A respins 64 dintre articolele banditeşti introduse de aceste partide în Codul de Procedură Penală! Numit de ziarul "Adevărul" un adevărat "rebut parlamentar", Codul şi-a găsit naşul chiar în rândul judecătorilor de sorginte pesedistă, în frunte cu preşedintele Curţii, Valer Dorneanu. Am avut destule ocazii în trecutul apropiat, când am criticat poziţia strâmbă a majorităţii "CC al PSD". De această dată, însă, adevărul bate viaţa. Cât ar fi ei de foşti şi actuali pesedişti, juzii din fotoliile CCR nu au putut să accepte modificările sfidătoare introduse de deputaţii puterii în "Codul Infractorilor", cu scopul salvării unui singur om. Potrivit presei independente, Curtea "a tăiat în carne vie" şi a întors articolele ruşinoase ale lui Iordache şi Nicolicea la forma iniţială, corectă. CCR ar fi trebuit să ia în discuţie şi legea de modificare a Codului Penal, unde credem că ar găsi destule mizerii partinice, printre care abuzul şi neglijenţa în serviciu. Curtea a luat însă pauză şi aşteaptă plenara Comisiei de la Veneţia, din 19 octombrie. Aşadar, două treimi dintre amendamentele pesediste din Codul de Procedură au fost declarate neconstituţionale! Iată cum a fost salvată Justiţia în ultima clipă. Cităm câteva exemple. 1. "Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când (...) există indicii temeinice...". "Neconstituţional"! a răspuns Curtea. "Când există suspiciuni rezonabile" - aşa era până acum, aşa să rămână! 2. Judecătorii CCR nu au fost de acord cu eliminarea arestării preventive pentru pedepsele mai mici de 5 ani. Arestările se vor face la fel ca în prezent! 3. Curtea nu a fost de acord nici cu audierea martorilor în prezenţa agresorilor - aşa cum le-ar fi plăcut infractorilor din Parlament. 4. Judecătorii constituţionali nu au acceptat ştergerea datelor suplimentare obţinute de pe calculatoare, de pe hard-uri şi de pe telefoane, în timpul percheziţiilor. De ce să fie şterse? Este visul infractorilor care ar fi dorit să dispară din dosarele parchetelor. 5. CCR nu a fost de acord nici cu anularea unei sentinţe dacă nu are semnătura unuia dintre judecători. Este cazul aceluiaşi şef de partid, condamnat în "Dosarul Referendumul", care nu avea o semnătură şi spera să scape în acest fel. 6. CCR a respins şi articolul privind nulitatea absolută a probelor obţinute nelegal. Aceste probe nu pot fi nule, rămân valabile, aşa cum au fost până acum. 7. În fine, judecătorii nu au fost de acord cu amendamentele partidelor, prin care prevederile formei legii s-ar fi aplicat şi "hotărârilor soluţionate până la această dată", ceea ce înseamnă că legea s-ar fi putut aplica retroactiv. Există şi 31 de articole acceptate, dar, citindu-le, mi-am dat seama că unele sunt amendamente utile, necesare în cadrul perfecţionării legislative.
Să dea Domnul să putem spune: Trăiască CCR!