- Să precizăm că este vorba de Codul de procedură penală (CPP), nu de legile care reglementează funcționarea justiției, care au fost deja promulgate. Modificările CPP au fost considerate de la bun început măsuri în favoarea infractorilor, fie că era vorba de politicieni corupți sau infractorii de drept comun - hoți, violatori, ucigași etc. Toți deopotrivă beneficiau de schimbările menite să îngreuneze, sau chiar să facă imposibilă, munca anchetatorilor, echivalând cu un atentat la siguranța cetățeanului. A fost, probabil, prea mult, chiar și pentru o Curte Constituțională aproape în totalitate aservită intereselor clicii conduse de Liviu Dragnea. Poate că a jucat un rol și scrisoarea prim vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care era semnalată încălcarea a cel puțin trei directive europene privind fraude cu banii UE și protecția victimelor infracțiunilor, mai ales că domnul Timmermans avertizase deja că nu va ezita să acționeze România în judecată la Curtea de Justiție a UE, pentru încălcarea directivelor. Se știe, de asemenea, că Parlamentul European și Comisia Europeană pregătesc sancțiuni la adresa României, pentru subminarea statului de drept. Acestea pot însemna blocarea fondurilor europene și pot afecta posibilitatea României de a se împrumuta ieftin pe piața internațională, pentru a-și finanța cheltuielile cu pensiile și salariile. Toate acestea ar fi putut conta și ele în decizia CCR, pe lângă pericolul generat de modificări la adresa siguranței cetățenilor. Să nu ne grăbim însă să ne bucurăm. Specialiștii avertizează că CCR nu a desființat decât parțial cele 64 de articole. Totodată, cum am văzut zilele trecute că a procedat cu legile justiției, guvernul poate, printr-o simplă OUG, să transforme din nou CPP, chiar și după ce va fi corectat și promulgat, într-o unealtă pentru apărarea infractorilor, poate chiar mai nocivă. Ar fi în logica restaurației anti-democratice la care asistăm.
- Protestele spontane au fost interzise în România, prin ordonanță de urgență. Cum va afecta acest act normativ viața socială și cum va fi el perceput de către democrațiile consolidate? Are coaliția de guvernare motive să se teamă că protestele spontane vor reîncepe și cu mai multă forță?
- Dacă motivarea ÎCCJ nu va clarifica statutul protestului spontan, atunci va fi limpede că am făcut un pas înapoi în domeniul drepturilor civice. Decizia instanței supreme anulează practic o excepție introdusă în legea adunărilor publice (60/1991) în 2004, când ne pregăteam să intrăm în UE și trebuia să ne armonizăm legislația cu standardele europene. Ca atare, s-a introdus posibilitatea de a nu declara protestele care se desfășoară în exteriorul instituțiilor. De acum înainte însă, spune ÎCCJ, orice protest trebuie declarat, ceea ce înseamnă că protestele spontane sunt excluse, sau poate chiar ilegale. Ca atare, instanțele nu vor mai putea anula amenzile aplicate cu voluptate de jandarmi, celor care protestează spontan în fața guvernului sau a Parlamentului. Drept consecință, unii se vor teme să mai iasă în stradă, spre satisfacția PSD și ALDE, care au salutat decizia ÎCCJ. O organizație din mișcarea #rezist a anunțat, însă, că va contesta la CEDO decizia ÎCCJ, iar PNL pregătește un proiect de lege pentru liberalizarea regimului protestelor, ceea ce va ține problema pe agenda dezbaterii publice, chiar dacă șansele ca un astfel de proiect să devină lege sunt aproape nule, având în vedere actuala majoritate PSD-ALDE-UDMR. Avem deci toate șansele ca statutul nostru de țară care sfidează valorile și normele europene să se consolideze în mod nefericit. Deja facem obiectul unei rezoluții a Parlamentului European, pentru violențele comise de jandarmi la protestul - legal și aprobat - din 10 august și riscăm sancțiuni severe, pentru modificarea legislației penale și, foarte probabil, pentru recenta OUG care desființează practic anticorupția. Motivele pentru proteste civice, organizate sau spontane, se înmulțesc așadar, ceea ce sporește și teama guvernanților de o explozie populară. Poate că acum mai mult ca oricând este momentul să ne amintim că revoluția din decembrie 1989 nu a fost un protest anunțat la Primărie.