OANA BOGDAN - Arhitect, membru al Platformei România 100, membru al Comisiei UNESCO a oraşului Bruges, Belgia: "Nu cred că îşi permite cineva să uite de Roşia Montană"

Peste Roşia Montană s-a pogorât liniştea. Cel puţin în presă şi la televiziuni. E bine sau rău? Aceasta este prima întrebare pe care am adresat-o Oanei Bogdan, fost Secretar de Stat la Ministerul Culturii în timpul guvernului Da­cian Cioloş. Cu excepţia unui mârâit aparţinând fos­tului prim-ministru Mihai Tudose (care promi­tea cu vitejie că va interveni la UNESCO şi va re­trage dosarul depus de fostul ministru al Culturii Co­rina Şuteu), guvernele pesediste au ţinut sub tă­cere tema Roşia Montană. Se spune că procesul trans­atlantic cu Gold Corporation, la care statul ro­man este ameninţat cu despăgubiri de 4,5 miliarde de dolari, ar genera tăcerea şi discreţia de stat şi de partid de la Bucureşti. Ţinând seama că revista noas­tră a urmărit fără preget situaţia din Apuseni, ne-am adresat Oanei Bogdan, co-autorul întocmi­rii dosarului pentru Paris.

"În cazul Roşia Montană lipseşte, în prezent, transparenţa"

- PSD şi ALDE au dorit să retragă dosarul Ro­şia Montană de la UNESCO. Cum interpretaţi co­mentariile fostului prim-ministru Mihai Tudose?

- Afimaţiile făcute de premierul Tudose în le­gătură cu retragerea Roşiei Montane de pe listele UNESCO sunt false şi defăimătoare. Dacă apre­ciem situaţia din Apuseni, guvernul PSD/ALDE nu guvernează în interesul ţării. Acest guvern ar trebui să ştie că includerea Peisajului Cultural Minier Ro­şia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ar dovedi întregii lumi valoarea inestimabilă a Roşiei Montane şi locul ei în Patrimoniul Cultural Universal. Din păcate, nu avem noutăţi din partea executivului. Tocmai acest lucru a determinat şi o interpelare a senatorului USR, Mihai Goţiu, care a ce­rut în plen detalii despre situaţia şi evoluţia do­sarului.

- Cum aţi reuşit să puneţi la punct dosarul pentru UNESCO?

- Depunerea dosarului, la începutul anului 2017, în vederea includerii Peisajului Cultural Mi­nier Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a fost o consecinţă firească a regimului de protecţie de care situl se bucură încă din 1992 şi a demersului deja declanşat în 2011, când situl a fost propus de Comisia Naţională a Monumentelor pentru a fi inclus în Lista indicativă UNESCO. E bine de ştiut că UNESCO "nu-şi pune eticheta" decât pe situri protejate anterior de legislaţia naţio­nală. În plus, aşa cum ştiţi, iniţiativa de a propune Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a venit în urma cererii a zeci de mii de oameni care şi-au exprimat această dorinţă în nenu­mărate ocazii.

- Constatăm că guvernul Cioloş, din care aţi făcut parte, este singurul care a reuşit să intro­ducă Roşia Montană pe lista UNESCO. În ce stadiu se află dosarul la ora actuală?

- Întocmirea şi depunerea dosarului în vederea includerii Peisajului Cultural Minier Roşia Mon­tană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO au implicat munca susţinută şi expertiza a numeroşi specialişti care s-au achitat în mod exemplar de misiunea lor, România reuşind, de fiecare dată, să răspundă profesionist şi exemplar la toate terme­nele pe care le-a implicat această procedură. Do­sarul se află în curs de evaluare la UNESCO. În iulie 2018 se va lua în dezbatere şi se va decide, în ca­drul Comitetului Patrimoniului Mondial, nomi­na­lizarea "Peisajului Cultural Minier Roşia Mon­tană" pentru Lista Patrimoniului Mondial. Repre­zen­tanţi ai UNESCO au fost în 2017 în vizită la Roşia Montană, au pus întrebări oficiale, li s-a răs­puns tot oficial, sub semnătura ministrului Culturii de atunci, iar recent au transmis un nou set de în­tre­bări cărora nu ştim dacă actualul ministru al Cul­turii le-a răspuns sau nu. Ne confruntăm cu lipsa unei transparenţe în dosarul Roşia Montană, ceea ce poate duce la suspiciuni de non-combat din partea Guvernului. De aceea am adresat o scrisoare prim-ministrului Viorica Dăncilă, prin care cerem să ni se răspundă la întrebări transparent şi coerent cu acţiunile întreprinse de România în ultimii ani.

"Dosarul depus la UNESCO este extrem de bine documentat"

- Cum vă explicaţi lipsa de transparenţă des­pre care vorbiţi?

- Cred că este vorba de o lipsă de transparenţă as­cunsă în spatele unor justificări care ţin de do­sarul în sine, dar ea nu este admisibilă pentru un Guvern care lucrează în interesul cetăţenilor acestei ţări. Aş vrea să reamintesc faptul că dosarul în sine, cel depus la UNESCO, este extrem de bine funda­men­tat şi poate să se încadreze cu uşurinţă ca exem­plu de bune practici. Un guvern care se res­pec­tă nu priveşte astfel de subiecte din perspectiva jocului politic. Dacă noi schimbăm poziţionările ori de câte ori schimbăm componenţa unui guvern, n-o să ajungem nicăieri.

- Credeţi că este la mijloc o înţelegere între PSD şi "Gold Corporation"? Se tem PSD/ALDE de eventualitatea plătirii a 4-5 miliarde de dolari, în cazul în care procesul împotriva României ar fi câştigat?

- Cum aş putea să mă gândesc la aşa ceva? Cum ar putea să ne treacă prin cap că Guvernul Româ­niei ar fi capabil de o înţelegere de genul ăsta? Este inadmisibil, şi nu ar trebui să ni se furnizeze nicio­dată astfel de ipoteze. Aleg să gândesc că Guvernul face tot ce poate ca să apere interesul statului ro­mân. În ceea ce priveşte o posibilă temere, sigur că ea poate exista atunci când ne gândim la dimen­siu­nea sumei puse în discuţie. Sper că actele la care se lucrează în acest moment sunt bine fundamentate, că echipa de avocaţi este cea mai bună care putea fi găsită şi că fiecare din cei care lucrează la acest caz depune toate diligenţele necesare pentru a apăra interesul statului român. Am lăsat în urmă, după ple­carea guvernului Cioloş, un dosar extrem de bine gândit, de la care se poate pleca în analiza si­tua­ţiei din perspectivă culturală. Avem specialişti de foarte bună calitate şi sper că ei sunt folosiţi la maximul posibilităţilor lor.

"Dacă va fi nevoie, demonstraţiile de stradă vor continua"

- Se ştie că marile mişcări de la începutul anului 2017 au avut ca exemplu demonstraţiile legate de Roşia Montană. Oare s-ar mai lupta cineva, astăzi, pentru Roşia Montană?

- Dacă ar fi să folosesc termenul de "luptă", cred că în cazul Roşia Montană ea nu s-a oprit niciodată. Manifestaţiile au fost impresionante şi au transmis exact ceea ce românii au crezut şi au simţit. Cum am putea crede că acele manifestaţii au fost doar o chestiune punctuală, pe care să o ui­tăm şi să o ignorăm? Până acum, o bună parte din­tre cei care au ocupat o demnitate publică în Româ­nia au înţeles pe deplin mesajul primit şi au făcut ceea ce era de făcut. Corect şi profesionist. Aşa că putem crede că, dacă va fi nevoie din nou de manifestaţii, deşi sper să nu ajungem în acel punct, ele vor continua. Şi aş dori să mai fac o precizare im­portantă. Manifestaţiile nu au avut legătură cu procesul împotriva României şi nici nu pot avea. Oamenii care s-au implicat în acele momente sunt convinsă că nu au protestat sau nu protestează în funcţie de un proces sau de o decizie a justiţiei. Protestele erau adresate factorului politic, spre el era îndreptat mesajul celor care au ieşit în stradă. Procesul este o chestiune care trebuie tranşată acolo unde îi e locul, în sala de judecată, nu în stradă.

- De fapt, cine îşi mai aminteşte de Roşia Montană? Cum putem explica anatema asupra proiectului din Apuseni?

- Nu cred că a uitat cineva de Roşia Montană. Ca să fiu cât se poate de directă, nu cred că vreuna din­tre părţile implicate a uitat sau îşi permite să uite. Poate subiectul a scăzut în reflectarea media, dar nu e o situaţie atipică, e un flux natural al infor­ma­ţiei şi sunt convinsă că atunci când situaţia o va cere şi informaţiile vor căpăta consistenţă, subiectul Roşia Montană se va întoarce pe prima pagină. În ceea ce priveşte "anatema" despre care vorbiţi, aş pre­fera să o privesc din altă perspectivă. Nu cred că este o "pată" sau un "blestem", ceva care mar­chea­ză un loc într-un mod negativ şi nefericit. Hai­deţi să vedem câte energii au născut zona şi pro­iectul, şi o să înţelegem de ce Roşia Montană este un reper social marcant pentru generaţia noastră, pentru timpurile în care trăim. Mi-aş dori ca finalul să fie unul fericit, care să se ridice la nivelul trăirii sociale pe care această situaţie ne-a oferit-o nouă, tuturor românilor. Este vorba despre dreptul la istorie, un drept pe care-l au toţi cetăţenii României.

"Sunt optimistă. Împreună vom reuşi"

- Va reuşi "Gold Corporation" să prelun­gească, în 2019, contractul care împlineşte 20 de ani? Va fi guvernul interesat de această scan­daloasă prelungire?

- Datoria Guvernului este să îşi formuleze apărări eficiente în procesul de arbitraj. În ceea ce priveşte posibilitatea de a prelungi contractul, cred că e nevoie de prudenţă şi echilibru faţă de orice iniţiativă care nu respectă interesul societăţii şi al generaţiilor viitoare.

- Care este, după părerea dvs., soluţia ideală pentru viitorul Roşiei Montane?

- Nu există o soluţie ideală, magică. Există un cumul de decizii care trebuie să fie luate pentru a avea un viitor la Roşia Montană. Una dintre ele este revitalizarea zonei şi construcţia unui viitor la nivel social şi economic pentru cei care trăiesc acolo. Acest lucru poate fi făcut valorificând patrimoniul cultural care, de altfel, ne aparţine tuturor. Este su­ficient cât rău s-a făcut aici, în perioada comunistă, şi nu cred că ne mai putem permite să tratăm lucru­rile în acelaşi fel, când sunt atâtea exemple bune de re­vitalizare a unei zone prin valorificarea patrimo­niu­lui cultural! Dacă nu vom reuşi să echilibrăm deciziile ce trebuie luate, îndrăznesc să cred că nu putem vorbi despre un viitor al zonei. Dar eu sunt optimistă. Împreună vom reuşi.

Foto: SASKIA VAN DERSTICHELE