Ameţeala nu e doar neplăcută, ci chiar produce teamă. Ne pierdem controlul, nu mai avem echilibru. Circa un adult din patru se confruntă cu ea, la un moment dat, în viaţa lui, iar mulţi au primele simptome între 30 şi 50 de ani.
Cum se produce ameţeala?
Se produce întotdeauna atunci când informaţiile diverselor organe de simţ sunt contradictorii. Adânc, în interiorul urechii, se află organul echilibrului nostru, compus din 3 canale semicirculare, pline cu lichid şi căptuşite cu celule păroase, care informează creierul la fiecare mişcare a noastră, echilibrând, apoi, aceste informaţii cu ceea ce văd ochii şi cu ceea ce transmit receptorii despre poziţia articulaţiilor şi a musculaturii. Dacă una sau mai multe din aceste informaţii nu coincid, creierul trage semnalul de alarmă şi noi suntem cuprinşi de ameţeală.
Ce forme există?
Ameţeala nu este o boală de sine stătătoare, ci un simptom. Există mai multe feluri de ameţeli: uneori, se-nvârte camera cu noi sau podeaua pare să se clatine, alţii au o senzaţie de cădere sau de plimbare cu liftul în sus şi-n jos. Durata senzaţiei este diferită, de la atacurile scurte la o senzaţie prelungită. Şi aproape întotdeauna apar şi "probleme" în plus, cum ar fi buimăceala, valuri de transpiraţie, greaţă, palpitaţii, acufene (zgomote în urechi) sau mişcări rapide ale ochilor.
Ce se ascunde în spatele ameţelii?
Când trebuie consultat medicul?
Ameţelile puternice sau cele care se repetă trebuie tratate de medic, imediat ce încep să afecteze viaţa de zi cu zi. Este necesară o discuţie temeinică cu medicul de familie, deoarece informaţiile despre forma şi momentul apariţiei ameţelii sau despre manifestările care-o însoţesc sunt indicii extrem de importante pentru aflarea cauzei. Medicul de familie va recomanda probabil un examen efectuat de un medic ORL-ist sau de un neurolog. Şi dacă nici aceştia nu descoperă nimic, cei în cauză ar putea apela la un medic specializat în asemenea afecţiuni.
Experţii nu găsesc cauzele doar la 5% din totalul pacienţilor, dar şi în aceste cazuri există o rezolvare cu ajutorul medicamentelor.
Ameţeala poate ascunde ceva grav?
Important: ameţeala este deosebit de periculoasă atunci când apar imagini duble sau paralizii. Internarea în spital este, atunci, inevitabilă.
Cum se tratează?
Alte forme de ameţeală pot fi tratate cu medicamente. Pentru boala Menière, există remedii puternice împotriva vertijurilor şi a greţei, dar şi medicamente care pot preveni atacurile. Iar suplimentar, se pare că Gingko Biloba stimulează irigarea sangvină la nivelul urechii interne şi al creierului. Şi, de asemenea, unele remedii homeopate. Dar în majoritatea cazurilor, cea mai bună terapie o reprezintă mişcarea. "Numeroase persoane afectate se simt ameţite doar pentru că se tem de ameţeală", spun specialiştii. S-au obişnuit cu modele de mişcare greşite şi încearcă, de pildă, să evite răsucirea capului.
Pentru ca ameţeala să nu se cronicizeze, este important, şi în asemenea cazuri, ca persoanele afectate să rămână active, să-şi "antreneze" simţurile şi să-şi propună alte şi alte obiective. Tocmai cei cu ameţeală fobică trebuie să-şi recapete încrederea în propriul echilibru. Şi pe lângă sport şi mişcare i-ar putea ajuta terapia comportamentală.
Cum putem preveni ameţelile?
Echilibrul natural poate fi "antrenat", stând - din când în când - într-un picior, sau fixând cu ochii obiecte şi răsucind, apoi, capul. Cei ce vor să facă mai mult, se pot posta, într-un picior, pe o pernă gonflabilă şi să închidă ochii.
De asemenea, important: când dispare simţul echilibrului, lipsa lui poate fi compensată cu ajutorul simţului optic şi al celui tactil. Alternanţa simţurilor este bine însuşită.
Carusel în cap?
- Afecţiuni deosebit de frecvente -
Ameţeala benignă de depozitare
Până la 70 de ani, cam o persoană din trei este afectată de acest tip de ameţeală. Cauza o reprezintă, pare-se, cristalele de calciu care se formează în timpul procesului de îmbătrânire şi care devin iritante atunci când se depun pe canalele semicirculare din urechea internă.
Inflamaţia nervului echilibrului
"Vinovate" sunt, în general, virusurile herpetice. În mod obişnuit, în primele ore, problemele (ameţeală, greaţă, mişcarea ochilor) se înrăutăţesc rapid, durează câteva zile, după care dispar.
Morbus Menière
Hiperpresiunea din urechea internă duce la atacuri de ameţeală cu greţuri şi acufene sau chiar cu hipoacuzie. Circa 40% dintre cei afectaţi au avut, anterior, deficienţe de auz.
Migrenă vestibulară
Cam 80% dintre cei ce se prezintă la specialiştii în materie de ameţeli suferă de acest tip de afecţiune. Simptomele care o însoţesc sunt, adeseori, sensibilitatea la zgomot şi la lumină. Durerile de cap pot să nici nu fie prezente.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
