MEDICINA VIITORULUI - Pădurea vă aşteaptă!

- Omul are o nevoie adânc înrădăcinată de a stabili o relaţie cu natura. Pădurea este un balsam pentru trupul şi sufletul nostru. O plimbare pe cărările ei ne vindecă şi, într-o zi nu prea îndepărtată, va fi chiar un leac prescris de medici -

Pădurea a fost dintotdeauna un loc fasci­nant şi plin de mister. A inspirat poeme şi cân­tece, iar basmele au populat-o cu per­sonaje fantastice. Medicina populară a găsit în ea, de milenii, plante cu virtuţi tămăduitoare. O plim­bare prin desişul umbros şi popasul pe un trunchi de co­pac întremează şi trupul, şi sufletul. În 1984, cerce­tă­torii au constatat că sim­pla pre­zenţă a unor copaci, pe care bolnavii îi puteau privi prin fereastra unui spital, grăbea vindecarea leziunilor. Şi că acei pa­cienţi care aveau ac­ces la priveliştea verde nece­sitau mai puţine medica­men­te pentru calmarea durerilor. În prezent, interesul spe­cia­liştilor pentru proprie­tăţile terapeutice ale pă­durii şi mo­dalităţile de valorificare a lor în lupta cu bolile civilizaţiei mo­der­ne pare să se fi revigo­rat. Oamenii secolului di­gital XXI redescoperă for­ţa arbo­rilor.
Biologul austriac şi autor de mare succes Clemens Ar­vay cercetează pădurea de ani de zile şi crede că ştie care este originea acestei nostalgii redeşteptate: "Noi, oamenii, nu venim dintr-un univers artificial, ci suntem o parte a naturii. De aceea simţim că o plim­bare prin pădure face bine, pur şi simplu, con­diţiei noastre fizice şi psihice. Explicaţia: absorbim numeroase substanţe bioactive prin plămâni, dar şi prin piele şi mucoase." Aerul de pădure contribuie la prevenirea infarctului, favorizând formarea hor­monului DHEA (cu rol de protecţie a inimii), secre­tat de glanda corticosuprarenală. Totodată, pădurea micşorează tensiunea arterială, reduce nivelul hor­monilor stresului în sânge şi scade glicemia.

Un trio benefic

Pe o suprafaţă mai mare, acoperită de arbori, ia naştere un organism uriaş, în cadrul căruia toţi co­pacii comunică între ei. Miracolul verde deţine şi anumite substanţe folositoare sănătăţii noastre, numite de Arvay "trioul benefic". Să le luăm pe rând.
Terpenele - Acestea sunt hidrocarburi naturale lichide, prezente în uleiurile volatile din frunze şi din alte părţi ale arborilor, prin intermediul cărora ei îşi trimit reciproc semnale. Studiile realizate la Nippon Medical School din Tokio, unde a luat fiinţă medicina modernă a pădurilor, au demonstrat că terpenele inspirate inhibă inflamaţiile şi măresc numărul celulelor ucigaşe ale siste­mu­lui imunitar, care astfel devine mai activ în combaterea viruşilor şi a bac­teriilor. Terpenele au şi o acţiune anti­oxidantă, captând moleculele agresive de oxigen, care ar putea provoca dete­rio­rarea vaselor de sânge. "Totodată, aceste substanţe activează proteinele anticancerigene, care ne protejează organismul împotriva degenerării ce­lulare ce ar putea duce la apariţia unor tumori, dar combat şi tumorile deja existente", spune Arvay.
Ionii negativi - Este vorba de particule cu în­cărcătură electrică negativă, aşa cum apar, prin fre­care, îndeosebi în preajma căderilor de apă. "In­halarea lor stimulează cilii vibratili de pe căile respira­torii, astfel încât ei îşi înde­plinesc mai bine funcţia de curăţare, împiedicând sub­stan­ţele nocive să pătrundă în organism." Ionii negativi îm­bunătăţesc starea de spirit şi facilitează concentrarea, du­pă cum au observat cerce­tătorii de la Universitatea din Viena.
Bacteriile din humus - Solul din pădure are viaţă, este un microcosmos bioac­tiv în sine. Bacteriile care trăiesc în humus antrenează sistemul imunitar, ne feresc de alergii şi, în acelaşi timp, consolidează confortul nos­tru psihic. "Acesta ar putea fi unul din motivele pentru care copiii crescuţi la ţară suferă mai puţin de astm şi alergii decât cei de la oraş", subliniază Clemens Arvay.
Să mergi în adâncul pădurii, pentru a primi o porţie de sănătate - dovezile sunt atât de nume­roase, încât nu e de mirare că medicina pădurii în­cepe să ia amploare în toată lumea, inclusiv în Eu­ropa, cu terapeuţi spe­cial calificaţi în aceas­tă direc­ţie. Profesia se exercită deja în ţări ca Japonia, SUA şi Aus­tria. "Este necesară însuşirea u­nor cunoş­tinţe de bază, pentru a valorifica în scopuri medicale po­ten­ţialul cu­rativ al pă­du­rii. Deci: cum acţio­nează pădurea şi cli­ma­tul ei? Ce se poate face, pen­tru a ampli­fica efectele de conso­lidare a sănă­tăţii? Vor­bim de un me­diu cu totul special. Puritatea deosebită a aerului de aici cal­mează căile res­piratorii. Dacă eşti tensionat sau stresat, îţi regăseşti pacea. Liniştea şi întreaga arhi­tectură a pădurii te izolează de agitaţia din exterior. Este un spaţiu ideal pentru yoga sau pentru exerciţii de atenţie."

Regenerarea celulară

O formă de recuperare este şi "baia de pădure". Provine din Japonia, unde poartă numele Shinrin-yoku şi e testată încă din anii '80. Dar ce deosebeşte baia de pădure de o plimbare clasică? Ea se desfă­şoară cu participarea unui îndrumător şi presupune o instruire a organelor de simţ, în vederea unei rafinări a percepţiilor. Bineînţeles că oamenii pot face aceasta şi singuri, numai că mulţi s-au dezobiş­nuit să trăiască fără o conexiune permanentă la smartphone şi internet, deci au nevoie de cineva care să-i sensibilizeze pentru lumina, sonorităţile şi aromele pădurii. Şi nu e vorba de ezoterism sau promisiuni iluzorii, ci de un câştig pentru sănătate, pe care s-a dovedit că un contact cu pădurea îl poate aduce efectiv.
În unele ţări, se ia foarte serios în considerare posibilitatea de însănătoşire a bolnavilor cu ajutorul silvoterapiei, în contextul unui plan de recuperare medicală. Oamenii de ştiinţă sunt atât de hotărâţi să acţioneze în acest sens, încât pe insula Usedom din Germania creşte în prezent cea dintâi pădure tera­peutică din Europa. Altele se află în stadiul de proiect.
"Pentru mine, orice pădure ecologic intactă este una terapeutică", ţine să precizeze Clemens Arvay. "Nu trebuie să întreprinzi nimic la scară mare, doar să ai grijă să nu exagerezi cu organizarea şi gos­podărirea, să laşi trunchiurile uscate acolo unde au căzut - iar natura va face de la sine lucrarea ei de vindecare." Între timp, s-a obişnuit şi el să între­buinţeze denumirea "medicina pădurii" în loc de "baia de pădure". "Sunt biolog şi mă ocup cu bio­medicina de ani de zile, iar medicina pădurii face parte din ea, căci acolo asistăm la efecte incon­tes­tabile. Chiar şi o simplă plimbare prin pădure sti­mulează funcţionarea mecanismelor imunitare. Însă atunci când o experimentezi conştient, se ob­ţine o liniştire a sistemului nervos, care declanşează pro­cese de regenerare până la nivel celular. Prin acti­varea parasimpaticului, nervul calmului şi al rege­nerării."

De câtă pădure are nevoie un om?

În opinia biologului Arvay, avem multe de învăţat din experienţa şi cercetările specialiştilor japonezi: "Omul nu poate supravieţui fără spaţiul lui vital creat de natură. Acesta este şi motivul, pentru care medicina pădurii s-a afirmat şi a do­bândit recunoaştere oficială tocmai în Japonia. În Tokio, cea mai mare aglomerare urbană de pe planeta noastră, locuitorii aproape că nu ies pe stradă fără mască de protecţie pe figură. Ceea ce indică o lipsă dra­ma­tică de aer res­pirabil, sănătos. În­să împrejurul oraşu­lui Tokio există mul­te păduri, situa­te la distanţe accesi­bile. De aceea, me­dicina pădurii s-a dezvoltat acolo foar­te de timpuriu."
Şi de câtă pă­dure avem nevoie? Recomandarea con­cretă a medicilor ja­ponezi sună astfel: petreceţi minimum două zile pe lună într-o zonă împădurită. Clemens Arvay ne sfătuieşte să integrăm în programul zilnic scurte ieşiri în natură şi pauze de odihnă "verzi".
Un lucru e sigur: dacă petreceţi mult timp între arbori, vă îngrijiţi de fapt sănătatea. Şi nu trebuie să transpiraţi făcând drumeţii, ori să puneţi la care cine ştie ce acţiuni spectaculoase, ci doar să vă aflaţi acolo - şi să vă bucuraţi de liniştea naturii. Este de ajuns să vă odihniţi, şezând pe un trunchi de copac.

Puterea vindecătoare din rămurişul verde

Respiraţi liber - Arborii (şi în special coni­ferele) emană uleiuri eterice, care au proprietatea do­vedită de a omorî germenii patogeni. Acele de brad constituie un remediu întrebuinţat în mod tradiţional pentru combaterea inflamaţiei de pe căile respiratorii. Principiile lor active sunt incluse şi în prezent în compoziţia unor alifii, sau utilizate pen­tru băi ori inhalaţii, sub formă de uleiuri pure.
Frecţia alcoolică ar trebui să fie nelipsită din farmacia casei. Soluţia alcoolică cu extracte de molid sau pin calmează durerile musculare şi arti­culare.
Atotputernica urzică - Este una dintre plan­tele cunoscute încă din vechime. După ce grădinarii au îndepărtat-o cu înverşunare multă vreme, soco­tind-o o buruiană inutilă şi supărătoare, ea a fost reconsiderată de terapeuţii naturişti, care o folosesc frecvent astăzi, ca infuzie sau smoothie, în curele de detoxifiere. Urzica e preţioasă prin conţi­nutul ei bogat de aminoacizi, săruri de calciu, fier, magne­ziu, siliciu, ca şi de vitamine (A, B2, C, K).
Mergeţi desculţi - Să pipăi cu tălpile pămân­tul moale al pădurii sau pietrele unui pârâu în­seamnă mai mult decât un masaj reflexogen natural. Solicitarea muşchilor, a tendoanelor şi ligamentelor reprezintă un minunat antrenament, care face pi­cioarele mai viguroase.