Odinioară, săptămânile de dinaintea Crăciunului erau un timp al liniştii, al împăcării cu sine şi cu ceilalţi, un timp dedicat familiei şi căminului. Oamenii se adunau acasă, într-o ambianţă intimă şi plăcută, aprindeau lumânări, gustau din fursecurile cu scorţişoară preparate de gazde, beau un pahar cu vin fiert - într-un cuvânt, se bucurau de o seară tihnită. Şi astăzi?
Cu cât se apropie sărbătorile iernii, cu atât se înteţeşte goana prin magazine, aglomeraţia pe străzi şi îmbulzeala din târgurile de Crăciun. Sigur, această forfotă veselă ne face plăcere. Totodată, ea constituie însă şi cauza pentru care ne simţim mai stresaţi în această perioadă decât în restul anului. E prea multă gălăgie, pretutindeni în jur. Statisticile europene arată că 75% dintre locuitorii continentului nostru sunt afectaţi de zgomotul excesiv, 10% chiar într-o formă gravă. Larma continuă a străzii ocupă primul loc pe listă, dar la fel de obositoare sunt şi combina muzicală a vecinului şi sunetele de apel, mai stridente sau mai melodioase, ale telefoanelor mobile. "Creierul şi mintea au nevoie de linişte, pentru a se odihni şi reface. Astfel se reduce stresul şi, în ultimă instanţă, suntem protejaţi împotriva sindromului burnout, care este una dintre bolile tipice ale civilizaţiei noastre", explică psihologii.
Într-adevăr, începe să se facă simţită o nevoie de linişte. 11% dintre nordici îşi iau regulat pauze, pentru a se retrage din faţa asaltului de stimuli acustici. Plimbările prin pădure sunt preferate distracţiilor gălăgioase. Meditaţia a părăsit de mult sfera ezoterică, devenind un instrument util de relaxare în viaţa de toate zilele. Trendul danez hygge, care propune un confort domestic cu pături pufoase şi lumânări aprinse, şi-a făcut deja loc în stilul de viaţă contemporan - şi nu doar înainte de Crăciun.
"Muzica dată la maximum provoacă tulburări cardiace"
Auzul funcţionează non-stop, percepând stimulii acustici 24 de ore din 24. Undele sonore sunt trimise în urechea internă, iar acolo iau naştere impulsurile auditive, care vor fi dirijate spre creier. Urechile constituie legătura noastră cea mai solidă cu lumea exterioară. Ochii îi putem închide, în schimb auzul rămâne activ şi în timpul somnului. Noaptea, corpul nostru reacţionează la anumite sunete mai puternic decât în cursul zilei. Şi nu numai gălăgia ne trezeşte: până şi bâzâitul insistent al unui ţânţar este de ajuns să ne împiedice să adormim. Strămoşii noştri ne-au lăsat moştenire aceasta: un trosnet sau un zumzet auzit în toiul nopţii semnalizează apropierea unui pericol - imediat, corpul intră în stare de alarmă.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un european din cinci este expus în cursul nopţii unui nivel de zgomot care poate avea o importantă influenţă negativă asupra sănătăţii sale. Deoarece, în somn, întregul organism se regenerează. Când intervine ceva care perturbă repaosul nocturn, imunitatea slăbeşte şi există posibilitatea să ne îmbolnăvim. De aceea, nu trebuie să ne mire faptul că zgomotul se plasează pe locul al doilea între factorii de mediu care ne ameninţă sănătatea. Mai dăunătoare decât el sunt doar pulberile fine. Aproape toate riscurile de patologii ale sistemului cardiovascular - infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă sau hipertensiune - sporesc odată cu creşterea nivelului de zgomot produs de traficul aerian. De asemenea, depresiile se agravează în raport direct proporţional cu poluarea acustică. Acesta pare la prima privire un rezultat surprinzător, fiindcă depresia este o afecţiune care apare mai ales atunci când oamenii au sentimentul că sunt captivii unor împrejurări împotriva cărora nu se pot apăra. Dar, dacă ne gândim mai bine, ne vom da seama că persoanele care locuiesc în vecinătatea unei străzi intens circulate şi se află în imposibilitatea de a se muta într-o altă zonă se găsesc, de fapt, într-o situaţie similară.
Dacă organismul nostru nu se obişnuieşte cu zgomotul, asta înseamnă că va fi supus unui stres cronic. Prin urmare, vom fi cu atât mai bolnavi, cu cât suntem mai constrânşi să suportăm poluarea acustică intensă pe o perioadă mai îndelungată. "Politicienii ar trebui să se preocupe mai îndeaproape de sănătatea populaţiei şi să ia măsuri corespunzătoare de protecţie, prin limitarea nivelului de zgomot", spun specialiştii.
Să dăm sonorul mai încet
O soluţie bună pentru a acorda corpului un răgaz de odihnă sunt cursurile de exersare a atenţiei, yoga, Qi-Gong sau meditaţia. Numeroase studii ştiinţifice le confirmă eficacitatea: tensiunea scade, pulsul se linişteşte, respiraţia devine mai profundă, celulele primesc aportul vital de oxigen, iar musculatura se relaxează.
Nu se obţine uşor liniştea
Îţi asculţi respiraţia, nu dai atenţie gândurilor, te bucuri de o linişte netulburată. Pe cât de simplu pare când o descrii, pe atât este de dificil să atingi această stare. Aşa simte orice începător într-ale meditaţiei. Căci nu numai în exterior există zgomote, ci şi în mintea noastră. Roiul gândurilor în continuă mişcare iscă nelinişte, teamă şi tensiuni. Gândurile generează sentimente, iar sentimentele generează senzaţii în corpul nostru. În timp ce noi încercăm să ne liniştim, vocile interioare rostesc pe un ton din ce în ce mai poruncitor: "Mai am nişte facturi de achitat." - "De ce stau aici fără rost?" - "Mă doare spatele." - "Nu mai rezist!". Un carusel al gândurilor care nu se opreşte nicio clipă. La unele persoane se declanşează veritabile stări anxioase: anxietatea poate apărea fiindcă în meditaţie te concentrezi asupra ta şi te deschizi. Atunci, tot ce ai respins poate ieşi din nou la suprafaţă. În cotidian domneşte deseori o agitaţie permanentă, mereu mai avem ceva important de rezolvat. Nu e uşor să coborâm din caruselul despre care vorbeam. Chiar dacă ne-am aşezat undeva, rămânând imobili şi tăcuţi, gândurile continuă să se rotească în mintea noastră. Durează o vreme şi e nevoie de puţin exerciţiu ca să ne putem cufunda în linişte şi să ne regăsim.
A-ţi găsi liniştea prin meditaţie este o artă. Ea se învaţă treptat, pe măsură ce i te dedici cu consecvenţă. Există o multitudine de variante, în care îţi poţi însuşi această străveche practică spirituală care, de altfel, se întâlneşte ca o componentă esenţială în toate religiile: în credinţa creştină, ea îmbracă forma rugăciunii trăite profund. Din nenumăratele modalităţi ce ţi se oferă, ai libertatea s-o alegi pe aceea care consideri că ţi se potriveşte. Nu oricine se simte confortabil stând aşezat, unii preferă să se afle în mijlocul naturii şi doresc să mediteze în mers, deci combină meditaţia cu mişcarea. Poţi exersa de unul singur sau în cadrul unui grup, la un curs săptămânal.
În clipa când reuşim să aducem la unison liniştea exterioară cu cea lăuntrică, dăm organismului nostru şansa de a primi o infuzie de vitalitate. Şi pentru asta, nici n-avem prea multe de făcut, la urma urmei. Uneori e suficient, pur şi simplu, să savurăm în tihnă o cană de ceai sau un pahar de vin...
Intervalele regulate de linişte...
* reduc secreţia de hormoni ai stresului
* favorizează echilibrul psihic
* stimulează formarea de neuroni
* sporesc creativitatea
* facilitează concentraţia
* cresc potenţialul intelectual
* permit o mai bună cunoaştere de sine
Liniştea ne încarcă cu energie. Şi în cursul zilei e nevoie să intercalăm din când în când intervale de linişte. Căci trebuie să dăm creierului timpul necesar pentru a prelucra stimulii şi informaţiile primite. Altfel, va creşte riscul de stres şi epuizare nervoasă.
Unde găsim ajutor
Plantele medicinale şi suplimentele pot, de asemenea, să ne revigoreze organismul şi să ne asigure echilibrul interior.
* Passiflora e cunoscută pentru acţiunea ei calmantă, antispastică şi anxiolitică. Are darul de a linişti nervii.
* Rhodiola rosea este o plantă utilizată frecvent de terapeuţii din ţările scandinave. Ne reface rezervele de energie, în perioadele când suntem suprasolicitaţi.
* Uleiul eteric de lavandă induce calmul şi combate cu succes tulburările de somn. Efectele lui sunt demult confirmate ştiinţific.
* Deficitul de serotonină provoacă o oboseală continuă în timpul zilei şi ne ţine treji seara, când mergem la culcare. Administrarea unui preparat cu triptofan ajută la formarea serotoninei şi la stabilizarea ciclului somn-veghe.
* O combinaţie adecvată de remedii homeopate poate elimina tensiunile nervoase.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
