Ameninţările sezonului rece - Angina pectorală

Este o durere toracică ce poate iradia înspre gât şi braţe şi este cauzată de o proastă iri­gare a inimii. În afara tratamentului cu medica­men­te, ce are drept scop atenuarea sen­zaţiei de apăsare, mărind volumul de sânge şi de oxigen retrimis că­tre ini­mă, există şi alte mijloace naturale de ate­nuare a crizelor, de reducere a frec­venţei acestora sau, pur şi simplu, de prevenire a lor.

Măsuri imediate

* Dacă criza survine când sunteţi în picioare, aşezaţi-vă şi odihniţi-vă câteva clipe.
* Dacă sunteţi culcaţi când se de­clanşează criza, ridicaţi-vă în capul oa­selor sau aşezaţi-vă pe un scaun, pen­tru a atenua presiu­nea asupra ner­vilor cardiaci aflaţi la originea dure­rii, şi chemaţi ime­diat un medic sau - şi mai bine - salvarea, deoarece o du­rere toracică puternică pe timp de re­paus poate fi un semn premer­gător in­farctului. Şi fiecare minut contează!
* Dacă atunci când se produc cri­ze sunteţi agitaţi sau speriaţi, încer­caţi să vă calmaţi. Stresul spo­reşte nevoia de oxigen a ini­mii. Şi pentru ori­ce eventualitate iniţiaţi-vă în yoga, me­ditaţie sau în orice altă metodă de relaxare.

Alimentaţia şi suplimentele alimentare

* Acizii graşi Omega-3 prote­jea­ză inima şi vasele de sânge. Peştele gras (macrou, somon, sardină) este o sursă foarte bună de Omega-3: este recomandabil să-l consumaţi de două ori pe săptămână. Dar puteţi să luaţi şi pilule cu untură de peşte. Dacă nu aveţi contraindicaţii, luaţi zilnic circa 300 mg de untură de peşte.
* Mai multe studii au arătat fap­tul că usturoiul contribuie la scăderea uşoară a nivelului de coles­terol şi la ameliorarea fluidităţii sân­gelui. Pen­tru o eficienţă maximă, el trebuie mân­cat crud (un căţel pe zi), de pildă în sosurile pentru salate. Dacă nu vă place gustul, optaţi pen­tru gelule cu praf de usturoi, care po­sedă aceleaşi proprietăţi.
* Acidul folic (sau vitamina B9) şi vitamina B12 limitează creşterea ni­velului de homocisteină din sânge, un aminoacid care - în concentraţie mare - deteriorează pereţii arterelor.
Unele studii pun la îndoială pro­prietăţile su­plimentelor şi recomandă căutarea acestor vitami­ne în alimen­taţie mai degrabă. Carnea, peştele şi ouăle sunt bogate în vitamina B12, în timp ce legu­mele verzi, leguminoa­sele şi citricele sunt surse excelente de acid folic. Există, însă, şi studii ca­re - dimpotrivă - au constatat in­flu­enţa benefică a suplimentelor asu­pra bolilor cardiace, recoman­dând o doză zilnică de 400 mg de acid folic şi de 0,5 mg de vita­mina B12.

Mai bine să preveniţi, decât să vindecaţi

* Întocmiţi împreună cu medicul dvs. un pro­gram de exerciţii fizice. Ac­ti­vitatea fizică regulată poa­te re­duce riscul de an­gină pecto­rală.
* Încetaţi să mai fumaţi. Nicotina îngustează vasele de sânge, agravând angina pectorală. Evitaţi spaţiile cu fum.
* După o masă copioasă, odihni­ţi-vă sau rezu­maţi-vă la o activitate li­niştită. Digestia mobili­zează un vo­lum important de sânge şi inima pri­meşte mai puţin oxigen, ceea ce sporeşte riscul an­ginei pectorale.
* Când e frig, evitaţi să staţi prea mult afară. Frigul stimu­lează refle­xele muscu­la­re aflate la ori­gi­nea anginei pectorale.
* Evitaţi efortul fi­zic brusc, de pildă aler­gatul după un au­tobuz sau ridicarea unui obiect greu.
* Daţi jos din ki­lo­grame, dacă e ne­cesar. Con­sumaţi 5 porţii de legu­me şi fruc­te pe zi, cereale com­plete şi glucide lente (cartofi, paste făinoase, orez). Redu­ceţi alimentele grase (pră­jeli, prăjituri, biscuiţi să­raţi, ciocolată...). Prefe­raţi lap­tele se­mi­degresat sau de­gre­sat, carnea slabă, şi con­sumaţi peş­te de mini­mum două ori pe săp­tă­mâ­nă. Re­du­ceţi grăsi­mile fo­losite la prepararea bu­ca­telor şi la asezonarea sala­telor şi va­riaţi-le, op­tând pentru ule­iul de măs­line (la salate) şi margarina cu fi­to­ste­rol (la tartine). Un consum mo­de­­rat de vin roşu se poate dovedi bene­fic.

Ce trebuie să ştiţi

Durerea puternică şi apăsătoare re­simţită în torace în momentul unei cri­ze de angină pectorală este semna­lul că inima primeşte sânge insufi­cient oxi­ge­nat. Cauza cea mai frec­ventă a acestei ano­malii o re­prezintă diminua­rea calibrului uneia sau mai multor ar­tere care irigă inima, dere­glare le­gată - în general - de prezenţa plăcilor li­pi­di­ce (ateroame) pe pereţii arterelor. Du­rerea provocată de o angină pec­to­ra­lă începe, de obicei, la nivelul coas­telor, după care ira­diază spre umeri, braţe (mai ales cel stâng) şi ma­xilar. Ea este însoţită uneori de o respiraţie saca­dată, de ameţeli, de greaţă, de arit­mie cardiacă şi de un sentiment de angoasă.


Tusea, bronşita, mucozităţile...

Mai tare decât bronşita: lavanda
Uleiul aromat de lavandă este ideal pentru o compresă contra bron­şitei. Luaţi un tifon dublu, care să ajungă de la axile până la ultimele coaste, şi petreceţi-l pe după spate. Stropiţi-l cu ulei aromat de la­vandă (în concentraţie de 2%) şi puneţi deasupra o folie de plastic sau de alu­miniu. Deasupra puneţi o buiotă cu apă fierbinte. Când com­presa se încălzeşte, se acoperă cu un şal de lână. Păstraţi-o cât mai mult seara, când vă culcaţi.

Tusea, vindecată cu miere
Mierea vindecă tusea chinuitoare a copiilor mai bine decât orice medi­cament de la far­macie, afirmă medicii americani. În urma unui ex­pe­riment efectuat cu 3000 de co­pii, cărora li s-au adminis­trat, în pro­porţie de 1:1, me­di­camente sau miere curată de albine, s-a observat că micuţii ce fuseseră trataţi cu medi­camente tuşeau la fel de rău ca înainte, în vreme ce copiii trataţi cu miere erau pe deplin vindecaţi. O prevedere e necesară: mierea nu trebuie să le fie administrată sugarilor. Uneori, ea conţine bacterii care, în pri­mele 12 luni de viaţă, pot să declanşeze pa­ralizii. Pentru copiii mai mari şi pentru adulţi nu există niciun pericol.

Lipsa de fier - pericol pentru bronhii
Tusea cronică, în cazul femeilor, poate fi semnul unei grave lipse de fier. La concluzia aceasta au ajuns me­dicii de la Universitatea din To­rino. 160 de paciente care sufereau de luni de zile de tuse au fost tratate cu pilule de fier, după care s-au făcut sănătoase. Ca o urmare firească, ace­iaşi medici recomandă, mai ales în cazul femeilor, să se recurgă la o ana­liză de sânge, pentru ca nu cumva pri­cina bolii să fie lipsa de fier.

Respiraţie pe malul mării
Tusea şi răceala nu sunt un motiv să nu vă duceţi iarna la... mare. Dim­potrivă: un sfârşit de săptămână la Mamaia sau Eforie ar fi un tratament ideal. Clima marină - aer proaspăt, ioni negativi, raze ultraviolete, tempera­tură scăzută - întăresc sistemul imu­nitar. La tem­peraturi scăzute şi umede respirăm mai liniştit şi mai profund. Plămânii primesc o porţie supli­men­tară de oxigen şi aproape deloc aer poluat. Frigul şi soarele la un loc produc mai mult cortizol, un hor­mon care combate straşnic infecţiile. Iar sarea din aer calmează iritarea căilor respi­ratorii şi grăbeşte elimi­narea mucozităţilor. Atâtea bine­fa­ceri, cu un singur medica­ment na­­tural.

Deosebiţi o tuse de... alta
Tusea are cauze diferite şi e bine să ştim să le deosebim. Tuşitul uscat, care apare la debutul răcelii, se tratea­ză cu antitusive - pastile şi siropuri naturale. El seamănă mai degrabă cu un lătrat răguşit, sufocant, şi îi chinuie groaznic pe cei bolnavi. De cele mai multe ori porneşte din gât şi nu se lasă deloc dat afară. Tusea "bogată", "spartă" apare în faza finală a bolii şi mucozităţile pot fi lesne eliminate din piept. În cazul acesta, se recomandă expec­to­ran­te care ajută la lichi­da­rea mai rapidă a bac­teriilor din gât. Important este ca an­ti­tu­sivele şi expec­to­rantele să nu fie folosite conco­mitent, pentru că îşi anu­lează reci­proc efectul. Tu­sea trebuie întâi "spar­tă" şi abia după aceea eli­minată.