OANA BOGDAN - Arhitect, membru al Platformei România 100, membru al Comisiei UNESCO a orașului Bruges, Belgia: "Nu cred că își permite cineva să uite de Roșia Montană"

Ion Longin Popescu
Peste Roșia Montană s-a pogorât liniștea. Cel puțin în presă și la televiziuni. E bine sau rău? Aceasta este prima întrebare pe care am adresat-o Oanei Bogdan, fost Secretar de Stat la Ministerul Culturii în timpul guvernului Da­cian Cioloș. Cu excepția unui mârâit aparținând fos­tului prim-ministru Mihai Tudose (care promi­tea cu vitejie că va interveni la UNESCO și va re­trage dosarul depus de fostul ministru al Culturii Co­rina Șuteu), guvernele pesediste au ținut sub tă­cere tema Roșia Montană. Se spune că procesul trans­atlantic cu Gold Corporation, la care statul ro­man este amenințat cu despăgubiri de 4,5 miliarde de dolari, ar genera tăcerea și discreția de stat și de partid de la București. Ținând seama că revista noas­tră a urmărit fără preget situația din Apuseni, ne-am adresat Oanei Bogdan, co-autorul întocmi­rii dosarului pentru Paris.

"În cazul Roșia Montană lipsește, în prezent, transparența"

- PSD și ALDE au dorit să retragă dosarul Ro­șia Montană de la UNESCO. Cum interpretați co­mentariile fostului prim-ministru Mihai Tudose?

- Afimațiile făcute de premierul Tudose în le­gătură cu retragerea Roșiei Montane de pe listele UNESCO sunt false și defăimătoare. Dacă apre­ciem situația din Apuseni, guvernul PSD/ALDE nu guvernează în interesul țării. Acest guvern ar trebui să știe că includerea Peisajului Cultural Minier Ro­șia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ar dovedi întregii lumi valoarea inestimabilă a Roșiei Montane și locul ei în Patrimoniul Cultural Universal. Din păcate, nu avem noutăți din partea executivului. Tocmai acest lucru a determinat și o interpelare a senatorului USR, Mihai Goțiu, care a ce­rut în plen detalii despre situația și evoluția do­sarului.

- Cum ați reușit să puneți la punct dosarul pentru UNESCO?

- Depunerea dosarului, la începutul anului 2017, în vederea includerii Peisajului Cultural Mi­nier Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a fost o consecință firească a regimului de protecție de care situl se bucură încă din 1992 și a demersului deja declanșat în 2011, când situl a fost propus de Comisia Națională a Monumentelor pentru a fi inclus în Lista indicativă UNESCO. E bine de știut că UNESCO "nu-și pune eticheta" decât pe situri protejate anterior de legislația națio­nală. În plus, așa cum știți, inițiativa de a propune Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a venit în urma cererii a zeci de mii de oameni care și-au exprimat această dorință în nenu­mărate ocazii.

- Constatăm că guvernul Cioloș, din care ați făcut parte, este singurul care a reușit să intro­ducă Roșia Montană pe lista UNESCO. În ce stadiu se află dosarul la ora actuală?

- Întocmirea și depunerea dosarului în vederea includerii Peisajului Cultural Minier Roșia Mon­tană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO au implicat munca susținută și expertiza a numeroși specialiști care s-au achitat în mod exemplar de misiunea lor, România reușind, de fiecare dată, să răspundă profesionist și exemplar la toate terme­nele pe care le-a implicat această procedură. Do­sarul se află în curs de evaluare la UNESCO. În iulie 2018 se va lua în dezbatere și se va decide, în ca­drul Comitetului Patrimoniului Mondial, nomi­na­lizarea "Peisajului Cultural Minier Roșia Mon­tană" pentru Lista Patrimoniului Mondial. Repre­zen­tanți ai UNESCO au fost în 2017 în vizită la Roșia Montană, au pus întrebări oficiale, li s-a răs­puns tot oficial, sub semnătura ministrului Culturii de atunci, iar recent au transmis un nou set de în­tre­bări cărora nu știm dacă actualul ministru al Cul­turii le-a răspuns sau nu. Ne confruntăm cu lipsa unei transparențe în dosarul Roșia Montană, ceea ce poate duce la suspiciuni de non-combat din partea Guvernului. De aceea am adresat o scrisoare prim-ministrului Viorica Dăncilă, prin care cerem să ni se răspundă la întrebări transparent și coerent cu acțiunile întreprinse de România în ultimii ani.

"Dosarul depus la UNESCO este extrem de bine documentat"

- Cum vă explicați lipsa de transparență des­pre care vorbiți?

- Cred că este vorba de o lipsă de transparență as­cunsă în spatele unor justificări care țin de do­sarul în sine, dar ea nu este admisibilă pentru un Guvern care lucrează în interesul cetățenilor acestei țări. Aș vrea să reamintesc faptul că dosarul în sine, cel depus la UNESCO, este extrem de bine funda­men­tat și poate să se încadreze cu ușurință ca exem­plu de bune practici. Un guvern care se res­pec­tă nu privește astfel de subiecte din perspectiva jocului politic. Dacă noi schimbăm poziționările ori de câte ori schimbăm componența unui guvern, n-o să ajungem nicăieri.

- Credeți că este la mijloc o înțelegere între PSD și "Gold Corporation"? Se tem PSD/ALDE de eventualitatea plătirii a 4-5 miliarde de dolari, în cazul în care procesul împotriva României ar fi câștigat?

- Cum aș putea să mă gândesc la așa ceva? Cum ar putea să ne treacă prin cap că Guvernul Româ­niei ar fi capabil de o înțelegere de genul ăsta? Este inadmisibil, și nu ar trebui să ni se furnizeze nicio­dată astfel de ipoteze. Aleg să gândesc că Guvernul face tot ce poate ca să apere interesul statului ro­mân. În ceea ce privește o posibilă temere, sigur că ea poate exista atunci când ne gândim la dimen­siu­nea sumei puse în discuție. Sper că actele la care se lucrează în acest moment sunt bine fundamentate, că echipa de avocați este cea mai bună care putea fi găsită și că fiecare din cei care lucrează la acest caz depune toate diligențele necesare pentru a apăra interesul statului român. Am lăsat în urmă, după ple­carea guvernului Cioloș, un dosar extrem de bine gândit, de la care se poate pleca în analiza si­tua­ției din perspectivă culturală. Avem specialiști de foarte bună calitate și sper că ei sunt folosiți la maximul posibilităților lor.

"Dacă va fi nevoie, demonstrațiile de stradă vor continua"

- Se știe că marile mișcări de la începutul anului 2017 au avut ca exemplu demonstrațiile legate de Roșia Montană. Oare s-ar mai lupta cineva, astăzi, pentru Roșia Montană?

- Dacă ar fi să folosesc termenul de "luptă", cred că în cazul Roșia Montană ea nu s-a oprit niciodată. Manifestațiile au fost impresionante și au transmis exact ceea ce românii au crezut și au simțit. Cum am putea crede că acele manifestații au fost doar o chestiune punctuală, pe care să o ui­tăm și să o ignorăm? Până acum, o bună parte din­tre cei care au ocupat o demnitate publică în Româ­nia au înțeles pe deplin mesajul primit și au făcut ceea ce era de făcut. Corect și profesionist. Așa că putem crede că, dacă va fi nevoie din nou de manifestații, deși sper să nu ajungem în acel punct, ele vor continua. Și aș dori să mai fac o precizare im­portantă. Manifestațiile nu au avut legătură cu procesul împotriva României și nici nu pot avea. Oamenii care s-au implicat în acele momente sunt convinsă că nu au protestat sau nu protestează în funcție de un proces sau de o decizie a justiției. Protestele erau adresate factorului politic, spre el era îndreptat mesajul celor care au ieșit în stradă. Procesul este o chestiune care trebuie tranșată acolo unde îi e locul, în sala de judecată, nu în stradă.

- De fapt, cine își mai amintește de Roșia Montană? Cum putem explica anatema asupra proiectului din Apuseni?

- Nu cred că a uitat cineva de Roșia Montană. Ca să fiu cât se poate de directă, nu cred că vreuna din­tre părțile implicate a uitat sau își permite să uite. Poate subiectul a scăzut în reflectarea media, dar nu e o situație atipică, e un flux natural al infor­ma­ției și sunt convinsă că atunci când situația o va cere și informațiile vor căpăta consistență, subiectul Roșia Montană se va întoarce pe prima pagină. În ceea ce privește "anatema" despre care vorbiți, aș pre­fera să o privesc din altă perspectivă. Nu cred că este o "pată" sau un "blestem", ceva care mar­chea­ză un loc într-un mod negativ și nefericit. Hai­deți să vedem câte energii au născut zona și pro­iectul, și o să înțelegem de ce Roșia Montană este un reper social marcant pentru generația noastră, pentru timpurile în care trăim. Mi-aș dori ca finalul să fie unul fericit, care să se ridice la nivelul trăirii sociale pe care această situație ne-a oferit-o nouă, tuturor românilor. Este vorba despre dreptul la istorie, un drept pe care-l au toți cetățenii României.

"Sunt optimistă. Împreună vom reuși"

- Va reuși "Gold Corporation" să prelun­gească, în 2019, contractul care împlinește 20 de ani? Va fi guvernul interesat de această scan­daloasă prelungire?

- Datoria Guvernului este să își formuleze apărări eficiente în procesul de arbitraj. În ceea ce privește posibilitatea de a prelungi contractul, cred că e nevoie de prudență și echilibru față de orice inițiativă care nu respectă interesul societății și al generațiilor viitoare.

- Care este, după părerea dvs., soluția ideală pentru viitorul Roșiei Montane?

- Nu există o soluție ideală, magică. Există un cumul de decizii care trebuie să fie luate pentru a avea un viitor la Roșia Montană. Una dintre ele este revitalizarea zonei și construcția unui viitor la nivel social și economic pentru cei care trăiesc acolo. Acest lucru poate fi făcut valorificând patrimoniul cultural care, de altfel, ne aparține tuturor. Este su­ficient cât rău s-a făcut aici, în perioada comunistă, și nu cred că ne mai putem permite să tratăm lucru­rile în același fel, când sunt atâtea exemple bune de re­vitalizare a unei zone prin valorificarea patrimo­niu­lui cultural! Dacă nu vom reuși să echilibrăm deciziile ce trebuie luate, îndrăznesc să cred că nu putem vorbi despre un viitor al zonei. Dar eu sunt optimistă. Împreună vom reuși.

Foto: SASKIA VAN DERSTICHELE