În medie, fiecare european aruncă la gunoi, în cursul unui an, 82 kilograme de alimente, cu o valoare totală de circa 235 euro. Şocant, nu-i aşa? Şi nu e păcat numai de bani, ci şi de acele produse care, efectiv, continuă să fie comestibile. Căci, aproximativ o treime din ceea ce îndepărtăm din frigider sau din cămară s-ar putea consuma fără probleme. Pentru ca, pe viitor, să nu mai renunţaţi la proviziile dvs. înainte de vreme, am examinat mai îndeaproape cele mai frecvente erori legate de tema valabilităţii produselor.
Ce înseamnă, exact, faptul că termenul minim de valabilitate a fost depăşit?
În orice caz, nu este necesar să vă debarasaţi, pe loc, de alimentul respectiv. Cercetările au arătat că lactatele, ca de exemplu iaurtul, sunt valabile mai mult timp decât s-a inscripţionat pe ambalaj. Păstrate cu grijă la rece, ele rezistă chiar săptămâni întregi (cel mai bine va fi să decideţi în funcţie de aspect). Produsele uscate, ca orezul sau pastele, pot fi depozitate ani de zile, fără pericolul de a se degrada. Totuşi, specificarea unui termen minim de valabilitate nu e complet lipsită de sens, după cum ne explică specialiştii. "Producătorul indică până la ce dată este garantat că alimentul va rămâne sigur din punct de vedere microbiologic, şi nemodificat în ce priveşte aroma şi aspectul. Aceasta nu înseamnă însă că, după expirare, el ar deveni brusc necomestibil".
Termenul minim de valabilitate şi data expirării sunt totuna?
Nu. Între ele există o diferenţă importantă. Spre deosebire de termenul minim de valabilitate, data expirării ("de consumat până la...") nu are un interval de toleranţă. Dacă se respectă strict reglementările legale, comercializarea produsului nu mai este permisă după ce termenul de valabilitate a fost depăşit. Aceasta se referă, în primul rând, la alimentele deosebit de perisabile, cum sunt carnea tocată, peştele, carnea de pasăre, vlăstarii şi salata tăiată. Se presupune că ele au o încărcare crescută cu germeni patogeni şi ne expun la pericolul unei infecţii.
Deformarea ambalajului sau a capacului semnalează o alterare a conţinutului?
În unele cazuri, de pildă la mozzarella sau la brânza feta, împachetate etanş în folie de plastic, iau naştere drojdii care produc dioxid de carbon, făcând astfel ambalajul să se dilate. Ele sunt inofensive, de fapt, însă gustul brânzei nu va mai fi acelaşi. Foarte rar se întâmplă ca şi cutiile de conserve să se bombeze - o posibilă consecinţă a formării de spori, atunci când germenii n-au fost distruşi prin prelucrare termică. Ei se pot dezvolta, eliberând substanţe cu o toxicitate ridicată, ca toxina botulinică (aceasta este injectată pentru eliminarea nedoritelor riduri de expresie, aşa-numita terapie cu botox, însă n-are ce căuta în mâncarea noastră). De aceea, ca măsură de siguranţă, este bine să aruncaţi întotdeauna conservele bombate.
Ne putem da seama după miros şi culoare dacă alimentele mai sunt comestibile?
Nu neapărat. "Există alimente care miros bine şi arată proaspete, dar cu toate acestea, au o încărcare masivă cu germeni", precizează specialiştii. Unele produse, ca vlăstarii ori salata mixtă, conţin în mod natural o cantitate mare de germeni. Consumatorul nu poate recunoaşte acest lucru. Ce ajută: spălaţi produsul cu apă caldă şi, acolo unde este posibil, curăţaţi-l de coajă. Carnea, pasărea şi peştele ar trebui să fie ireproşabile ca miros şi culoare.
Alimentele începute ar trebui consumate în decurs de trei zile?
În momentul când se desface un ambalaj, conţinutul lui poate intra în contact cu aerul sau apa. Aşadar, este într-adevăr o idee bună să-l golim cât mai repede. Microbiologii ne spun de ce: "Pentru o proliferare rapidă, bacteriile şi ciupercile de mucegai necesită oxigen şi umiditate, ceea ce şi primesc odată cu deschiderea ambalajului. Ca barieră contra germenilor se poate utiliza un strat gros de ulei sau grăsime. Deoarece mucegaiurile au nevoie de aer ca să supravieţuiască şi nu sunt capabile să descompună uleiul, valabilitatea produselor se poate prelungi, astfel, chiar cu mai multe zile, dacă sunt depozitate la temperatura camerei."
Se poate muri din cauza unei toxiinfecţii alimentare?
Din fericire, nu se întâmplă prea des, totuşi este cu putinţă. Mai ales listerioza, infecţia cu bacteria Listeria monocytogenes, poate ameninţa viaţa copiilor mici şi a vârstnicilor. Ea se transmite prin alimente contaminate, de pildă se găseşte în carnea (incluzând şi peştele) crudă sau gătită superficial, în ouăle crude, în laptele crud sau insuficient pasteurizat şi în derivatele preparate dintr-un asemenea lapte. Şi alţi germeni, precum Salmonella sau Campylobacter, pot declanşa crampe abdominale, diaree, vomă, eventual febră. De aceea, fierbeţi bine alimentele la foc mic şi, dacă există suspiciuni de toxiinfecţie, adresaţi-vă de urgenţă unui medic.
Rezistă legumele mai multe săptămâni în frigider?
Da, cu condiţia ca frigiderul să fie reglat la temperatura potrivită, deoarece câteva grade Celsius fac o diferenţă enormă. Domeniul temperaturilor recomandate se întinde de la patru până la şapte grade. Frigiderele moderne sunt prevăzute cu o zonă de zero până la două grade, rezervată pentru carne, peşte şi legume. Ţinute acolo, perioada lor de valabilitate se prelungeşte cu zile şi chiar săptămâni. Legumele pot fi evaluate mai ales optic: câtă vreme arată crocante, nu prezintă porţiuni înnegrite sau acoperite cu mucegai, pot fi mâncate.
Brânza cu mucegai trebuie aruncată?
Situaţia este diferită de la un tip de brânză la alta. La Gorgonzola, care se prepară cu un mucegai albastru, el este binevenit. Dimpotrivă, dacă îl descoperim la caşcaval, intrăm în alertă: infestare cu mucegai! În vreme ce mucegaiul albăstrui face din brânza Roquefort o delicatesă, cel prezent pe alimentele alterate conţine substanţe toxice. Pâinea mucegăită nu se mai poate recupera, în schimb, la o bucată de brânză tare, va fi suficient dacă îndepărtaţi porţiunile infestate, tăind destul de profund. Restul se poate mânca fără grijă.
Atenţie la alimentele preparate industrial!
Majoritatea lor conţin periculoasele grăsimi-trans, foarte ieftine şi care nu râncezesc aşa de uşor ca grăsimile vegetale sau animale. Folosite industrial, ele dau consistenţă margarinei, biscuiţilor, supelor la pachet, cârnaţilor, mezelurilor etc. Pericolul lor pentru sănătate este extrem. Doar câteva grame consumate pe zi cresc masiv pericolul apariţiei bolilor cardiovasculare. Avertismentul contra grăsimilor-trans este, deci, întemeiat. În Europa, ele n-au fost, totuşi, aşa de răspândite ca în America, unde se folosesc în cantităţi uriaşe pentru cipsuri şi cartofi prăjiţi.
În continuare, specialiştii avertizează consumatorii în legătură cu margarina, cu cartofii prăjiţi la pungă, cu biscuiţii cu gust de ceapă şi usturoi şi cu cei ce imită pizza. Ca păcăleală, pe ambalaje nu scrie "grăsimi trans", ci "grăsimi solidificate". Atenţie, deci!