Bursa sinovială (aceasta este denumirea ştiinţifică a "săculeţului" respectiv) îndeplineşte funcţia unui tampon menit să apere articulaţia de şocuri. Suprasolicitarea, contuziile sau leziunile articulare pot provoca inflamarea sa, dând naştere unei afecţiuni dureroase - bursita - care se manifestă, în afară de durere, prin tumefierea şi înroşirea zonei, ca şi prin încălzirea ei anormală (hipertermie).
În principiu, orice articulaţie poate fi afectată de bursită, însă aceasta apare cel mai adesea la încheieturile mâinilor şi la umeri, ca urmare a unui efort peste limită. Iată câteva activităţi solicitante, care o pot declanşa: lucrul la calculator timp de multe ore, fără preocuparea de a menţine o poziţie corectă a spatelui şi a braţelor; şofatul pe distanţe foarte lungi; tunderea gazonului cu motocoasa pe un teren cu suprafaţă mare; cântatul la chitară, dar nu ca hobby, ci ca ocupaţie permanentă, de pildă, în cadrul unei formaţii muzicale.
Dacă aţi fost diagnosticaţi cu o bursită, este de presupus că medicul vă va prescrie antireumatice nesteroidiene, ca aspirina şi ibuprofenul, sau un inhibitor al enzimei COX-2, cum ar fi Celebrex. Toate aceste medicamente pot avea însă efecte secundare deloc neglijabile. Poate că veţi alege să evitaţi acest risc, încercând să vă trataţi suferinţa cu remedii luate din farmacia naturii.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva bursitei
Componentă de bază a cunoscutului mix de condimente numit curry, omniprezent în bucătăria indiană, pulberea galbenă de curcuma constituie o sursă bogată de curcumin, acesta fiind unul dintre cei mai puternici antioxidanţi, o armă redutabilă în lupta cu radicalii liberi. Curcuminul conţine inhibitori naturali de COX-2, ceea ce îl recomandă drept o alternativă viabilă la inhibitorii de sinteză. Şi anume, una foarte atrăgătoare, datorită faptului că este lipsită de riscuri. El reduce inflamaţiile prin scăderea nivelului de histamină şi acţionează asupra glandelor suprarenale, determinându-le să crească producţia de cortizon care, printre altele, se comportă şi ca un analgezic natural al organismului. Pacienţii care au avut curajul să renunţe la tratamentul cu Celebrex în favoarea curcuminului sau a unei supe preparate din tulpini de ţelină cu adaos consistent de curry s-au declarat pe deplin mulţumiţi de acest schimb.
Studiile clinice realizate cu participanţi voluntari au dovedit că administrarea curcuminului ameliorează durerile şi poate preveni blocarea articulaţiilor în artrita reumatoidă, ca şi apariţia unor inflamaţii ulterioare intervenţiilor chirurgicale. În virtutea principiului că alimentul complet este întotdeauna de preferat componentelor sale, noi v-am îndemna să vă condimentaţi preparatele cu orez, precum şi alte feluri de mâncare, cu o doză generoasă de curry. Iar acolo unde va fi posibil, ar fi bine să adăugaţi şi alte alimente cu efect antiinflamator, ca ananasul şi papaya.
Practicienii medicinei alternative sunt însă de părere că numai prin alimentaţie este cu neputinţă să ne asigurăm o cantitate de curcumin suficient de mare, pentru a avea eficienţă terapeutică. Ar trebui ingerate zilnic între 250 şi 500 miligrame de curcumin pur între mesele principale, adică până la 25 de linguriţe de curcuma uscată. Niciun om de pe lume, nici chiar unul pasionat de curry, n-ar fi în stare să înghită atât. De aceea, soluţia ar fi să presăraţi cât mai des pulbere de curcuma peste mâncarea din farfurie, în scopul prevenirii durerilor, iar atunci când suferinţele dvs. trec printr-o fază acută, să apelaţi la suplimentele nutriţionale cu 90-95% extract standardizat de curcumin.
Şi o ultimă sugestie: se ştie că asimilarea curcuminului în organism se face destul de anevoios şi că biodisponibilitatea sa poate fi îmbunătăţită prin asocierea cu piperul negru. Prin urmare, de fiecare dată când vă asezonaţi mâncarea cu curcuma sau luaţi un supliment cu extract de curcumin, nu uitaţi să adăugaţi în completare şi puţin piper negru, prospăt măcinat.
** Tecile de ardei iute
Pentru aceste aplicaţii externe vă puteţi procura din comerţ o cremă cu 0,025% până la 0,075% capsaicină, cu care să vă masaţi uşor locurile dureroase de trei-patru ori pe zi. Sau luaţi o teacă de ardei iute, introduceţi-o în blender şi faceţi din ea o pastă, pe care o veţi întinde direct pe piele. O altă posibilitate ar fi să amestecaţi pasta de ardei cu o cremă, de exemplu cu cold cream. Indiferent pentru care variantă v-aţi decide, la primele utilizări ale capsaicinei veţi simţi o usturime, care va dispărea apoi, pe măsura continuării tratamentului. Este important să vă spălaţi bine pe mâini după fiecare procedură, căci dacă veţi atinge din greşeală ochii, nasul sau gura, riscaţi să aveţi senzaţii aproape la fel de neplăcute ca acelea provocate de bursită.
În afară de administrarea externă, vă va fi de folos să mâncaţi mai mulţi ardei iuţi sau sosuri condimentate cu ei, ca şi pulbere obţinută din măcinarea tecilor uscate de ardei Cayenne. Consumând toate acestea, obţineţi o cantitate, chiar dacă modestă, de acid salicilic - aspirină naturală - şi stimulaţi eliberarea de endorfine, substanţe analgezice produse de propriul organism. Şi iată încă două remedii, cu care vă puteţi ajuta: o tinctură de ardei Cayenne, luată de trei ori pe zi (0,3 până la 1 mililitru) sau o infuzie preparată din 1/2 până la 1 linguriţă (2,5-5 grame) de pulbere Cayenne amestecată şi lăsată 10 minute la infuzat într-un sfert de litru de apă clocotită, din care se administrează de trei-patru ori pe zi câte o linguriţă, într-un pahar cu apă.
** Legumele cu frunze verzi
Mulţi terapeuţi consideră legumele cu frunze verzi un remediu potrivit contra bursitei, datorită magneziului prezent în ele. Aţi putea încerca să vă compuneţi un "cocteil de magneziu" din iarbă-grasă (magneziul reprezintă aproape 2% din greutatea plantei uscate), fasole verde, seminţe de mac, fasole "ochi-negru", spanac, castravete, lemn-dulce, salată verde şi urzici. Pentru a obţine un rezultat şi mai bun, beţi dimineaţa îndată după ce v-aţi dat jos din pat puţin oţet de mere, diluat în apă şi îndulcit cu miere. Sau luaţi câte o lingură de untură de peşte, cu o oră sau două înainte de mese.
** Ghimbirul
Pentru un efect antiinflamator şi mai puternic, puteţi combina ghimbirul cu ananas şi lemn-dulce. În cantităţi mici, de până la 3 căni de infuzie pe zi, lemnul-dulce este de obicei inofensiv. Dar un consum mai mare şi pe o perioadă de timp mai lungă poate avea consecinţe destul de grave.
** Muşeţelul
** Menta
În uleiul de mentă se găseşte foarte mult mentol. Desigur, preparate cu mentol există şi în comerţ, totuşi va fi mai bine să vă ungeţi locurile dureroase cu ulei de mentă. El calmează durerile şi ameliorează contracturile musculare, însă reţineţi că nu este adecvat pentru administrarea internă, în cantităţi mai mari fiind chiar toxic. Turnând o cană de apă în clocot peste 1 linguriţă cu vârf (5 grame) de frunze uscate şi infuzând 5-10 minute, vă preparaţi un ceai din care puteţi bea 3-4 căni zilnic. Dacă doriţi să vă aducă un beneficiu şi mai mare, adăugaţi muşeţel şi amestecaţi infuzia cu un baton de lemn-dulce. În felul acesta, veţi asimila o diversitate mai mare de compuşi cu acţiune dezinflamatoare şi antialgică. Alternativ, vă puteţi administra 3 până la 6 grame de mentă sub formă de tablete sau capsule.
** Oregano
Substanţele vegetale secundare conţinute în oregano pătrund în organism şi prin piele, de asemenea pot fi şi inhalate, de aceea inspiraţi-i aroma, oriunde o întâlniţi. Iar cu planta întrebuinţată la prepararea ceaiului puteţi face o cataplasmă pentru bursa sinovială inflamată. Vă va uşura şi mai mult suferinţa. În fine, trebuie să ştiţi că tot ce am spus aici despre oregano este valabil şi pentru rozmarin.
** Tulpinile de ţelină
* Ananasul
Acest fruct exotic conţine o serie de substanţe benefice pentru suferinzii de bursită. În primul rând trebuie menţionată bromelaina, o enzimă proteolitică aptă să calmeze durerile şi să reducă tumefierea. S-a dovedit că ea are o acţiune antiinflamatoare atât de puternică, încât unii medici au ajuns în prezent la concluzia că administrarea ei ca adjuvant în perioada postoperatorie este extrem de utilă. În ananas se găseşte şi o mare cantitate de mangan, indispensabil pentru formarea colagenului, acea proteină fibroasă prezentă în structura oaselor, a cartilajelor şi a pielii. O cană de suc sau una plină cu bucăţele de ananas proaspăt vă procură deja doza zilnică recomandată (2 miligrame). În procesul de formare a fibrelor de colagen este indispensabilă şi vitamina C. Ananasul vă oferă această vitamină importantă în cantitate mai mare decât se găseşte în merişoare, mere sau în sucul de roşii. O cană cu bucăţele de ananas proaspăt conţine 24 miligrame, deci acoperă 40% din doza zilnică recomandată. Sursa cea mai bună o constituie soiul "Gold", cultivat în Costa Rica. Acesta are de patru ori mai multă vitmină C decât ananasul obişnuit.
Din păcate, studiile de dată recentă au concluzionat că bromelaina din ananas, ca şi papaina, enzima similară din papaia, se află în fructele proaspete într-o concentraţie prea mică pentru a reuşi să calmeze durerile puternice. Aşadar, deşi este foarte bine să consumaţi aceste fructe ca atare ori sub formă de suc, se pare că nu veţi reuşi totuşi să atingeţi nivelul dozei cu efect terapeutic decât apelând la un supliment nutriţional. Terapeuţii recomandă 250 până la 750 miligrame de bromelaină, luate de trei ori pe zi. Studiile au confirmat că administrarea zilnică a unei cantităţi de până la 2000 miligrame nu creează probleme.
* Seminţele de in
Cercetătorii au descoperit că, dacă îmbunătăţim raportul dintre acizii graşi Omega-3 şi Omega-6 în hrana noastră, aceasta poate avea consecinţe pozitive asupra a nu mai puţin de 50 de afecţiuni curente, printre care se numără şi bursita. La prima vedere, lista pare exagerat de lungă, însă o explicaţie există, iar ea este suficient de logică: acizii graşi Omega-6 favorizează inflamaţiile, pe când acizii Omega-3 le reduc. Pe aceştia din urmă îi găsim din abundenţă în peştele gras (somon, ton, macrou) şi uleiul de peşte, dar şi în seminţele de in, precum şi într-o serie de uleiuri vegetale: de in, nucă, rapiţă, chia, soia şi germeni de grâu.
Alimente de consumat cu prudenţă
Vă recomandăm să evitaţi alimentele care întreţin procesul inflamator, în special pe cele procesate, cu adaos consistent de grăsimi, zahăr, sare, aditivi şi conservanţi. Mai ales gustările ambalate, de tipul covrigeilor, sărăţelelor, biscuiţilor, croasanţilor etc., conţin cantităţi mari de grăsimi trans, acizi graşi Omega-3, precum şi un sirop de glucoză şi fructoză, care favorizează, printre altele, şi supraponderalitatea.
Din cămara cu ierburi de leac
Lemnul-dulce reprezintă alternativa vegetală la corticosteroizi, deoarece conţine cel puţin 24 de compuşi care stopează inflamaţiile, dintre care cinci inhibitori naturali ai enzimei COX-2. Totodată, el este un puternic antioxidant, ca şi o sursă bogată de magneziu şi flavonoide. Luaţi de trei ori pe zi câte 500 miligrame dintr-un extract de lemn-dulce. Sau preparaţi-vă un ceai: fierbeţi 15 grame de rădăcină, timp de un sfert de oră, în jumătate de litru de apă, şi beţi 3 căni pe zi.
Cura nu trebuie să depăşească şase săptămâni, deoarece administrarea prelungită poate provoca hipertensiune. Ca regulă generală, lemnul-dulce este contraindicat hipertensivilor, diabeticilor, femeilor însărcinate, persoanelor care iau diuretice şi celor ce suferă de afecţiuni ale miocardului, ficatului sau ale glandei tiroide.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
