Pădurea a fost dintotdeauna un loc fascinant şi plin de mister. A inspirat poeme şi cântece, iar basmele au populat-o cu personaje fantastice. Medicina populară a găsit în ea, de milenii, plante cu virtuţi tămăduitoare. O plimbare prin desişul umbros şi popasul pe un trunchi de copac întremează şi trupul, şi sufletul. În 1984, cercetătorii au constatat că simpla prezenţă a unor copaci, pe care bolnavii îi puteau privi prin fereastra unui spital, grăbea vindecarea leziunilor. Şi că acei pacienţi care aveau acces la priveliştea verde necesitau mai puţine medicamente pentru calmarea durerilor. În prezent, interesul specialiştilor pentru proprietăţile terapeutice ale pădurii şi modalităţile de valorificare a lor în lupta cu bolile civilizaţiei moderne pare să se fi revigorat. Oamenii secolului digital XXI redescoperă forţa arborilor.
Biologul austriac şi autor de mare succes Clemens Arvay cercetează pădurea de ani de zile şi crede că ştie care este originea acestei nostalgii redeşteptate: "Noi, oamenii, nu venim dintr-un univers artificial, ci suntem o parte a naturii. De aceea simţim că o plimbare prin pădure face bine, pur şi simplu, condiţiei noastre fizice şi psihice. Explicaţia: absorbim numeroase substanţe bioactive prin plămâni, dar şi prin piele şi mucoase." Aerul de pădure contribuie la prevenirea infarctului, favorizând formarea hormonului DHEA (cu rol de protecţie a inimii), secretat de glanda corticosuprarenală. Totodată, pădurea micşorează tensiunea arterială, reduce nivelul hormonilor stresului în sânge şi scade glicemia.
Un trio benefic
Pe o suprafaţă mai mare, acoperită de arbori, ia naştere un organism uriaş, în cadrul căruia toţi copacii comunică între ei. Miracolul verde deţine şi anumite substanţe folositoare sănătăţii noastre, numite de Arvay "trioul benefic". Să le luăm pe rând.
Terpenele - Acestea sunt hidrocarburi naturale lichide, prezente în uleiurile volatile din frunze şi din alte părţi ale arborilor, prin intermediul cărora ei îşi trimit reciproc semnale. Studiile realizate la Nippon Medical School din Tokio, unde a luat fiinţă medicina modernă a pădurilor, au demonstrat că terpenele inspirate inhibă inflamaţiile şi măresc numărul celulelor ucigaşe ale sistemului imunitar, care astfel devine mai activ în combaterea viruşilor şi a bacteriilor. Terpenele au şi o acţiune antioxidantă, captând moleculele agresive de oxigen, care ar putea provoca deteriorarea vaselor de sânge. "Totodată, aceste substanţe activează proteinele anticancerigene, care ne protejează organismul împotriva degenerării celulare ce ar putea duce la apariţia unor tumori, dar combat şi tumorile deja existente", spune Arvay.
Ionii negativi - Este vorba de particule cu încărcătură electrică negativă, aşa cum apar, prin frecare, îndeosebi în preajma căderilor de apă. "Inhalarea lor stimulează cilii vibratili de pe căile respiratorii, astfel încât ei îşi îndeplinesc mai bine funcţia de curăţare, împiedicând substanţele nocive să pătrundă în organism." Ionii negativi îmbunătăţesc starea de spirit şi facilitează concentrarea, după cum au observat cercetătorii de la Universitatea din Viena.
Bacteriile din humus - Solul din pădure are viaţă, este un microcosmos bioactiv în sine. Bacteriile care trăiesc în humus antrenează sistemul imunitar, ne feresc de alergii şi, în acelaşi timp, consolidează confortul nostru psihic. "Acesta ar putea fi unul din motivele pentru care copiii crescuţi la ţară suferă mai puţin de astm şi alergii decât cei de la oraş", subliniază Clemens Arvay.
Să mergi în adâncul pădurii, pentru a primi o porţie de sănătate - dovezile sunt atât de numeroase, încât nu e de mirare că medicina pădurii începe să ia amploare în toată lumea, inclusiv în Europa, cu terapeuţi special calificaţi în această direcţie. Profesia se exercită deja în ţări ca Japonia, SUA şi Austria. "Este necesară însuşirea unor cunoştinţe de bază, pentru a valorifica în scopuri medicale potenţialul curativ al pădurii. Deci: cum acţionează pădurea şi climatul ei? Ce se poate face, pentru a amplifica efectele de consolidare a sănătăţii? Vorbim de un mediu cu totul special. Puritatea deosebită a aerului de aici calmează căile respiratorii. Dacă eşti tensionat sau stresat, îţi regăseşti pacea. Liniştea şi întreaga arhitectură a pădurii te izolează de agitaţia din exterior. Este un spaţiu ideal pentru yoga sau pentru exerciţii de atenţie."
Regenerarea celulară
O formă de recuperare este şi "baia de pădure". Provine din Japonia, unde poartă numele Shinrin-yoku şi e testată încă din anii '80. Dar ce deosebeşte baia de pădure de o plimbare clasică? Ea se desfăşoară cu participarea unui îndrumător şi presupune o instruire a organelor de simţ, în vederea unei rafinări a percepţiilor. Bineînţeles că oamenii pot face aceasta şi singuri, numai că mulţi s-au dezobişnuit să trăiască fără o conexiune permanentă la smartphone şi internet, deci au nevoie de cineva care să-i sensibilizeze pentru lumina, sonorităţile şi aromele pădurii. Şi nu e vorba de ezoterism sau promisiuni iluzorii, ci de un câştig pentru sănătate, pe care s-a dovedit că un contact cu pădurea îl poate aduce efectiv.
În unele ţări, se ia foarte serios în considerare posibilitatea de însănătoşire a bolnavilor cu ajutorul silvoterapiei, în contextul unui plan de recuperare medicală. Oamenii de ştiinţă sunt atât de hotărâţi să acţioneze în acest sens, încât pe insula Usedom din Germania creşte în prezent cea dintâi pădure terapeutică din Europa. Altele se află în stadiul de proiect.
De câtă pădure are nevoie un om?
În opinia biologului Arvay, avem multe de învăţat din experienţa şi cercetările specialiştilor japonezi: "Omul nu poate supravieţui fără spaţiul lui vital creat de natură. Acesta este şi motivul, pentru care medicina pădurii s-a afirmat şi a dobândit recunoaştere oficială tocmai în Japonia. În Tokio, cea mai mare aglomerare urbană de pe planeta noastră, locuitorii aproape că nu ies pe stradă fără mască de protecţie pe figură. Ceea ce indică o lipsă dramatică de aer respirabil, sănătos. Însă împrejurul oraşului Tokio există multe păduri, situate la distanţe accesibile. De aceea, medicina pădurii s-a dezvoltat acolo foarte de timpuriu."
Şi de câtă pădure avem nevoie? Recomandarea concretă a medicilor japonezi sună astfel: petreceţi minimum două zile pe lună într-o zonă împădurită. Clemens Arvay ne sfătuieşte să integrăm în programul zilnic scurte ieşiri în natură şi pauze de odihnă "verzi".
Un lucru e sigur: dacă petreceţi mult timp între arbori, vă îngrijiţi de fapt sănătatea. Şi nu trebuie să transpiraţi făcând drumeţii, ori să puneţi la care cine ştie ce acţiuni spectaculoase, ci doar să vă aflaţi acolo - şi să vă bucuraţi de liniştea naturii. Este de ajuns să vă odihniţi, şezând pe un trunchi de copac.
Puterea vindecătoare din rămurişul verde
Respiraţi liber - Arborii (şi în special coniferele) emană uleiuri eterice, care au proprietatea dovedită de a omorî germenii patogeni. Acele de brad constituie un remediu întrebuinţat în mod tradiţional pentru combaterea inflamaţiei de pe căile respiratorii. Principiile lor active sunt incluse şi în prezent în compoziţia unor alifii, sau utilizate pentru băi ori inhalaţii, sub formă de uleiuri pure.
Frecţia alcoolică ar trebui să fie nelipsită din farmacia casei. Soluţia alcoolică cu extracte de molid sau pin calmează durerile musculare şi articulare.
Atotputernica urzică - Este una dintre plantele cunoscute încă din vechime. După ce grădinarii au îndepărtat-o cu înverşunare multă vreme, socotind-o o buruiană inutilă şi supărătoare, ea a fost reconsiderată de terapeuţii naturişti, care o folosesc frecvent astăzi, ca infuzie sau smoothie, în curele de detoxifiere. Urzica e preţioasă prin conţinutul ei bogat de aminoacizi, săruri de calciu, fier, magneziu, siliciu, ca şi de vitamine (A, B2, C, K).
Mergeţi desculţi - Să pipăi cu tălpile pământul moale al pădurii sau pietrele unui pârâu înseamnă mai mult decât un masaj reflexogen natural. Solicitarea muşchilor, a tendoanelor şi ligamentelor reprezintă un minunat antrenament, care face picioarele mai viguroase.