebui prescrisă pe o durată cât mai scurtă, la doze minime şi numai în cazul când simptomele premenopauzei sunt realmente extrem de supărătoare pentru persoana în cauză.
"Stilul de viaţă «occidental» este, în realitate, cel care face să crească riscul de cancer"
- La anumite populaţii, cancerul de sân apare mai frecvent decât la altele. Ce însemnătate are locul unde ne-am născut?
- Ţara de origine poate juca într-adevăr un rol decisiv. S-a remarcat că femeile din Occident, de exemplu cele din Europa şi SUA, se îmbolnăvesc mai frecvent decât asiaticele. Însă această observaţie îşi păstrează valabilitatea doar până la un punct.
- De ce? Vă rugăm să detaliaţi.
- Un studiu clinic de lungă durată, realizat cu participarea unor femei asiatice emigrate în America, a pus în evidenţă faptul că, după câteva generaţii, rata îmbolnăvirii de cancer, pe care iniţial o avuseseră scăzută, a urcat între timp la un nivel comparabil cu al populaţiei americane. Ceea ce autorizează presupunerea că stilul de viaţă "occidental" este, în realitate, cel care face să crească riscul de cancer. Să adăugăm apoi că predispoziţia pentru cancerul de sân poate fi ereditară. Prin urmare, există şi factori genetici care diferă de la o populaţie la alta. Din totalul pacientelor cu cancer mamar, aproximtativ 10% au o mutaţie genetică, iar aceasta le face vulnerabile la boala malignă.
- Cine prezintă nivelul maxim de risc?
- Un grup etnic foarte restrâns şi puţin cunoscut: evreii aşkenazi, originari din Europa, dar care în prezent trăiesc răspândiţi prin toată lumea. La ei se produce deseori o mutaţie genetică care favorizează declanşarea cancerului mamar şi a celui ovarian. Asemenea mutaţii se întâlnesc relativ frecvent şi în Islanda.
- Atunci când ne temem că am avea o eventuală predispoziţie genetică, e bine să ne testăm?
- Aceasta este o decizie strict individuală. Oricum, v-aş îndemna să vă informaţi asupra testelor genetice dacă în familia dvs. s-au repetat cazurile de cancer mamar.
- Ce se înţelege exact prin "s-au repetat"?
- Aveţi motive de îngrijorare dacă pe o latură sau alta a familiei dvs. se regăseşte una dintre următoarele situaţii: * trei femei s-au îmbolnăvit de cancer de sân * s-au îmbolnăvit două femei, dintre care una încă nu ajunsese la vârsta de 51 de ani * două femei au suferit de cancer ovarian * o femeie s-a îmbolnăvit de cancer mamar şi ovarian * o femeie a dezvoltat un cancer mamar, iar alta un cancer ovarian * o femeie a avut cancer la ambii sâni * o femeie mai tânără de 35 de ani s-a îmbolnăvit de cancer mamar * un bărbat şi o femeie au suferit de cancer de sân.
- Şi ce avem de făcut, într-o astfel de împrejurare?
- Vă adresaţi unui medic care vă va consilia în legătură cu testele genetice.
- Dar dacă eu nu doresc să mi se facă un test genetic?
- Fără o consiliere amănunţită şi fără acordul pacientei, medicul nu va efectua un test pentru stabilirea riscului de cancer de sân. El va proceda pentru început la o anamneză, adică o va întreba câte rude au avut această boală. În cazul fericit când una dintre ele se află încă în viaţă, ea poate fi supusă unui test, pentru a se afla dacă este sau nu purtătoare a genei mutante BRCA1 sau BRCA2. Dacă se constată că da, înseamnă că pentru urmaşii ei direcţi, respectiv pentru surori/fraţi există un risc de 50% de a fi, la rândul lor, purtători ai genei mutante. În continuare, fiecare va hotărî pentru sine dacă vrea să se lase testat.
- De ce se tem cel mai tare persoanele cu un asemenea grad de risc?
- De certitudine. Nu e uşor să trăieşti cu conştiinţa faptului că ai în tine o bombă cu ceas, care ticăie şi poate exploda oricând. Pentru aşa ceva, îţi trebuie un psihic echilibrat şi rezistent. Nu este mai puţin adevărat că se pot întreprinde unele lucruri în plan medical: măsuri sporite de depistare precoce, cu utilizarea unor metode diverse, ca palparea, mamografia şi RMN. Vârsta de la care se începe cu aplicarea lor şi frecvenţa controalelor se vor adapta fiecărui caz în parte.
- În ultimul timp, au fost mediatizate şi unele metode drastice: aflând că este purtătoare a genei mutante, Angelina Jolie a cerut să-i fie îndepărtaţi chirurgical sânii şi ovarele. Susţineţi o astfel de atitudine?
- Aceasta poate fi, efectiv, o posibilitate de a împiedica declanşarea bolii şi a te elibera de teama de cancer. Totuşi, soluţia chirurgicală ar trebui cântărită prudent, luând în considerare toate datele problemei. Pe o tânără de 20 de ani, care poartă gena mutantă dar totodată îşi doreşte copii, n-aş sfătui-o să-şi amputeze sânii şi să-şi îndepărteze ovarele. La varianta chirurgicală poţi recurge abia după ce ţi-ai atins obiectivele de planificare familială. Le-aş recomanda însă femeilor să nu amâne prea mult naşterea copiilor pe care intenţionează să-i aibă.
"Alimentaţia poate favoriza dezvoltarea bolii"
- Ea poate favoriza declanşarea bolii. Ar trebui evitată carnea roşie, cea friptă pe grătar, arsă în timpul prăjirii, ca şi sărătura. Este de preferat să mâncăm peşte, carne de pasăre, produse din făină integrală şi cât mai multe legume. În acelaşi timp, trebuie ţinută sub control greutatea corporală. Un depozit adipos de dimensiuni considerabile pe abdomen poate modifica statusul hormonal şi tocmai de aceea supraponderalitatea (deci un indice de masă corporală mai mare de 25) constituie o ameninţare pentru sănătate. În plus, ea se asociază cu încă un factor de risc: de regulă, persoanele supraponderale fac prea puţină mişcare, iar sedentarismul contribuie la creşterea gradului de risc. De asemenea, ar trebui redus consumul de alcool şi eliminat complet fumatul. Ţigările favorizează în primul rând cancerul pulmonar, însă unele studii au descoperit şi o legătură cu sporirea riscului la cancerul de sân.
- În media se vehiculează mereu diverse mituri. Care din ele sunt lipsite de temei?
- Faptul că aluminiul din deodorante ar mări pericolul de cancer. Într-adevăr, câteva studii au evidenţiat o concentraţie mai înaltă a aluminiului în ţesutul mamar malignizat, însă aceasta nu dovedeşte neapărat o conexiune cauzală. Acelaşi lucru se poate spune şi în privinţa infecţiilor, de pildă, a celor virale. Mai auzim adesea că femeile care au sânii mari şi poartă sutiene strâmte riscă să se îmbolnăvească de cancer - nici asta nu e adevărat.
Mamografia - cea mai sigură metodă de investigare
Alimente folositoare pentru sănătatea sânilor
Necesarul zilnic de seleniu poate fi satisfăcut cu nuci sau cu linte, fasole, susan, nucă de cocos. Fitoestrogenii par a fi capabili să blocheze creşterea tumorilor mamare. Ni-i putem procura, printre altele, din soia, tofu, seminţe de in şi fructe. Flavonoidele, prezente în cantităţi apreciabile în ceaiul verde şi rooibos, sunt benefice prin acţiunea lor antiinflamatoare.
Şi vitaminele au o importanţă de netăgăduit. În ultimii ani, tot mai multe studii arată că un nivel corespunzător al vitaminei D3 reprezintă o condiţie esenţială a sănătăţii sânului, reducând cu 50% rata îmbolnăvirilor de cancer mamar şi cu 8% pe cea a deceselor. Dacă analiza de laborator indică o valoare a vitaminei D3 mai mică de 10 ng/ml, sistemul imunitar nu este suficient de activ, ceea ce înseamnă că apărarea organismului va avea de suferit. Suplimentele alimentare ar trebui administrate numai atunci când a fost diagnosticată o carenţă. Totuşi, studiile au dovedit că vitaminele A, C, E şi acidul folic îmbunătăţesc starea pacientelor cu cancer de sân şi le ajută să suporte mai uşor şedinţele de chimioterapie.
Traducere şi adaptare
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
