O plantă celebră
- Vâscul este cunoscut încă din Antichitate, nu doar ca plantă magică, culeasă din arbori, cu seceri de aur, ci şi ca plantă de leac, biruitoare de multe boli. Prin timp, gloria lui, în loc să scadă, a crescut. Mulţi consideră vâscul o plantă anticancerigenă...
- Într-adevăr, vâscul (Viscum album) este cunoscut şi folosit, ca multe alte plante medicinale, încă din Antichitate. În sec IV î.H., Teofrast a scris despre puterea vâscului în vindecarea epilepsiei; Pliniu îl aprecia în tratamentul infertilităţii; în sec. I d.H., Dioscoride şi Galenus au scris despre calităţile antitumorale ale vâscului; Sf. Albert cel Mare, în lucrarea "De Vegetabilis", a inclus vâscul în rândul celor 16 plante pe care le considera magice; Boyle, în 1644, şi Colbach, în 1723, au scris (la o distanţă atât de mare în timp faţă de lucrările lui Teofrast!) despre folosirea vâscului în tratamentul epilepsiei. Mult mai târziu, în 1938, Gaultier evidenţiază eficacitatea acestuia ca antiepileptic pentru cai (o dovadă a acţiunii vindecătoare profunde a plantelor chiar şi pentru animale), ca hipotensor vegetal, antispastic şi antitusiv. Vâscul este un exemplu edificator că plantele medicinale au acţiuni plurivalente. Fitocomplexul de substanţe bioactive din vâsc este doar un aspect al calităţilor sale vindecătoare, deoarece la acesta se adaugă energia şi informaţia pe care le transmite.
- Auzim tot mai des teorii referitoare la energia şi vibraţia plantelor, la informaţiile pe care acestea le transmit organismului... Puteţi să ne explicaţi mai în amănunt la ce vă referiţi?
- Conform fizicii cuantice, materia este "energie condensată", iar bolile manifestate la nivel fizic încep cu mult timp înainte, la nivel energetic. Toate procesele fiziologice din organismul uman, care se desfăşoară prin reacţii chimice complexe în fiecare celulă, sunt iniţiate şi susţinute de circulaţia prin meridiane energetice "nevăzute", dar cunoscute încă de acum 5000 de ani de medicii chinezi. Cunoaşterea compoziţiei plantelor şi a modului în care funcţionează substanţele lor bioactive şi valorile lor vibraţionale ne orientează în alegerea potrivită pentru tratarea diferitelor afecţiuni, acute sau cronice. Fiecare boală are o vibraţie specifică, la fel cum orice lucru (începând de la particulele subatomice) are vibraţia sa intrinsecă. Vibraţia înseamnă viaţa însăşi. "Mintea şi corpul nostru sunt influenţate de această vibraţie intrinsecă cu care rezonăm" - afirma dr. Masaru Emoto. Fiecare vibraţie are o anumită lungime de undă. Atunci când vibraţiile de la nivel celular, din diferite părţi ale corpului, sunt tulburate din diverse cauze, reechilibrarea se realizează prin transmiterea din exterior a unei vibraţii cu o lungime de undă similară, cu care rezonează. Rezonanţa este posibilă atunci când se întâlnesc vibraţii de aceeaşi frecvenţă. Moleculele din structura plantelor sunt similare cu cele din corpul nostru, iar astfel sunt asimilate fără efort metabolic. Acesta este modul în care plantele au proprietăţi vindecătoare. Plantele, ca şi corpul nostru, conţin un procent important de apă. "Fără suficientă apă, energia vibraţiei nu va fi capabilă să parcurgă întregul corp" (Masaru Emoto). Dar apa este totodată un lichid special, care are calitatea de a memora informaţia transmisă de fiecare vibraţie! Astfel se produce, în esenţă, vindecarea! Este important, aşadar, să cunoaştem foarte bine plantele medicinale, viaţa lor, istoria evoluţiei lor şi lumea lor secretă, care, din fericire, a început să ni se dezvăluie graţie tehnologiilor moderne. De asemenea, nu trebuie să ignorăm influenţele astrale (de exemplu, influenţa planetelor şi a fazelor Lunii, atât asupra organismului, cât şi asupra plantelor), pentru a şti când concentraţia substanţelor vindecătoare este maximă şi plantele de leac trebuie culese.
Mai presus de gravitaţie
- De ce este considerat vâscul, plantă magică?
- Din punct de vedere magic, vâscul este o plantă deosebită! Antroposofii consideră vâscul o plantă arhaică, a cărei origine este pe o altă planetă (Luna veche) şi de aceea nu seamănă cu nicio plantă terestră. Stările elementelor acelei Luni fiind diferite de cele terestre, vâscul nu se poate înrădăcina în sol solid, mineral, având nevoie de arbori care să-i ofere un "sol viu", din impulsul de a se revolta în faţa "închisorii temporale" a solului. Iată de ce vâscul creşte ca o tufă semisferică în aer, nefiind influenţat nici măcar de gravitaţie!
Vechile popoare venerau această plantă mercuriană cu caracteristici vibraţionale aer-apă (conform medicinei chinezeşti), intermediară între focul celest şi Pământ, unificând lumina vieţii cu umbrele vieţii. Celţii îl considerau nu numai o plantă medicinală misterioasă, ci şi un simbol al nemuririi şi al păcii. Vâscul este considerat, în esenţă, o plantă a păcii interioare, care pătrunde până în nucleul celulelor noastre.
Vâscului îi sunt necunoscute forţele cu ajutorul cărora se formează şi se dezvoltă plantele terestre. Este considerat o plantă semiparazită, pentru că se află în simbioză cu arborii gazdă, dar nu le afectează existenţa. Înverzeşte tot timpul anului, iar fructele se coc iarna. Cele care cad pe pământ nu germinează; gaiţele şi sturzii le mănâncă, dar, neputându-le digera, le elimină şi se lipesc de crengile copacilor, asigurându-le perpetuarea. Iată numai câteva argumente pentru care vâscul este considerat o plantă cu totul specială, dincolo de puternicele ei virtuţi vindecătoare.
Un remediu excepţional
- Ce tipuri de vâsc sunt eficiente în fitoterapie? Există diferenţe date de copacul-gazdă în care creşte?
- În fitoterapie se foloseşte îndeosebi vâscul recoltat de pe esenţe din familia rozaceelor: măr, păr, prun, măceş, dar şi de pe păducel, scoruş, alun, arţar, brad sau stejar. Se recoltează de obicei în luna mai, când concentraţia elementelor (Fosfor, Potasiu, Mangan, Magneziu) este mai mare decât în alte perioade ale anului.
În terapie sunt folosite numai frunzele şi mlădiţele recoltate primăvara, anotimpul când natura revine la viaţă. Arborii pe care se dezvoltă vâscul îi dăruiesc din seva lor, transformându-l dintr-o plantă aparent semiparazită într-o redutabilă plantă medicinală, un remediu excepţional, complex şi eficient. Fitoterapic sau gemoterapic, acesta dăruieşte, la rândul său, forţe vindecătoare unice. Fosforul (phosphorus înseamnă "purtător de lumină"), manganul şi magneziul sunt importante în echilibrul, în armonia structurală şi funcţională a creierului, a sistemului nervos vegetativ, a sistemului vascular, a glandelor endocrine, iar prezenţa acestor minerale în frunzele şi mlădiţele vâscului îl fac atât de eficient în vindecarea afecţiunilor apărute la aceste sisteme.
Şi în alte afecţiuni acţionează cu succes: fiind un excelent vasodilatator, ameliorează circulaţia arterială prin diminuarea hipertoniei şi reglarea tensiunii arteriale, ameliorează vertijurile, are efect antispastic şi calmează tusea spastică, este diuretic şi are un important rol în echilibrarea metabolismelor. Desigur, în aceste procese biochimice complexe foarte importantă este şi amprenta arborelui pe care creşte vâscul.
Forţa mugurilor verzi
- Medicina complementară foloseşte multiple forme de condiţionare ale vâscului - de la ceaiuri medicinale până la extracte injectabile. Care sunt cele mai bune în terapie?
- Plantele medicinale, prin numărul mare de substanţe active pe care le conţin, pot fi preparate în multiple forme de condiţionare. Diversitatea formelor de condiţionare este importantă, pentru că afecţiunile sunt acute sau cronice, au grade diferite de severitate şi expresii diferite, în funcţie de particularităţile bolnavului (vârstă, cumul patologic, nivel de reactivitate, forţă vitală ş.a.), iar alegerea remediului se face în funcţie de aceste elemente.
Vâscul poate fi folosit sub formă de infuzie (cu apă caldă, nu fierbinte!), pulbere (singur sau împreună cu alte plante care îi potenţează acţiunea), decoct (pentru uz extern) sau ca extract din mlădiţe, în gemoterapie. Fiecare dintre aceste forme de condiţionare este eficientă atunci când indicaţia este adecvată cazului. Eu folosesc vâscul sub formă de pulbere (frunze din plantă uscată), în tratamentul hipertensiunii arteriale incipiente, în tulburări circulatorii cerebrale însoţite sau nu de cefalee, migrene, vertij şi ca gemoterapic, pentru că extractele gemoterapice au acţiune plurivalentă. Eu folosesc extractul din mlădiţe de vâsc mai ales în tratarea cazurilor de vertij, hipertensiune, tulburări metabolice, nevralgii, sciatalgie, lumbalgii şi tulburări de menopauză. Utilizez gemoterapicele de 30 de ani, iar rezultatele pe care le am zi de zi mă îndreptăţesc să afirm că, în patologia tot mai complexă şi atipică pe care o întâlnim în prezent, acestea sunt indispensabile în procesul de vindecare.
- În ce afecţiuni aţi înregistrat cele mai bune efecte ale vâscului?
- Vâscul este eficient în toate formele de preparare a lui, dar particularitatea substanţelor gemoterapeutice - preparate din mugurii, mlădiţele şi radicelele plantelor proaspete (spre deosebire de pulbere, obţinută din frunze uscate) - conferă un mare avantaj. Primăvara, în mugurii şi-n mlădiţele plantelor se produce alchimia transformării energiei şi a sevei în forţa reluării ciclului vieţii, iar vâscul este el însuşi simbolul renaşterii (vezi tradiţia de Anul Nou de a pune vâsc la tocul uşii, pentru un bun început şi pentru protecţia casei!). Sub formă de extract din mlădiţe, vâscul este eficient în toate afecţiunile despre care am amintit.
Vâscul şi cancerul: "Isorel"
- Să revenim la cancer. Extractul injectabil de vâsc, ISOREL, s-a folosit mulţi ani în terapia cancerului, cu rezultate de excepţie. Din păcate, acest medicament natural nu se mai fabrică.
- Multă lume ştie că vâscul are efecte notabile în tratamentul cancerului. Dezvoltarea vâscului este lentă, păstrând caractere embrionare, forma sa rămâne primitivă, pare oprită în timp în stadiul de plantulă, până ajunge un vegetal cu flori (aşa cum descrie minunat antroposoful Wilhelm Pelikan, în cartea "Omul şi plantele medicinale"). De aceea, poate, vâscul este considerat un bun remediu antitumoral, încetinind sau blocând dezvoltarea tumorilor. Sunt cunoscute formulele injectabile Isorel sau Iscador, preparate în laboratoare europene specializate, prin procedee foarte complexe. Eu le recomand pacienţilor care pot beneficia de aceste tratamente să mergă la medicii pregătiţi să folosească vâscul sub formă injectabilă, care au o experienţă îndelungată şi le pot individualiza schema de tratament. (Recomandarea redacţiei: dr. Eduard Ţogoreanu - medic chirurg cu specializare în psiho-oncologie - face tratamente cu vâsc, tel. 0724.565.443)
- Există o schemă standard de tratament sau individualizaţi terapia, în funcţie de nevoile pacientului?
- Întotdeauna individualizez schemele de tratament. Fiecare pacient are "povestea" lui, fiecare face boala într-un fel personal, fiecare prezintă şi alte afecţiuni asociate, iar evoluţia sub tratament poate fi complet diferită, aşa că nicio schemă de tratament pe care o prescriu nu seamănă cu alta, chiar dacă este vorba despre aceeaşi afecţiune. Fără înţelegerea cauzelor care au declanşat bolile şi fără a trata aceste cauze, nu se poate vorbi de vindecare. "Povestea" fiecărui pacient este importantă, cauza sau cauzele afecţiunilor putându-se afla cu mult timp înainte de apariţia simptomatologiei.
- Cât durează, de regulă, tratamentul cu extract gemoterapic de vâsc?
- Aşa cum v-am spus, evoluţia fiecărui pacient este diferită, deci durata tratamentului variază. Am constatat că în afecţiunile cronice este nevoie de 1-2 luni pentru o ameliorare semnificativă. Se poate face o pauză de o lună sau se continuă terapia încă 1-2 luni, în funcţie de caz.
Atenţie la toxicitate!
- Terapia cu vâsc are şi contraindicaţii?
- Vâscul conţine atât substanţe active vindecătoare (glucozide, saponine, răşini etc.), cât şi substanţe toxice (viscotoxina, spre exemplu), care însă nu se manifestă în "alchimia" fitocomplexului. Aici se observă "inteligenţa" naturii: găsim în aceeaşi plantă atât substanţe vindecătoare, cât şi substanţe cu toxicitate crescută, dar care combinate, în chimia lor minunată, dau efecte benefice. Se impune, deci, să cunoaştem foarte bine modul de preparare al diferitelor forme de remedii din vâsc, astfel încât să nu existe niciun pericol de toxicitate. Toxicitatea vâscului este maximă iarna şi minimă vara. Folosirea vâscului ca fitoterapic sau gemoterapic este contraindicată doar în sarcină şi în alăptare.
"Rădăcina cerului, înfiptă în pământ"
- Rezumând, putem afirma că vâscul este un panaceu?
- În vechime, druizii numeau vâscul "planta care vindecă totul" şi "remediul contra tuturor veninurilor". În prezent, modul "modern" de viaţă, factorii patogeni, factorii perturbatori ai stării de sănătate - printre care modificările de mediu, alimentaţia, stresul, emoţiile şi mulţi alţii - afectează profund reactivitatea organismului. Este nevoie de o abordare integrativă a patologiei şi a terapiei pentru a putea readuce starea de sănătate pacienţilor, pentru a le putea vindeca bolile în care vâscul are efecte tămăduitoare. În aceste condiţii, vâscul nu poate fi considerat un panaceu, însă rămâne un excelent remediu pentru foarte multe afecţiuni.
Rudolf Steiner spunea că vâscul este "rădăcina cerului înfiptă în pământ". Afecţiunile organismului asupra cărora acţionează sunt legate într-o conexiune unică cu Universul. Vâscul este, poate, exemplul cel mai bun al interferenţelor dintre planeta noastră şi Univers, al modului în care se stabilesc relaţiile dintre fiinţele terestre şi cele eterice, al metamorfozelor care întreţin ciclurile vieţii. Vâscul este un simbol al renaşterii şi un minunat dar al naturii pentru sănătate!
D-na dr. LUMINIŢA-NATALIA SÂRCĂ poate fi contactată la Cabinetul de Medicină Internă din Calea Dorobanţilor 32A (intrare prin Str. Ioan Vodă Caragea), sector 1, Bucureşti, tel. 0745.165.611