AMEȚELILE

Rodica Demian
- Sunt la fel de obișnuite precum durerea de cap, o adevă­rată "boală" populară. Ce-ar trebui să știți despre amețeală și cum o puteți preveni -

Amețeala nu e doar neplăcută, ci chiar produce teamă. Ne pierdem con­tro­lul, nu mai avem echilibru. Circa un adult din patru se confruntă cu ea, la un moment dat, în viața lui, iar mulți au primele simp­tome între 30 și 50 de ani.

Cum se produce amețeala?

Se produce întotdeauna atunci când infor­mațiile diverselor organe de simț sunt contra­dictorii. Adânc, în interiorul urechii, se află orga­nul echilibrului nostru, compus din 3 canale se­micirculare, pline cu lichid și căptușite cu celule păroase, care informează creierul la fie­care miș­care a noastră, echilibrând, apoi, aceste infor­mații cu ceea ce văd ochii și cu ceea ce transmit receptorii despre poziția articu­lațiilor și a mus­culaturii. Dacă una sau mai multe din aceste informații nu coincid, creierul trage semnalul de alarmă și noi suntem cuprinși de amețeală.

Ce forme există?

Amețeala nu este o boală de sine stătătoare, ci un simptom. Există mai multe feluri de ame­țeli: uneori, se-nvârte camera cu noi sau podeaua pare să se clatine, alții au o senzație de cădere sau de plimbare cu liftul în sus și-n jos. Durata senzației este dife­rită, de la atacurile scurte la o senzație prelungită. Și aproape întot­dea­una apar și "pro­ble­me" în plus, cum ar fi buimăceala, valuri de transpirație, greață, pal­pitații, acufene (zgo­­mote în urechi) sau miș­cări rapide ale ochilor.

Ce se ascunde în spatele amețelii?


Deoarece la starea noastră de echilibru par­ticipă mai mulți factori, și cauzele amețelii pot fi diferite. Persoanele hipotensive se plâng, de pildă, de amețeli frecvente, pentru că în cazul lor, creierul și urechea internă sunt mai prost irigate cu sânge și nu mai funcționează fără pro­bleme. Dar și hipertensiunea, anumite medica­mente, precum gentamicina (antibiotice) sau bolile de ochi pot afecta echilibrul. Cele mai frecvente sunt, însă, prejudicierea organului echilibrului și, în primul rând, așa-numita ame­țeală benignă de depo­zitare. Mai rare sunt le­ziunile cerebrale sau de­reglarea dirijării stimu­lilor.

Când trebuie consultat medicul?


Amețelile puternice sau cele care se repetă trebuie tratate de medic, imediat ce încep să afec­­­teze viața de zi cu zi. Este necesară o dis­cuție temeinică cu medicul de familie, deoarece informațiile despre forma și momentul apariției amețelii sau despre manifes­tările care-o însoțesc sunt indicii extrem de importante pentru aflarea cauzei. Medicul de fa­milie va recomanda probabil un examen efectuat de un medic ORL-ist sau de un neurolog. Și dacă nici aceștia nu descoperă nimic, cei în cauză ar putea apela la un medic specializat în asemenea afecțiuni.
Experții nu găsesc cauzele doar la 5% din totalul pacienților, dar și în aceste cazuri există o rezolvare cu ajutorul medica­mentelor.

Amețeala poate ascunde ceva grav?


Da, dar foarte rar. Așa-nu­mita "amețeală centrală" se pro­duce din cauza unor leziuni pe creier, în urma unui atac cerebral sau din cauza unei tumori.
Important: amețeala este deo­se­bit de periculoasă atunci când apar imagini du­ble sau paralizii. Internarea în spital este, atunci, inevitabilă.

Cum se tratează?

În funcție de tipul amețelii. În cazul celei benigne, de depozitare, cristalele pot fi extrase printr-o manevră specială de răsucire. Alte exer­ciții, inițiate de medic, pot fi executate, ulte­rior, și acasă.
Alte forme de amețeală pot fi tratate cu me­dicamente. Pentru boala Menière, există reme­dii puternice împotriva vertijurilor și a gre­ței, dar și medicamente care pot pre­veni atacurile. Iar suplimentar, se pare că Gingko Biloba sti­mulează irigarea sangvină la nivelul urechii interne și al creierului. Și, de asemenea, unele remedii homeopate. Dar în majo­ritatea cazurilor, cea mai bună terapie o reprezintă mișcarea. "Numeroase persoane afectate se simt amețite doar pentru că se tem de amețeală", spun specialiștii. S-au obiș­nuit cu modele de mișcare greșite și încearcă, de pildă, să evite răsucirea capului.
Pentru ca amețeala să nu se cronicizeze, este important, și în asemenea cazuri, ca persoanele afectate să rămână active, să-și "antreneze" simțurile și să-și propună alte și alte obiective. Tocmai cei cu amețeală fobică trebuie să-și reca­pete încrederea în propriul echili­bru. Și pe lângă sport și mișcare i-ar putea ajuta terapia comportamen­tală.

Cum putem preveni amețelile?

Echilibrul natural poate fi "an­trenat", stând - din când în când - într-un picior, sau fixând cu ochii obiecte și răsucind, apoi, capul. Cei ce vor să facă mai mult, se pot pos­ta, într-un pi­cior, pe o pernă gonflabilă și să în­chidă ochii.
De asemenea, important: când dispare sim­țul echilibrului, lipsa lui poate fi compensată cu ajutorul simțului optic și al celui tactil. Alter­nanța simțurilor este bine însușită.

Carusel în cap?
- Afecțiuni deosebit de frecvente -


Amețeala benignă de depozitare
Până la 70 de ani, cam o per­soană din trei este afectată de acest tip de amețeală. Cauza o re­pre­zin­tă, pare-se, cristalele de calciu care se formează în timpul procesului de îmbătrânire și care devin iritante atunci când se de­pun pe canalele se­mi­circulare din urechea internă.

Inflamația nervului echilibrului
"Vinovate" sunt, în general, virusurile herpe­tice. În mod obișnuit, în primele ore, proble­mele (amețeală, greață, mișcarea ochilor) se înrăutățesc rapid, durează câteva zile, după care dispar.

Morbus Menière
Hiperpresiunea din urechea internă duce la atacuri de amețeală cu grețuri și acufene sau chiar cu hipoacuzie. Circa 40% dintre cei afectați au avut, anterior, deficiențe de auz.

Migrenă vestibulară
Cam 80% dintre cei ce se prezintă la spe­cia­liștii în materie de amețeli suferă de acest tip de afecțiune. Simptomele care o însoțesc sunt, ade­seori, sensibilitatea la zgomot și la lumină. Du­rerile de cap pot să nici nu fie prezente.