Ce aruncăm din frigider?

Gilda Fildan
- Avertismentele ne îndeamnă să aruncăm alimentele imediat după data lor de expirare. Se pare, totuși, că unele dintre ele pot fi consumate fără să ținem seama de indicațiile de pe ambalaj. Ce ni se poate întâmpla, în cel mai rău caz, dacă mân­căm alimente cu termenul depășit? -

În medie, fiecare european aruncă la gunoi, în cursul unui an, 82 kilograme de ali­men­te, cu o valoare totală de circa 235 euro. Șocant, nu-i așa? Și nu e păcat numai de bani, ci și de acele produse care, efectiv, continuă să fie comestibile. Căci, aproximativ o treime din ceea ce îndepărtăm din frigider sau din cămară s-ar putea consuma fără probleme. Pentru ca, pe viitor, să nu mai renunțați la proviziile dvs. înainte de vreme, am examinat mai îndeaproape cele mai frecvente erori legate de tema valabilității produ­selor.

Ce înseamnă, exact, faptul că termenul minim de valabilitate a fost depășit?

În orice caz, nu este necesar să vă debarasați, pe loc, de alimentul respectiv. Cercetările au arătat că lactatele, ca de exemplu iaurtul, sunt valabile mai mult timp decât s-a inscripționat pe ambalaj. Păstrate cu grijă la rece, ele rezistă chiar săptămâni întregi (cel mai bine va fi să decideți în funcție de aspect). Produsele uscate, ca orezul sau pastele, pot fi depozitate ani de zile, fără pericolul de a se de­grada. Totuși, specificarea unui termen minim de vala­bilitate nu e complet lipsită de sens, după cum ne explică specialiștii. "Producătorul indică până la ce dată este garantat că alimentul va rămâne sigur din punct de vedere microbiologic, și nemodificat în ce privește aroma și aspectul. Aceasta nu înseamnă însă că, după expirare, el ar deveni brusc necomestibil".

Termenul minim de valabilitate și data expirării sunt totuna?

Nu. Între ele există o diferență importantă. Spre deosebire de termenul mi­nim de valabilitate, data expi­rării ("de consumat până la...") nu are un interval de toleranță. Dacă se respectă strict regle­men­tările legale, comerciali­za­rea produsului nu mai este per­misă după ce termenul de vala­bilitate a fost depășit. Aceasta se referă, în primul rând, la ali­mentele deosebit de perisabile, cum sunt carnea tocată, peștele, carnea de pasăre, vlăstarii și salata tăiată. Se presupune că ele au o încărcare crescută cu germeni patogeni și ne ex­pun la pericolul unei infecții.

Deformarea ambalajului sau a capacului semnalează o alterare a conținutului?

În unele cazuri, de pildă la mozzarella sau la brânza feta, împachetate etanș în folie de plastic, iau naș­tere drojdii care produc dioxid de carbon, făcând astfel ambalajul să se dilate. Ele sunt inofen­sive, de fapt, însă gustul brânzei nu va mai fi același. Foarte rar se întâmplă ca și cutiile de conserve să se bombeze - o posibilă consecință a formării de spori, atunci când germenii n-au fost distruși prin prelucrare termică. Ei se pot dezvolta, eliberând substanțe cu o toxicitate ridi­cată, ca toxina botulinică (aceasta este injectată pentru eliminarea nedoritelor riduri de expresie, așa-numita terapie cu botox, însă n-are ce căuta în mâncarea noastră). De aceea, ca măsură de sigu­ranță, este bine să aruncați întotdeauna conser­vele bombate.

Ne putem da seama după miros și culoare dacă alimentele mai sunt comestibile?


Nu neapărat. "Există alimente care miros bine și arată proaspete, dar cu toate acestea, au o încăr­care masivă cu germeni", preci­zează specialiștii. U­nele produse, ca vlăs­tarii ori salata mixtă, con­țin în mod na­tural o can­titate mare de germeni. Con­su­ma­torul nu poate recunoaște acest lu­cru. Ce ajută: spălați pro­dusul cu apă caldă și, acolo unde este posibil, curățați-l de coajă. Carnea, pasărea și peștele ar trebui să fie ire­proșabile ca miros și cu­loare.

Alimentele începute ar trebui consumate în decurs de trei zile?

În momentul când se desface un ambalaj, conținutul lui poate intra în contact cu aerul sau apa. Așadar, este într-adevăr o idee bună să-l go­lim cât mai repede. Microbiologii ne spun de ce: "Pentru o proliferare rapidă, bacteriile și ciuper­cile de mucegai necesită oxigen și umiditate, ceea ce și primesc odată cu deschiderea ambalajului. Ca barieră contra germenilor se poate utiliza un strat gros de ulei sau grăsime. Deoarece muce­gaiurile au nevoie de aer ca să supraviețuiască și nu sunt capabile să descompună uleiul, valabi­litatea produselor se poate prelungi, astfel, chiar cu mai multe zile, dacă sunt depozitate la tem­peratura camerei."

Se poate muri din cauza unei toxiinfecții alimentare?

Din fericire, nu se întâmplă prea des, totuși este cu putință. Mai ales listerioza, infecția cu bacteria Listeria monocytogenes, poate amenința viața copiilor mici și a vârstnicilor. Ea se transmite prin alimente contaminate, de pildă se găsește în carnea (incluzând și peștele) crudă sau gătită su­perficial, în ouăle crude, în laptele crud sau insu­ficient pas­teurizat și în derivatele preparate dintr-un aseme­nea lapte. Și alți germeni, precum Salmonella sau Campylobacter, pot declanșa crampe abdominale, diaree, vomă, eventual febră. De aceea, fierbeți bine alimentele la foc mic și, dacă există suspiciuni de toxiinfecție, adresați-vă de urgență unui medic.

Rezistă legumele mai multe săptămâni în frigider?

Da, cu condiția ca frigiderul să fie reglat la tem­peratura potrivită, deoarece câteva grade Celsius fac o diferență enormă. Domeniul temperaturilor recomandate se întinde de la patru până la șapte grade. Frigiderele mo­derne sunt prevăzute cu o zonă de zero până la două grade, rezervată pentru carne, pește și legu­me. Ținute acolo, perioada lor de valabilitate se prelun­gește cu zile și chiar săptămâni. Legu­mele pot fi evaluate mai ales optic: câtă vre­me arată cro­cante, nu prezintă porțiuni înne­grite sau acoperite cu mucegai, pot fi mâncate.

Brânza cu mucegai trebuie aruncată?

Situația este diferită de la un tip de brânză la alta. La Gorgonzola, care se prepară cu un mu­cegai albastru, el este binevenit. Dimpotrivă, dacă îl descoperim la cașcaval, intrăm în alertă: infes­tare cu mucegai! În vreme ce mucegaiul albăstrui face din brânza Roquefort o delicatesă, cel prezent pe alimentele alterate conține substanțe toxice. Pâinea mucegăită nu se mai poate recupera, în schimb, la o bucată de brânză tare, va fi suficient dacă îndepărtați porțiunile infestate, tăind destul de profund. Restul se poate mânca fără grijă.

Atenție la alimentele preparate industrial!

Majoritatea lor conțin periculoasele gră­simi-trans, foarte ieftine și care nu râncezesc așa de ușor ca grăsimile vegetale sau animale. Folosite indus­trial, ele dau consistență marga­rinei, biscuiților, supe­lor la pachet, cârna­ților, mezelurilor etc. Pe­ricolul lor pentru sănătate este extrem. Doar câteva grame con­sumate pe zi cresc masiv pericolul apa­riției bolilor cardiovasculare. Avertismentul contra grăsimilor-trans este, deci, întemeiat. În Europa, ele n-au fost, totuși, așa de răs­pândite ca în Ame­rica, unde se folosesc în can­tități uriașe pentru cipsuri și cartofi prăjiți.
În continuare, specialiștii avertizează con­su­matorii în legătură cu margarina, cu cartofii prăjiți la pungă, cu biscuiții cu gust de ceapă și usturoi și cu cei ce imită pizza. Ca păcă­leală, pe ambalaje nu scrie "grăsimi trans", ci "grăsimi solidificate". Atenție, deci!