Odată cu apropierea vacanţei, toată lumea simte nevoia de o baie de aer curat şi de mişcare. Transformaţi-vă dorinţa în realitate! Veţi fi în ton cu noile recomandări ale medicinei care consideră mişcarea drept ajutorul numărul unu, atât pentru menţinerea sănătăţii, cât şi pentru recuperarea ei. Cu o condiţie: să ştiţi cum să o practicaţi, să nu o transformaţi în pericol. Din lipsă de pregătire fizică sau din necunoaşterea propriilor limite, practicarea unui sport se poate transforma în coşmar. Iată câteva sfaturi pentru a vă adapta activitatea fizică la problemele dvs. de sănătate.
Nu aţi mai făcut sport de mult: stabiliţi un bilanţ
După mai mulţi ani de inactivitate, vreţi să profitaţi de vacanţă pentru a vă încălţa, din nou, tenişii? O idee foarte bună, dacă este vorba despre o plimbare mai lungă prin magnifica natură a verii. Sănătatea nu o să vă pună niciun fel de oprelişte. În schimb, dacă este vorba despre un efort susţinut precum o cursă lungă cu bibicleta, fiţi atenţi în primul rând la inimă. Vorbiţi cu doctorul de familie care, în funcţie de cum vă simţiţi, vă poate trimite la un specialist pentru analize suplimentare. Dacă aveţi peste 40 de ani, o să vă propună să efectuaţi un test de efort. În orice caz, luaţi-o încet şi nu căutaţi în primul rând performanţă. Şi dacă simţiţi o durere oarecare, nu ezitaţi să vorbiţi cu medicul.
Sunteţi cardiaci? Alegeţi sporturile de rezistenţă
În ciuda ideilor preconcepute, practicarea unei activităţi sportive după un infarct este cât se poate de bună, cu excepţia celor care suferă de insuficienţă cardiacă. După readaptare, performanţele dvs. fizice se pot dovedi chiar mai bune decât înainte de a avea accidentul cardiac. Vorbiţi despre acest lucru cu doctorul dvs. Sporturile de rezistenţă - mersul pe jos, mersul cu bicicleta şi nataţia, sunt cele mai recomandate. Totuşi, atenţie la căldură: alegeţi orele dimineţii.
Aveţi articulaţiile sensibile: fortificaţi-vă muşchii uşurel
Artroza este o alterare a cartilagiilor, de cele mai multe ori localizată la genunchi, la coapse sau la coloana vertebrală. O activitate fizică adaptată "eliberează" articulaţia şi limitează uzura cartilagiului. Este şi cel mai bun mijloc de a lupta împotriva osteoporozei. Evitaţi sporturile prea solicitante, precum tenisul şi privilegiaţi activităţile care nu solicită articulaţiile, coapsele, genunchii şi gleznele.
Nataţia, gimnastica acvatică şi gimnastica la sol sunt ideale pentru a fortifica muşchii cu blândeţe. Mersul pe jos, mai ales prin nisip, este de asemenea benefic. În ceea ce priveşte adidaşii, alegeţi un model cu o talpă care să amortizeze şocurile. Şi, mai ales, întrerupeţi activitatea sportivă dacă durerile apar din nou.
Durerile lombare pot fi consecinţa unei saltele prea moi sau a statului prelungit în picioare, precum şi efectul unei patologii propriu-zise, cum ar fi hernia de disc sau lumbago. Dacă aveţi cea mai mică îndoială, vorbiţi cu doctorul dvs. Sporturi precum mersul pe jos, alergarea, nataţia sau mersul cu bicicleta vă vor ajuta să vă întăriţi abdomenul şi muşchii dorsali, pentru a vă menţine mai bine vertebrele. Întărirea muşchilor corectează în unele cazuri şi lordoza (curbura exagerată a coloanei vertebrale din zona lombară). Prin urmare, dozaţi-vă efortul şi opriţi-vă, în cazul în care durerile se întorc.
Dacă vă doare spatele, trebuie evitat mersul cu bicicleta pe teren accidentat, care generează scuturături la nivelul umerilor, tasând coloana vertebrală. Fiţi atenţi şi la sporturile asimetrice, precum tenisul, squashul şi badmintonul, care pot favoriza sciatica. În general, evitaţi practicarea sporturilor care necesită efectuarea unor mişcări bruşte la nivelul coloanei.
Sunteţi astmatici? Evitaţi eforturile violente
Sportul nu este incompatibil cu astmul. Bicicleta, gimnastica, mersul pe jos, căţărările sunt activităţi ce pot fi practicate fără probleme, cu condiţia de a lua un tratament potrivit şi de a respecta anumite precauţii. * Nu neglijaţi încălzirea musculară. * Ţineţi cont de condiţiile climatice, ieşiţi din casă pe vreme bună şi la orele cu mai puţină poluare. * Măsuraţi-vă suflul înainte şi după exerciţiul fizic şi adaptaţi-vă efortul la starea respiratorie. * Ţineţi în permanenţă la dvs. un bronhodilatator, pentru a putea elimina orice eventuală jenă respiratorie.
Scufundările submarine cu butelie de oxigen nu sunt indicate, pentru că este imposibil să inhalaţi un medicament sub apă, dacă este nevoie urgentă. Călăritul poate induce o sensibilitate la părul de cal sau la alţi alergeni conţinuţi în paie. Fiţi atenţi şi la piscină, dacă sunteţi alergici la emanaţiile de clor. În sfârşit, evitaţi eforturile violente de pe urma sprinturilor sau a alergărilor de semi-fond.
Fără dureri de spate!
Ele sunt rezultatul unei activităţi prea intense sau prost pregătite. Nu faceţi niciodată sport fără să vă încălziţi mai înainte, făcând exerciţii în acest scop timp de 10 minute. Întindeţi bine coapsele, punând piciorul pe un trunchi sau pe o bancă. Întindeţi braţele către vârful picioarelor şi coborâţi bustul, ţinând spatele drept.
Pentru a vă întinde cvadricepsul: ţineţi-vă de o gleznă şi ridicaţi câlcâiul către fese. * Faceţi un pas înainte, cu piciorul îndoit, lipind palmele de un perete, apoi lăsaţi toată greutatea pe călcâiul piciorului din spate, ca şi cum aţi vrea să îl înfundaţi în pământ. Reluaţi exerciţiul după ce aţi terminat activitatea fizică. Hidrataţi-vă bine în acelaşi timp.