"Vrei să ajuţi? Implică-te!"
- Vă aflaţi la al patrulea mandat de primar, o "meserie" de care v-aţi apucat de foarte tânăr. Ce v-a determinat să intraţi în politică atât de repede?
- E adevărat că la prima candidatură ca primar, în 2004, aveam doar douăzeci şi ceva de ani... acum sunt la al patrulea mandat. Am luat-o din timp, ca să zic aşa, dar sincer, nu mi-am propus "să intru în politică", ci să fac ceva concret pentru satul meu. Sunt persoane care sesizează corect ceea ce se întâmplă şi mereu fac observaţii bune, dar din păcate, prea puţini se implică. Dacă vrei să dai o mână de ajutor, să te implici, fă-o! Avem nevoie şi de critici, de oameni care stau pe margine şi poate văd mai clar decât noi, fiind în afară problemelor, dar eu am considerat că cel mai eficient este să mă implic. Ăsta a fost şi impulsul meu pentru a intra în administraţia publică locală: am vrut să mă implic şi să schimb ceva în mod real. Eu mereu am zis că nu am intrat în politică, am intrat în administraţie şi aici vreau să fac treabă. Poate această perspectivă de a intra în administrarea ţării, la orice nivel, este mai uşor de acceptat de oamenii care ar trebui să se implice şi să facă chiar ei schimbările pe care şi le doresc. Eu am zis că aici trăiesc, şi dacă ceva bun se va întâmpla, se va întâmpla şi pentru mine şi pentru familia mea. Sunt născut-crescut aici şi nu am de gând să mă mut în altă parte, că îmi este drag satul meu. M-am hotărât, pur şi simplu, să candidez ca primar, mi-am dorit să mă implic şi am considerat că pot să fac ceva bun. La momentul acela, lucram la Banca Naţională, în Braşov, şi mi-am zis că, şi dacă câştig alegerile, şi dacă le pierd, tot bine o să fie. Însă mi-a plăcut ideea de a face ceva mai mult pentru oamenii de lângă mine. M-am bucurat că am câştigat alegerile. Mi-am asumat total misiunea, şi dacă eu am câştigat din primul tur cu majoritate, de fiecare dată procentul oamenilor care m-au votat a crescut până la 90%. Am făcut acest pas şi nu îl regret. Rezultatul din alegerile ulterioare a arătat că mi-am făcut treaba, mai ales că sunt o persoană ambiţioasă şi vreau să realizez până la capăt ceea ce mi-am propus.
- Cum aţi reuşit să le câştigaţi oamenilor încrederea, să-i convingeţi, să vi-i faceţi tovarăşi de drum?
- Tot ce am făcut a fost cu acordul oamenilor, nu se poate altfel. Sunt aici ca să îi reprezint pe oamenii din sat şi să fac ceea ce îşi doresc ei. În permanenţă avem audienţe publice şi mă străduiesc să am un contact strâns cu ei, le cer părerea, îi întreb, tocmai ca să fiu sigur că ceea ce se întâmplă în primărie este în acord cu ce îşi doresc ei. Uitaţi aici, această carte nu este un document formal, ci un document foarte bine realizat, pe baza a ceea ce vor locuitorii - planul de dezvoltare a localităţii până în 2021. Această carte e bazată pe un sondaj realizat de o societate olandeză, mai exact, un studiu complex în care fiecare om a spus ce şi-ar dori să se îmbunătăţească în localitate. Pornind de la acest studiu, noi am gândit pe fiecare componentă, de la învăţământ la agricultură, ţinte şi obiective pe care să le atingem. Ceea ce vedeţi astăzi în Vama Buzăului este un efort comun al administraţiei şi al locuitorilor. Împreună am făcut să arate satul aşa cum vedeţi.
"Un sat cu confort de oraş"
- Un sat de nivel european. Cât de greu a fost să realizaţi acest lucru?
- Ca să se întâmple ceva astăzi a fost nevoie de un proiect pornit cu câţiva ani în urmă. Totul a pornit de la un mic proiect, "Valea Zimbrilor", început în urmă cu aproape zece ani. Pe atunci, oamenii nu prea înţelegeau ce e cu chestia asta cu zimbrii, de ce e nevoie de un obiectiv turistic cu o rezervaţie de zimbri. Dar noi ţinteam încă de atunci la un obiectiv care, iată, abia astăzi se împlineşte, anume ca Vama Buzăului să devină staţiune turistică de interes naţional. Şi va fi! Însă primăria are mai multe proiecte duse la capăt. Am asfaltat tot satul, am pus iluminat public peste tot, avem reţea de apă, de canalizare, rigole şi trotuare noi, avem colectarea selectivă a deşeurilor. La învăţământ avem trei şcoli reabilitate şi o grădiniţă nou-nouţă, la cultură avem două cămine culturale reabilitate pe fonduri europene, dotări de câteva sute de mii de euro pentru evenimente culturale, care ne permit spectacole de teatru şi de muzică. Avem şi un complex cultural cu trei săli de conferinţă, centru de informare turistică şi un proiect de eco-staţiune. Acestea sunt câteva dintre proiectele mari. Sigur că mai sunt lucruri de făcut, întotdeauna e loc de mai bine. Cine spune că nu mai e nimic de făcut într-un sat înseamnă că nu vrea să facă. Ne-am străduit să asigurăm oamenilor toate beneficiile oraşului şi cred că în bună măsură am reuşit: oamenii nu doar că nu mai pleacă de aici, aşa cum se întâmplă în alte părţi, ba dimpotrivă, avem noi locuitori. De la noi nu pleacă nimeni!
"Natura, cum a făcut-o Dumnezeu"
- Vama Buzăului face parte din "România frumoasă" la care visăm cu toţii. De ce nu se întâmplă în toată ţara la fel? Majoritatea primarilor se plâng că nu sunt bani pentru investiţii. Care este secretul dvs.?
- N-aş putea să vă spun de ce lucrurile stau diferit în alte primării. Pot să vă spun însă cum am reuşit noi până acum. Banii nu vin din impozite şi taxe, acela este un venit atât de mic, încât achităm cu el doar iluminatul public. Noi am finanţat din surse alternative toate aceste investiţii - fie programul naţional de dezvoltare locală, fie fonduri europene sau altele. Ideea noastră a fost că nu trebuie ratată nicio sursă de finanţare, fie ea mare sau mică, şi unde am avut posibilitatea, am depus cereri şi proiecte. Noi mereu am avut în sertar proiecte făcute cu specialişti şi consultanţi şi imediat ce am sesizat o oportunitate de finanţare, le-am depus. Nu ne-a interesat sursa, important a fost mereu beneficiul oamenilor. Tot timpul apelăm la consultanţi de specialitate ca să nu facem greşeli. Specialişti în turism şi în mediu ne-au ajutat să vedem ce este de făcut ca să lăsăm copiilor măcar cât am avut noi. Cel puţin pe problema de mediu am avut inclusiv un arhitect de peisaj, pe care l-am întrebat ce e de făcut şi răspunsul lui a fost surprinzător: "Nu schimbaţi nimic! Încercaţi să vă atingeţi cât mai puţin de natură, pentru că ce aveţi aici este aur, aveţi o natură splendidă!". Şi asta ne-am străduit să facem, să păstrăm natura cât mai mult, aşa cum a făcut-o Dumnezeu.
- Din experienţa dumneavoastră, ce le-aţi recomanda primarilor din ţară?
- De când sunt primar, am adus în proprietatea comunei peste o mie de hectare de teren. Am cumpărat pentru sat şi pământ, dar şi clădiri. Ele sunt patrimoniul satului şi cred că este foarte bine ca satul să aibă aşa ceva. Ca într-o afacere de familie, investiţiile sunt foarte importante şi noi am reuşit să investim în aceste proprietăţi, care sunt zestrea comunităţii. Şi nu e vorba doar de valoarea care creşte, e vorba şi de posibilitatea de dezvoltare, fără a avea grija terenurilor, atunci când primăria doreşte. Este, până la urmă, o libertate de dezvoltare şi de gândire, pe care ţi-o permite un patrimoniu bogat. Sunt convins că în viitor o localitate bogată va fi aceea care va avea patrimoniu. Când ai multe proprietăţi poţi gândi un plan de dezvoltare mult mai bun, aşa că le-aş recomanda să ţină cont de această idee.
"Slugă tuturor"
- Aţi renunţat la o carieră de inginer informatician, ca să deveniţi primar. Ce le-aţi spune celor ce şi-ar dori să se implice mai mult în destinul ţării, dar îi descurajează viaţa politică actuală?
- Aşa cum am spus, oamenii care se gândesc că pot face un bine ţării sau comunităţii de lângă ei ar trebui să nu ia în seamă politica. Ar trebui să ne bucurăm şi să îi apreciem pe cei care vor şi se implică pentru interesul general. Astfel de oameni merită aprecierea societăţii şi a comunităţii, pentru că nu e simplu, şi prin ei lucrurile merg înainte. Dacă tinerii simt că pot să se implice, că au în ei acea pasiune interioară de a se dedica comunităţii, să se implice! Dar să simtă că pot face asta curat şi sincer, nu pentru statut sau avantaje. Le recomand să se implice dacă au acest impuls, pentru că a face lucruri ce rămân în istoria locului sau a ţării e ceva foarte important şi cu mari satisfacţii sufleteşti. Să ştii că ai lăsat pe pământul ăsta, în urmă ta, câteva proiecte de durată, pentru o viaţă mai bună a celor de lângă tine, poate să fie o împlinire sufletească ce merită orice efort, chiar dacă unii nu vor fi recunoscători. Şi, înainte de a se implica, trebuie să se gândească bine că dezvoltarea unei părţi din ţară va depinde de el. Nu este o responsabilitate măruntă! Şi e bine de ştiut că dacă te implici în viaţa comunităţii, problemele personale rămân ultimele, dacă mai ai energie şi timp. Ca primar, pui interesul celuilalt înainte de orice. Vedeţi, şi în Cartea Sfântă scrie că cel ce vrea să fie mai mare trebuie să fie tuturor slugă. Aşa că dacă vrei să fii primar, îţi asumi ideea de a te dedica celorlalţi.