În marea majoritate a cazurilor, ne jenăm să îi spunem cuiva că îi miroase gura, deşi ar fi mai onest şi mai simplu decât să întoarcem capul sau să găsim un pretext să plecăm. Iar dacă vrem să nu ni se întâmple şi nouă, există un procedeu de control: în fiecare dimineaţă, să ne ţinem căuşul palmei pe gură, să suflăm uşor în el şi să ducem, apoi, rapid, palma la nas. Dacă există, mirosul greu se simte imediat. La medic trebuie să meargă doar cei al căror miros este neobişnuit de dulceag, pentru că atunci pot fi suspectaţi de diabet, sau dacă este vorba de un miros de amoniac, şi respectivii ar putea suferi de o afecţiune renală.
Cauzele mirosului gurii
Igiena nesatisfăcătoare
După mâncare, resturile alimentare sunt prelucrate de bacterii şi încep să fermenteze şi să împrăştie mirosuri neplăcute, dacă nu ne spălăm pe dinţi. Dar periuţa, singură, nu rezolvă probleme, deci trebuie să apelăm şi la aţa dentară şi la "duşurile" pentru curăţarea spaţiilor dintre dinţi.
Dinţi stricaţi
Mai ales plombele defectuoase, care ar fi trebuit de mult tratate, pot declanşa mirosul neplăcut al gurii. Mergeţi neîntârziat la dentist.
Infecţii sau ciuperci în cavitatea bucală
Mirosul gurii poate fi cauzat de infecţiile gingivale, dar şi de amigdalele purulente, de micozele din cavitatea bucală şi cea faringiană, precum şi de o gură extrem de uscată.
Dereglări intestinale de natură nervoasă
Deficienţa enzimelor digestive, un mediu intestinal bolnav, o floră intestinală alterată, o inflamaţie a mucoasei stomacale sau o gripă intestinală pot fi cauzele mitosului neplăcut al gurii.
Alcool şi tutun
Consumul exagerat de alcool sau cel regulat de tutun duc, fireşte, la un miros puternic al gurii.
Situaţii de stres
Stresul combinat cu supărarea, emoţiile şi îngrijorările produce nu rareori mirosul neplăcut al gurii. Care dispare imediat după dispariţia stresului.
Anumite alimente
Adeseori, cauza mirosului gurii o reprezintă anumite alimente, printre care se numără usturoiul, ceapa şi prazul, în toate variantele posibile, dar şi brânzeturile cu "personalitate".
Imunitate slăbită
Mirosul gurii poate fi produs şi de un tratament medical, de pildă de terapia unei afecţiuni pulmonare. Dacă pacientul trebuie să folosească în mod constant un spray anti-bonşită, acesta poate slăbi imunitatea organismului în aşa măsură, încât se produce o micoză care declanşează apoi mirosul gurii.
Dar procesul respectiv poate fi oprit: după fiecare utilizare a spray-ului, pacientul trebuie să-şi clătească puternic gura cu apă.
Trucuri împotriva mirosului gurii
Lipsa stresului
Evitaţi, pe cât puteţi, stresul. Dacă obligaţiile devin sufocante, învăţaţi să spuneţi "Nu!", măcar din când în când. Ocoliţi certurile, intrigile, supărările. Feriţi-vă de persoanele agresive, pentru că, oricât ar suna de ciudat, acestea pot fi declanşatorii mirosului neplăcut al gurii. Luaţi-vă concediu când vă simţiţi suprasolicitaţi şi odihniţi-vă cu adevărat la sfârşit de săptămână. Dar aveţi grijă să nu cădeţi în extrema cealaltă: stresul produs de prea mult timp liber. Încercaţi, pur şi simplu, să nu faceţi absolut nimic, măcar din când în când. Va fi în beneficiul sănătăţii dvs. generale fizice şi psihice.
Umiditatea aerului
Gura uscată, ca "declanşator" al mirosului neplăcut, este, din păcate, subestimată. Persoanele care îşi petrec timpul în încăperi încălzite, cu o umiditate redusă a aerului, sau cele care dorm noaptea cu gura deschisă, au, de obicei, o mucoasă bucală uscată. Ea devine un loc apreciat de bacterii, care, la rândul lor, produc destul de frecvent mirosul gurii. Cel mai bun remediu împotriva gurii uscate: beţi, regulat, o cantitate suficient de mare de apă, pe tot parcursul zilei. De preferat, câte 1 pahar, la fiecare oră, cu înghiţituri mici.
Legume şi fructe
Nu mai consumaţi carne, o vreme, ci doar legume şi fructe cât mai proaspete, crude, şi cu conţinut ridicat de vitamina C: portocale, mandarine, kiwi, grepfruit, ardei gras şi varză murată. Citricele asigură prospeţimea aerului respirat şi întăresc, în acelaşi timp, sistemul imunitar.
Remedii de casă împotriva mirosului gurii
Gargară
Puneţi 10 picături de ulei de arbore de ceai, 20 de picături de tinctură de propolis sau 7 picături tinctură de smirnă într-un sfert de litru de apă călduţă şi spălaţi-vă gura cu soluţia astfel obţinută. Cei ce au proteze dentare ori coroane de porţelan sau din substanţe sintetice trebuie să le cureţe, şi pe acestea, cât mai temeinic posibil.
Apa de gură
Folosiţi apă de gură de mai multe ori pe zi. Împrospătează şi parfumează plăcut cavitatea bucală. Dar atenţie: folosirea, în mod repetat, a unor ape de gură aspre poate irita mucoasa bucală.
Spălatul pe dinţi
Spălaţi-vă bine pe dinţi, după fiecare masă. Şi folosiţi după aceea un "duş" bucal.
Borşul
Şi borşul curat, preparat în casă, combate eficient mirosul gurii, datorită fermenţilor puternici - pe care-i conţine.
Guma de mestecat
Din când în când, este suficient să mestecaţi o gumă. După cum arată studii recente, aceasta ajută, în plus, şi la întărirea puterii de concentrare. Apropo de mestecat: încercaţi, câteodată, şi cu boabe de cafea.
Pătrunjelul
Mestecaţi câteva linguri de pătrunjel verde, proaspăt, tocat mărunt. Sau frunze proaspete de salvie ori de mentă. Foarte bune s-au dovedit a fi şi: cimbrul, măghiranul, feniculul, anasonul sau mărarul.
Merele şi bomboanele
Este suficient să mâncaţi un măr, şi mirosul gurii dispare. Sau să sugeţi bomboane răcoritoare ori pastile, de preferinţă cu eucalipt.
Propolisul
Faceţi o cură cu propolis. Cumpăraţi de la farmacie sau de la plafar tinctură de propolis, puneţi 20 de picături în apă călduţă, faceţi gargară cu o parte şi beţi, apoi, restul. Există propolis şi sub formă de capsule. Dar atenţie: cura aceasta are efect, doar dacă miroul gurii provine de la o dereglare digestivă în stomac.
Laptele
Unii oameni au noroc. Beau un pahar de lapte şi au şi scăpat de mirosul neplăcut al gurii. Unii reacţionează mai bine la laptele rece, alţii la cel cald.
Ceaiul de afine
Unora le ajută o cură cu ceai de afine. Durează 3 săptămâni şi se beau zilnic 3 ceşti de ceai. Sau clătitul regulat al gurii cu ceai de salvie cald.
Chimenul
Opăriţi 2 linguriţe de seminţe de chimen zdrobite cu 1/4 l de apă clocotită. Lăsaţi să se pătrundă 10 minute şi strecuraţi. Beţi ceaiul călduţ, cu înghiţituri mici la fiecare masă. Sau lăsaţi să fiarbă vreme de 5 minute 1/2 de linguriţă de seminţe de anason şi 1/2 de linguriţă de seminţe de chimen, în 1/4 l de lapte. Strecuraţi şi beţi amestecul călduţ, cu înghiţituri mici.
Seminţele de in
Daţi într-un clocot zilnic, vreme de o săptămână, 1/4 l de lapte cu 1 lingură de seminţe de in galben-aurii. Mâncaţi terciul (păsatul) pe stomacul gol. Digestia şi flora dvs. intestinală vor fi iarăşi în ordine.