Nu vorbim de 2-3 kilometri, acolo, ci de un segment de aproape 30 de kilometri, străbătut zilnic de zeci de mii de autovehicule pe varianta "criminală", plină de accidente, a drumului clasic, cu o singură bandă pe sens, dintre Alba și Cluj-Napoca. Deși totul era pus la punct, până la dotările din toaletele de pe drum, lucrarea nu a fost acceptată de reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Protestele oamenilor din zonă și ale societăților non-profit specializate în infrastructură nu au servit la nimic. "Planeitate", "rugozitate" și alți termeni tehnici sau juridici au fost scoși la înaintare ca să justifice întârzierea, în vreme ce fotografiile de la sol și filmările de la bordul mașinilor gonind cu 130 km/h pe toată lungimea tronsonului arătau clar, încă de la începutul anului, că autostrada era practicabilă. Remedieri minore, cum ar fi alunecări de taluz, puteau fi executate în regim de trafic, așa cum se întâmplă zilnic la alte autostrăzi aflate în circulație, nu doar la noi, ci și peste tot prin Europa. "Greu de spus cum poate guvernul unui stat aflat pe ultimul loc în Europa în clasamentul siguranței rutiere, să stea să se uite la 26 km de șosea de 5-7 ori mai sigură (măsurat în victime pe osie și kilometru parcurs) decât drumul național paralel", sunt de părere specialiștii. Cert e că, așa târziu cum au fost dați în exploatare, cei 26 de kilometri de autostradă dintre Turda - Aiud sunt primii deschiși în 2018. Slabe șanse să urmeze și alții în anul Centenarului. Iar în timp ce Guvernul Dăncilă se împiedică în recepția a 26 de kilometri de autostradă, la 40 de kilometri de România, la Debrecen, colosul auto BMW tocmai anunță investiții de 1 miliard de euro într-o fabrică nouă. La fel ca Mercedes în 2008, BMW putea, foarte bine, să aleagă România, după cum Renault, care cere de ani de zile autostrăzi spre Uniunea Europeană, ca să-și poată vinde mașinile, putea să deschidă noi facilități de producție în țara noastră, și nu în Maroc. Putea, dar nu în condițiile acestei bătăi de joc....
Iar pentru ca lovitura să fie și mai dureroasă, premierul maghiar Viktor Orban vine în România și o ține din aroganță în aroganță. "Avem resurse, avem curaj și am arătat vecinilor noștri că aceia care colaborează cu ungurii fac bine. Avem o ofertă pentru vecinii noștri, care se concentrează în ideea să legăm între noi țările noastre cu autostrăzi, cu căi ferate și rețele energetice", a transmis Viktor Orban, la cea de-a 29-a ediție a Universității de Vară "Tusvanyos", organizată de Fundația Pro Minoritate din Ungaria și Consiliul Tineretului Maghiar din România. La câteva săptămâni după ce un înalt oficial maghiar se întreba ce putem noi face cu gazul din Marea Neagră, că doar nu o să îi dăm foc, Orban sugerează, mai finuț, că ne ajută ei cu infrastructura, dacă nu ne descurcăm. Între timp, vicepremierul Semjén Zsolt ne invită, "frumos", tot de la Băile Tușnad, să recitim declarația de la Alba Iulia, de la 1918, unde a găsit el niște subtilități legate de autonomie. Noroc că avem un istoric președinte al Academiei, ardelean serios, care i-a răspuns imediat! Căci dacă așteptam după doamna Dăncilă, trimiteam răspunsul peste vreo 7 luni. Și nu e sigur că ajungea unde trebuie: putea ajunge ba la Belgrad, ba la Pristina, ba la Podgorica. Sau mai rău, că s-au mai văzut unii care au confundat Budapesta cu Bucureștiul...