BURSITA

Între oase și mușchi sau tendoane este pla­sat, în apropierea articulațiilor, un fel de săculeț umplut cu un lichid ce are rolul de a lubrifia mușchii și tendoanele în mișcare.

Bursa sinovială (aceasta este denumirea științifică a "să­culețului" respectiv) îndeplinește funcția unui tam­pon menit să apere articulația de șocuri. Su­prasolicitarea, contuziile sau leziunile articulare pot provoca infla­ma­rea sa, dând naștere unei afecțiuni dureroase - bursita - care se manifestă, în afară de durere, prin tumefierea și înroșirea zonei, ca și prin încălzirea ei anormală (hiper­termie).
În principiu, orice arti­cu­lație poate fi afectată de bur­sită, însă aceasta apare cel mai adesea la încheie­turile mâinilor și la umeri, ca ur­mare a unui efort peste limită. Iată câteva activități solici­tante, care o pot de­clanșa: lucrul la calculator timp de multe ore, fără preocuparea de a menține o poziție co­rectă a spatelui și a brațelor; șofatul pe distanțe foarte lungi; tunderea gazo­nului cu moto­coasa pe un teren cu suprafață ma­re; cântatul la chitară, dar nu ca hobby, ci ca ocu­pație perma­nen­tă, de pildă, în cadrul unei formații muzicale.
Dacă ați fost diagnosticați cu o bursită, este de presupus că medicul vă va prescrie antireumatice nesteroidiene, ca aspirina și ibuprofenul, sau un inhibitor al enzimei COX-2, cum ar fi Celebrex. Toate aceste medicamente pot avea însă efecte se­cundare deloc neglijabile. Poate că veți alege să evi­tați acest risc, încercând să vă tratați suferința cu remedii luate din farmacia naturii.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva bursitei

*** Curcuma
Componentă de bază a cunoscutului mix de condimente numit curry, omniprezent în bucătă­ria indiană, pulberea galbenă de curcuma consti­tuie o sursă bogată de curcumin, acesta fiind unul din­tre cei mai puternici antioxidanți, o armă reduta­bilă în lupta cu radicalii liberi. Curcuminul conține inhibitori naturali de COX-2, ceea ce îl recomandă drept o alternativă viabilă la inhibi­torii de sinteză. Și anume, una foarte atrăgătoare, datorită faptului că este lipsită de riscuri. El re­duce inflamațiile prin scăderea nivelului de hista­mină și acționează asupra glandelor suprarenale, determinându-le să crească producția de cortizon care, printre altele, se comportă și ca un analgezic natural al organis­mului. Pacienții care au avut curajul să renunțe la tratamentul cu Celebrex în favoa­rea curcuminului sau a unei supe preparate din tulpini de țelină cu adaos consistent de curry s-au de­clarat pe deplin mulțumiți de acest schimb.
Studiile clinice realizate cu par­ticipanți volun­tari au dovedit că administrarea curcuminului ame­lio­rează durerile și poate preveni blocarea articulațiilor în artrita reumatoidă, ca și apariția unor inflamații ulterioare intervențiilor chirur­gicale. În virtutea principiului că alimentul com­plet este întotdeauna de preferat compo­nentelor sale, noi v-am îndemna să vă condimen­tați prepa­ratele cu orez, precum și alte feluri de mâncare, cu o doză generoasă de curry. Iar acolo unde va fi posibil, ar fi bine să adăugați și alte alimente cu efect antiinflamator, ca ananasul și papaya.
Practicienii medicinei alternative sunt însă de părere că numai prin alimentație este cu nepu­tință să ne asigurăm o cantitate de curcumin sufi­cient de mare, pentru a avea eficiență te­rapeu­tică. Ar trebui ingerate zilnic între 250 și 500 mili­grame de curcumin pur între mesele principale, adică până la 25 de lingurițe de curcuma uscată. Niciun om de pe lume, nici chiar unul pasionat de curry, n-ar fi în stare să înghită atât. De aceea, soluția ar fi să presărați cât mai des pul­bere de curcuma peste mân­carea din farfurie, în scopul prevenirii durerilor, iar atunci când sufe­rințele dvs. trec printr-o fază acută, să apelați la suplimentele nutriționale cu 90-95% extract stan­dardizat de curcumin.
Și o ultimă sugestie: se știe că asimilarea curcu­mi­nului în organism se face destul de ane­voios și că biodisponibilitatea sa poate fi îmbu­nătățită prin asocierea cu piperul negru. Prin ur­ma­re, de fiecare dată când vă asezonați mâncarea cu curcuma sau luați un supliment cu extract de curcumin, nu uitați să adăugați în completare și puțin piper negru, prospăt măcinat.

** Tecile de ardei iute
Ardeii iuți conțin capsaicină, o substanță rășinoasă și foarte iute, care este un analgezic neîntrecut, un puternic inhibitor de COX-2 și un bun remediu dezinflamator. Aplicată ex­tern, ea descompune pentru un anumit inter­val de timp așa-numita substanță P, respon­sabilă pentru trans­miterea senzației de durere pe căile ner­voase. În absența ei, semnalele de durere nu pot fi trimise la creier. Nenumărate studii confirmă faptul că suferința provocată de bursită poate fi ameliorată temporar datorită capsaicinei.
Pentru aceste aplicații externe vă puteți procura din comerț o cremă cu 0,025% până la 0,075% capsai­cină, cu care să vă masați ușor locurile dureroase de trei-patru ori pe zi. Sau luați o teacă de ardei iute, introduceți-o în blender și faceți din ea o pastă, pe care o veți întin­de direct pe piele. O altă posibilitate ar fi să amestecați pasta de ardei cu o cremă, de exemplu cu cold cream. Indiferent pentru care variantă v-ați decide, la primele utilizări ale cap­saicinei veți simți o ustu­rime, care va dispărea apoi, pe măsura continuării tratamentului. Este important să vă spălați bine pe mâini după fiecare proce­dură, căci dacă veți atinge din greșeală ochii, nasul sau gura, riscați să aveți senzații aproa­pe la fel de neplăcute ca acelea provocate de bursită.
În afară de administrarea externă, vă va fi de folos să mâncați mai mulți ardei iuți sau sosuri condimentate cu ei, ca și pulbere obținută din măcinarea tecilor uscate de ardei Cayenne. Con­sumând toate acestea, obțineți o cantitate, chiar dacă modestă, de acid salicilic - aspirină natura­lă - și stimulați eliberarea de endorfine, substanțe analgezice produse de propriul organism. Și iată încă două remedii, cu care vă puteți ajuta: o tinc­tură de ardei Cayenne, luată de trei ori pe zi (0,3 până la 1 mililitru) sau o infuzie preparată din 1/2 până la 1 linguriță (2,5-5 grame) de pulbere Ca­yenne amestecată și lăsată 10 minute la infuzat într-un sfert de litru de apă clocotită, din care se administrează de trei-patru ori pe zi câte o lin­guriță, într-un pahar cu apă.

** Legumele cu frunze verzi
Mulți terapeuți consideră legumele cu frunze verzi un remediu potrivit contra bursitei, datorită magneziului prezent în ele. Ați putea încerca să vă compuneți un "cocteil de magneziu" din iarbă-grasă (magneziul reprezintă aproape 2% din gre­u­tatea plantei uscate), fasole verde, semințe de mac, fasole "ochi-negru", spanac, castravete, lemn-dulce, salată verde și urzici. Pentru a obține un rezultat și mai bun, beți dimineața îndată după ce v-ați dat jos din pat puțin oțet de mere, diluat în apă și îndulcit cu miere. Sau luați câte o lingură de untură de pește, cu o oră sau două înainte de mese.

** Ghimbirul
Ghimbirul conține o enzimă cu puternică ac­țiune antiinflamatoare, numită gingibaină. Spe­cia­liștii o consideră mai eficientă decât bromelai­na din ananas și papaina din papaia. Ei afirmă că în ghimbir s-ar găsi de o sută optzeci de ori mai multe enzime proteolitice decât în papaia, motiv pentru care el ar fi mai indicat pentru reducerea inflamației provocate de bursită. Ca și alte plante, poate fi întrebuințat la prepararea unui ceai, in­fu­zând într-o cană de apă clocotită 3 sau 4 rondele tăiate dintr-o rădăcină proaspătă. Dacă preferați, vă puteți asi­gura doza terapeutică și prin adminis­trarea zilnică a unei tincturi sau a unor capsule cu extract. Însă ghimbirul este un condiment bun la gust, așa că vă va face plăcere să vă asezonați cu el mâncă­rurile. Cantitatea recomandată pentru o zi: 1/2 lin­guriță de pulbere sau în jur de 30 grame (6 lin­gurițe) de rădăcină proaspăt rasă.
Pentru un efect antiinflamator și mai puternic, puteți combina ghimbirul cu ananas și lemn-dulce. În cantități mici, de până la 3 căni de infu­zie pe zi, lemnul-dulce este de obicei inofen­siv. Dar un consum mai mare și pe o perioadă de timp mai lungă poate avea consecințe destul de grave.

** Mușețelul
Mușețelul este cunoscut în primul rând pentru acțiunea sa calmantă, însă el conține și câțiva compuși antiinflamatori, ca apigenina, luteolina și quercetina. Daca veți încerca supa din tulpini de țelină în care ați pus curry (o combinație de inhibitori COX-2), puteți bea apoi și un ceai de mușețel. La afecțiuni însoțite de dureri, cum este bursita, fitoterapeuții recomandă 3-4 căni de infuzie zilnic. Se pot lua și 2-3 grame de mușețel sub formă de tablete ori capsule, sau 4-6 mililitri de tinctură de trei ori pe zi, între mese. Puteți apli­ca și o alifie cu mușețel pe zona afec­tată, de trei-patru ori pe zi.

** Menta
În uleiul de mentă se găsește foarte mult mentol. Desigur, preparate cu mentol există și în comerț, totuși va fi mai bine să vă ungeți locurile dureroase cu ulei de mentă. El calmează durerile și ameliorea­ză contracturile musculare, însă rețineți că nu este adecvat pentru administrarea internă, în cantități mai mari fiind chiar toxic. Turnând o cană de apă în clocot peste 1 linguriță cu vârf (5 grame) de frunze uscate și infu­zând 5-10 minute, vă preparați un ceai din care puteți bea 3-4 căni zilnic. Dacă doriți să vă aducă un beneficiu și mai mare, adăugați mușețel și amestecați infuzia cu un baton de lemn-dulce. În felul acesta, veți asimila o di­versitate mai mare de compuși cu ac­țiune dezin­flamatoare și antialgică. Alternativ, vă puteți ad­ministra 3 până la 6 grame de mentă sub formă de tablete sau capsule.

** Oregano
Această plantă poate fi utilizată aproape în toate afecțiunile inflamatorii, deoarece este un adevărat tezaur de principii bioactive. Ne oferă opt inhibitori COX-2, cel puțin o duzină de sub­stanțe analgezice și peste două duzini de compuși antiinflamatori. Tocmai de aceea, extractele de oregano sunt incluse în formula unor preparate farmaceutice cu efect de stopare a inflamațiilor. Compoziția lui chimică îl recomandă ca un reme­diu eficient și pentru tratarea bursitei. În cursul verii puteți folosi planta proaspătă, dar și din cea uscată, cumpărată de la magazinele naturiste, vă puteți pregăti o infuzie la fel de utilă. Puneți în ea multă zeamă de lămâie și câteva picături dintr-un îndulcitor de ștevie sau, și mai bine, puțin lemn-dulce.
Substanțele vegetale secundare conținute în oregano pătrund în organism și prin piele, de asemenea pot fi și inhalate, de aceea inspirați-i aroma, oriunde o întâlniți. Iar cu planta întrebuin­țată la prepararea ceaiului puteți face o cata­plasmă pentru bursa sinovială inflamată. Vă va ușura și mai mult suferința. În fine, trebuie să știți că tot ce am spus aici despre oregano este valabil și pentru rozmarin.

** Tulpinile de țelină
Nu la multă vreme după ce Vioxx, Cele­brex și alți inhibitori COX-2 de sinteză au fost ridicați în slăvi ca o nouă "aspi­rină-minune", s-au fă­cut observate și efectele lor se­cun­dare. Ele erau atât de grave, încât producătorul medi­ca­men­tului Vioxx a luat decizia de a-l retrage de pe piață, în anul 2004. Inhibitorii naturali nu pre­zintă asemenea riscuri. Două din cele mai bune sur­se din care ni-i putem procura sunt țelina cultivată pentru tulpini și semin­țele ei, ambele deosebit de bogate în api­genină, o substanță ce calmează durerea. Pa­cien­ților cu forme severe de gută li se prescrie Alo­pu­rinol, un preparat care blochează formarea aci­dului uric. Acesta ar deveni de prisos, dacă bolna­vii ar consuma câte patru tulpini de țelină zilnic sau ar lua 2 până la 4 tablete cu extract de țelină. Metoda naturală de tratare a gutei vă va aju­ta și în cazul bursitei. De asemenea, se poate pre­para și un ceai: turnați o cană de apă clocotită pes­te o linguriță de semințe de țelină proaspăt zdro­bite și infuzați 10-20 de minute, înainte de a bea.

* Ananasul
Acest fruct exotic conține o serie de substanțe benefice pentru suferinzii de bursită. În primul rând trebuie menționată bromelaina, o enzimă proteolitică aptă să calmeze durerile și să reducă tumefierea. S-a dovedit că ea are o acțiune anti­inflamatoare atât de puternică, încât unii medici au ajuns în prezent la concluzia că administrarea ei ca adjuvant în perioada postoperatorie este extrem de utilă. În ananas se găsește și o mare cantitate de mangan, indispensabil pentru forma­rea colagenului, acea proteină fibroasă prezentă în structura oaselor, a cartilajelor și a pielii. O cană de suc sau una plină cu bucățele de ananas proaspăt vă procură deja doza zilnică recoman­dată (2 miligrame). În procesul de formare a fibrelor de colagen este indispensabilă și vitamina C. Ananasul vă oferă această vitamină importantă în cantitate mai mare decât se găsește în merișoa­re, mere sau în sucul de roșii. O cană cu bucățele de ananas proaspăt conține 24 miligrame, deci acoperă 40% din doza zilnică recomandată. Sursa cea mai bună o constituie soiul "Gold", cultivat în Costa Rica. Acesta are de patru ori mai multă vitmină C decât ananasul obișnuit.
Din păcate, studiile de dată recentă au con­cluzionat că bromelaina din ananas, ca și papaina, enzima similară din papaia, se află în fructele proaspete într-o concentrație prea mică pentru a reuși să calmeze durerile puternice. Așadar, deși este foarte bine să consumați aceste fructe ca atare ori sub formă de suc, se pare că nu veți reuși totuși să atingeți nivelul dozei cu efect terapeutic decât apelând la un supliment nutrițional. Tera­peuții recomandă 250 până la 750 miligrame de bromelaină, luate de trei ori pe zi. Studiile au confirmat că administrarea zilnică a unei cantități de până la 2000 miligrame nu creează probleme.

* Semințele de in
Cercetătorii au descoperit că, dacă îmbu­nătățim raportul dintre acizii grași Omega-3 și Omega-6 în hrana noastră, aceasta poate avea consecințe pozitive asupra a nu mai puțin de 50 de afecțiuni curente, printre care se numără și bursita. La prima vedere, lista pare exagerat de lungă, însă o explicație există, iar ea este suficient de logică: acizii grași Omega-6 favorizează inflamațiile, pe când acizii Omega-3 le reduc. Pe aceștia din urmă îi găsim din abundență în peștele gras (somon, ton, macrou) și uleiul de pește, dar și în semințele de in, precum și într-o serie de uleiuri vegetale: de in, nucă, rapiță, chia, soia și germeni de grâu.

Alimente de consumat cu prudență

Vă recomandăm să evitați alimentele care întrețin procesul inflamator, în special pe cele procesate, cu adaos consistent de gră­simi, zahăr, sare, aditivi și conservanți. Mai ales gustările ambalate, de tipul covrigeilor, sărățelelor, biscuiților, croasanților etc., conțin cantități mari de grăsimi trans, acizi grași Omega-3, precum și un sirop de glucoză și fructoză, care favorizează, printre altele, și supraponderalitatea.

Din cămara cu ierburi de leac

Lemnul-dulce reprezintă alternativa vege­tală la corticosteroizi, deoarece conține cel puțin 24 de compuși care stopează inflamațiile, dintre care cinci inhibitori naturali ai enzimei COX-2. Totodată, el este un puternic antioxi­dant, ca și o sursă bogată de magneziu și fla­vonoide. Luați de trei ori pe zi câte 500 mili­grame dintr-un extract de lemn-dulce. Sau pre­parați-vă un ceai: fierbeți 15 grame de rădă­cină, timp de un sfert de oră, în jumătate de litru de apă, și beți 3 căni pe zi.
Cura nu trebuie să depășească șase săptă­mâni, deoarece administrarea prelungită poate provoca hipertensiune. Ca regulă generală, lemnul-dulce este contraindicat hipertensivilor, diabeticilor, femeilor însărcinate, persoanelor care iau diuretice și celor ce suferă de afecțiuni ale miocardului, ficatului sau ale glandei ti­roide.