- Să precizăm că este vorba de Codul de procedură penală (CPP), nu de legile care reglementează funcţionarea justiţiei, care au fost deja promulgate. Modificările CPP au fost considerate de la bun început măsuri în favoarea infractorilor, fie că era vorba de politicieni corupţi sau infractorii de drept comun - hoţi, violatori, ucigaşi etc. Toţi deopotrivă beneficiau de schimbările menite să îngreuneze, sau chiar să facă imposibilă, munca anchetatorilor, echivalând cu un atentat la siguranţa cetăţeanului. A fost, probabil, prea mult, chiar şi pentru o Curte Constituţională aproape în totalitate aservită intereselor clicii conduse de Liviu Dragnea. Poate că a jucat un rol şi scrisoarea prim vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care era semnalată încălcarea a cel puţin trei directive europene privind fraude cu banii UE şi protecţia victimelor infracţiunilor, mai ales că domnul Timmermans avertizase deja că nu va ezita să acţioneze România în judecată la Curtea de Justiţie a UE, pentru încălcarea directivelor. Se ştie, de asemenea, că Parlamentul European şi Comisia Europeană pregătesc sancţiuni la adresa României, pentru subminarea statului de drept. Acestea pot însemna blocarea fondurilor europene şi pot afecta posibilitatea României de a se împrumuta ieftin pe piaţa internaţională, pentru a-şi finanţa cheltuielile cu pensiile şi salariile. Toate acestea ar fi putut conta şi ele în decizia CCR, pe lângă pericolul generat de modificări la adresa siguranţei cetăţenilor. Să nu ne grăbim însă să ne bucurăm. Specialiştii avertizează că CCR nu a desfiinţat decât parţial cele 64 de articole. Totodată, cum am văzut zilele trecute că a procedat cu legile justiţiei, guvernul poate, printr-o simplă OUG, să transforme din nou CPP, chiar şi după ce va fi corectat şi promulgat, într-o unealtă pentru apărarea infractorilor, poate chiar mai nocivă. Ar fi în logica restauraţiei anti-democratice la care asistăm.
- Protestele spontane au fost interzise în România, prin ordonanţă de urgenţă. Cum va afecta acest act normativ viaţa socială şi cum va fi el perceput de către democraţiile consolidate? Are coaliţia de guvernare motive să se teamă că protestele spontane vor reîncepe şi cu mai multă forţă?
- Dacă motivarea ÎCCJ nu va clarifica statutul protestului spontan, atunci va fi limpede că am făcut un pas înapoi în domeniul drepturilor civice. Decizia instanţei supreme anulează practic o excepţie introdusă în legea adunărilor publice (60/1991) în 2004, când ne pregăteam să intrăm în UE şi trebuia să ne armonizăm legislaţia cu standardele europene. Ca atare, s-a introdus posibilitatea de a nu declara protestele care se desfăşoară în exteriorul instituţiilor. De acum înainte însă, spune ÎCCJ, orice protest trebuie declarat, ceea ce înseamnă că protestele spontane sunt excluse, sau poate chiar ilegale. Ca atare, instanţele nu vor mai putea anula amenzile aplicate cu voluptate de jandarmi, celor care protestează spontan în faţa guvernului sau a Parlamentului. Drept consecinţă, unii se vor teme să mai iasă în stradă, spre satisfacţia PSD şi ALDE, care au salutat decizia ÎCCJ. O organizaţie din mişcarea #rezist a anunţat, însă, că va contesta la CEDO decizia ÎCCJ, iar PNL pregăteşte un proiect de lege pentru liberalizarea regimului protestelor, ceea ce va ţine problema pe agenda dezbaterii publice, chiar dacă şansele ca un astfel de proiect să devină lege sunt aproape nule, având în vedere actuala majoritate PSD-ALDE-UDMR. Avem deci toate şansele ca statutul nostru de ţară care sfidează valorile şi normele europene să se consolideze în mod nefericit. Deja facem obiectul unei rezoluţii a Parlamentului European, pentru violenţele comise de jandarmi la protestul - legal şi aprobat - din 10 august şi riscăm sancţiuni severe, pentru modificarea legislaţiei penale şi, foarte probabil, pentru recenta OUG care desfiinţează practic anticorupţia. Motivele pentru proteste civice, organizate sau spontane, se înmulţesc aşadar, ceea ce sporeşte şi teama guvernanţilor de o explozie populară. Poate că acum mai mult ca oricând este momentul să ne amintim că revoluţia din decembrie 1989 nu a fost un protest anunţat la Primărie.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
