FORMULA AS ÎN MUNȚII CIUCAȘ: TIBERIU CHIRILAȘ, Vama Buzăului - "De la noi nu pleacă nimeni!"

Catalin Manole
PRIMARII NOȘTRI

"Vrei să ajuți? Implică-te!"

- Vă aflați la al patrulea mandat de primar, o "meserie" de care v-ați apucat de foarte tânăr. Ce v-a determinat să intrați în politică atât de repede?

- E adevărat că la pri­ma candidatură ca pri­mar, în 2004, aveam doar douăzeci și ceva de ani... acum sunt la al pa­trulea mandat. Am luat-o din timp, ca să zic așa, dar sincer, nu mi-am pro­pus "să intru în politică", ci să fac ceva concret pen­tru satul meu. Sunt per­soa­ne care sesi­zează co­rect ceea ce se în­tâm­plă și mereu fac obser­vații bune, dar din pă­ca­te, prea puțini se implică. Dacă vrei să dai o mână de ajutor, să te im­plici, fă-o! Avem ne­voie și de critici, de oameni care stau pe mar­gine și poate văd mai clar decât noi, fiind în afară problemelor, dar eu am considerat că cel mai efi­cient este să mă im­plic. Ăsta a fost și impulsul meu pentru a intra în administrația publică locală: am vrut să mă implic și să schimb ceva în mod real. Eu mereu am zis că nu am intrat în politică, am intrat în administrație și aici vreau să fac treabă. Poate această pers­pectivă de a intra în adminis­tra­rea țării, la orice nivel, este mai ușor de acceptat de oamenii care ar trebui să se implice și să facă chiar ei schimbările pe care și le doresc. Eu am zis că aici trăiesc, și da­că ceva bun se va întâmpla, se va în­tâmpla și pentru mine și pentru familia mea. Sunt născut-crescut aici și nu am de gând să mă mut în altă parte, că îmi este drag satul meu. M-am hotărât, pur și sim­plu, să candidez ca primar, mi-am dorit să mă im­plic și am considerat că pot să fac ceva bun. La mo­mentul acela, lucram la Banca Națio­nală, în Bra­șov, și mi-am zis că, și dacă câștig ale­gerile, și dacă le pierd, tot bine o să fie. Însă mi-a plăcut ideea de a face ceva mai mult pentru oamenii de lângă mine. M-am bucurat că am câș­ti­gat ale­gerile. Mi-am asumat total mi­siu­nea, și dacă eu am câștigat din primul tur cu majoritate, de fiecare dată procentul oamenilor care m-au votat a crescut până la 90%. Am făcut acest pas și nu îl regret. Rezul­tatul din alegerile ulte­rioa­re a arătat că mi-am făcut treaba, mai ales că sunt o persoană ambițioasă și vreau să realizez până la capăt ceea ce mi-am pro­pus.

- Cum ați reușit să le câștigați oamenilor încrederea, să-i convingeți, să vi-i faceți tovarăși de drum?

- Tot ce am făcut a fost cu acordul oamenilor, nu se poate altfel. Sunt aici ca să îi reprezint pe oamenii din sat și să fac ceea ce își doresc ei. În permanență avem audiențe publice și mă străduiesc să am un contact strâns cu ei, le cer părerea, îi întreb, tocmai ca să fiu sigur că ceea ce se întâmplă în primărie este în acord cu ce își doresc ei. Uitați aici, această carte nu este un document formal, ci un document foarte bine realizat, pe baza a ceea ce vor locuitorii - planul de dezvoltare a localității până în 2021. Această carte e bazată pe un sondaj rea­lizat de o societate olandeză, mai exact, un stu­diu complex în care fiecare om a spus ce și-ar dori să se îmbunătățească în localitate. Pornind de la acest studiu, noi am gândit pe fiecare componentă, de la învățământ la agricultură, ținte și obiective pe care să le atingem. Ceea ce vedeți astăzi în Va­ma Buzăului este un efort comun al administrației și al locuitorilor. Împreună am făcut să arate satul așa cum vedeți.

"Un sat cu confort de oraș"

- Un sat de nivel european. Cât de greu a fost să realizați acest lucru?

- Ca să se întâmple ceva astăzi a fost nevoie de un proiect pornit cu câțiva ani în urmă. Totul a pornit de la un mic proiect, "Valea Zimbrilor", început în urmă cu aproa­pe zece ani. Pe atunci, oa­me­nii nu prea înțelegeau ce e cu chestia asta cu zim­brii, de ce e nevoie de un obiectiv turistic cu o re­zervație de zimbri. Dar noi ținteam încă de atunci la un obiectiv care, iată, abia astăzi se împlinește, anu­me ca Vama Buzăului să devină stațiune turistică de interes național. Și va fi! În­să primăria are mai mul­te proiecte duse la ca­păt. Am asfaltat tot satul, am pus iluminat public peste tot, avem rețea de apă, de canalizare, rigole și tro­tuare noi, avem colec­tarea se­lectivă a deșeu­rilor. La învățământ avem trei școli reabilitate și o grădiniță nou-nouță, la cultură avem două cămine culturale reabilitate pe fonduri eu­ropene, dotări de câteva sute de mii de euro pen­tru evenimente cultu­rale, care ne permit spectacole de teatru și de mu­zică. Avem și un complex cultural cu trei săli de con­ferință, centru de informare tu­ris­tică și un pro­iect de eco-stațiune. Acestea sunt câteva dintre proiectele mari. Sigur că mai sunt lucruri de făcut, întotdeauna e loc de mai bine. Cine spune că nu mai e nimic de făcut într-un sat în­seam­nă că nu vrea să facă. Ne-am străduit să asi­gurăm oamenilor toate beneficiile orașului și cred că în bună măsură am reușit: oamenii nu doar că nu mai pleacă de aici, așa cum se întâmplă în alte părți, ba dim­po­trivă, avem noi locuitori. De la noi nu pleacă ni­meni!

"Natura, cum a făcut-o Dumnezeu"

- Vama Buzăului face parte din "România frumoasă" la care vi­săm cu toții. De ce nu se în­tâmplă în toa­tă țara la fel? Ma­jo­ri­tatea primarilor se plâng că nu sunt bani pen­tru investiții. Ca­re este secretul dvs.?

- N-aș putea să vă spun de ce lu­crurile stau diferit în alte pri­mării. Pot să vă spun însă cum am re­ușit noi până acum. Banii nu vin din im­pozite și ta­xe, acela este un ve­nit atât de mic, încât achităm cu el doar iluminatul public. Noi am finanțat din surse alternative toa­te aceste inves­tiții - fie pro­gra­mul națio­nal de dezvoltare locală, fie fonduri eu­ropene sau altele. Ideea noastră a fost că nu trebuie ratată nicio sursă de finanțare, fie ea mare sau mică, și unde am avut posibilitatea, am depus cereri și pro­iecte. Noi me­reu am avut în sertar proiecte fă­cute cu spe­cialiști și consultanți și imediat ce am sesizat o opor­tu­ni­tate de finanțare, le-am depus. Nu ne-a in­te­resat sursa, important a fost mereu bene­fi­ciul oa­menilor. Tot timpul apelăm la consultanți de spe­cialitate ca să nu facem greșeli. Specialiști în turism și în mediu ne-au ajutat să vedem ce este de făcut ca să lăsăm copiilor măcar cât am avut noi. Cel puțin pe problema de mediu am avut inclusiv un arhitect de peisaj, pe care l-am întrebat ce e de făcut și răs­punsul lui a fost surprinzător: "Nu schimbați nimic! Încercați să vă atingeți cât mai puțin de natură, pentru că ce aveți aici este aur, aveți o natură splendidă!". Și asta ne-am străduit să fa­cem, să păstrăm natura cât mai mult, așa cum a făcut-o Dumnezeu.

- Din experiența dumneavoastră, ce le-ați recomanda primarilor din țară?

- De când sunt primar, am adus în proprietatea comunei peste o mie de hectare de teren. Am cum­părat pentru sat și pământ, dar și clădiri. Ele sunt patrimoniul satului și cred că este foarte bine ca satul să aibă așa ceva. Ca într-o afacere de fa­milie, investițiile sunt foarte importante și noi am reușit să investim în aceste proprietăți, care sunt zestrea comunității. Și nu e vorba doar de valoarea care crește, e vorba și de posibilitatea de dezvol­ta­re, fără a avea grija terenurilor, atunci când pri­mă­ria do­rește. Este, până la urmă, o libertate de dez­vol­tare și de gândire, pe care ți-o permite un pa­trimoniu bogat. Sunt convins că în viitor o loca­li­tate bogată va fi aceea care va avea patrimoniu. Când ai multe proprietăți poți gândi un plan de dezvoltare mult mai bun, așa că le-aș recomanda să țină cont de această idee.

"Slugă tuturor"

- Ați renunțat la o carieră de inginer in­for­ma­tician, ca să deveniți primar. Ce le-ați spune celor ce și-ar dori să se implice mai mult în destinul țării, dar îi descurajează viața politică actuală?

- Așa cum am spus, oamenii care se gândesc că pot face un bine țării sau comunității de lângă ei ar trebui să nu ia în seamă politica. Ar trebui să ne bucurăm și să îi apreciem pe cei care vor și se implică pentru interesul general. Astfel de oameni merită aprecierea societății și a comunității, pentru că nu e simplu, și prin ei lucrurile merg înainte. Dacă tinerii simt că pot să se implice, că au în ei acea pa­siu­ne interioară de a se dedica comunității, să se implice! Dar să simtă că pot face asta curat și sincer, nu pentru statut sau avantaje. Le re­co­mand să se implice dacă au acest im­puls, pentru că a fa­ce lucruri ce rămân în istoria locului sau a țării e ceva foarte im­por­tant și cu mari sa­tisfacții su­fle­tești. Să știi că ai lăsat pe pământul ăsta, în urmă ta, câteva proiecte de durată, pentru o viață mai bună a celor de lângă ti­ne, poate să fie o împlinire su­fle­teas­că ce me­rită orice efort, chiar dacă unii nu vor fi re­cu­noscători. Și, înainte de a se implica, trebuie să se gândească bine că dez­vol­tarea unei părți din țară va de­pinde de el. Nu este o respon­sa­bilitate mărun­tă! Și e bine de știut că dacă te implici în viața comunității, problemele personale rămân ultimele, dacă mai ai energie și timp. Ca primar, pui interesul celuilalt înainte de orice. Vedeți, și în Cartea Sfântă scrie că cel ce vrea să fie mai mare trebuie să fie tu­turor slugă. Așa că dacă vrei să fii primar, îți asumi ideea de a te dedica celorlalți.