În medie, fiecare european aruncă la gunoi, în cursul unui an, 82 kilograme de alimente, cu o valoare totală de circa 235 euro. Șocant, nu-i așa? Și nu e păcat numai de bani, ci și de acele produse care, efectiv, continuă să fie comestibile. Căci, aproximativ o treime din ceea ce îndepărtăm din frigider sau din cămară s-ar putea consuma fără probleme. Pentru ca, pe viitor, să nu mai renunțați la proviziile dvs. înainte de vreme, am examinat mai îndeaproape cele mai frecvente erori legate de tema valabilității produselor.
Ce înseamnă, exact, faptul că termenul minim de valabilitate a fost depășit?
În orice caz, nu este necesar să vă debarasați, pe loc, de alimentul respectiv. Cercetările au arătat că lactatele, ca de exemplu iaurtul, sunt valabile mai mult timp decât s-a inscripționat pe ambalaj. Păstrate cu grijă la rece, ele rezistă chiar săptămâni întregi (cel mai bine va fi să decideți în funcție de aspect). Produsele uscate, ca orezul sau pastele, pot fi depozitate ani de zile, fără pericolul de a se degrada. Totuși, specificarea unui termen minim de valabilitate nu e complet lipsită de sens, după cum ne explică specialiștii. "Producătorul indică până la ce dată este garantat că alimentul va rămâne sigur din punct de vedere microbiologic, și nemodificat în ce privește aroma și aspectul. Aceasta nu înseamnă însă că, după expirare, el ar deveni brusc necomestibil".
Termenul minim de valabilitate și data expirării sunt totuna?
Nu. Între ele există o diferență importantă. Spre deosebire de termenul minim de valabilitate, data expirării ("de consumat până la...") nu are un interval de toleranță. Dacă se respectă strict reglementările legale, comercializarea produsului nu mai este permisă după ce termenul de valabilitate a fost depășit. Aceasta se referă, în primul rând, la alimentele deosebit de perisabile, cum sunt carnea tocată, peștele, carnea de pasăre, vlăstarii și salata tăiată. Se presupune că ele au o încărcare crescută cu germeni patogeni și ne expun la pericolul unei infecții.
Deformarea ambalajului sau a capacului semnalează o alterare a conținutului?
În unele cazuri, de pildă la mozzarella sau la brânza feta, împachetate etanș în folie de plastic, iau naștere drojdii care produc dioxid de carbon, făcând astfel ambalajul să se dilate. Ele sunt inofensive, de fapt, însă gustul brânzei nu va mai fi același. Foarte rar se întâmplă ca și cutiile de conserve să se bombeze - o posibilă consecință a formării de spori, atunci când germenii n-au fost distruși prin prelucrare termică. Ei se pot dezvolta, eliberând substanțe cu o toxicitate ridicată, ca toxina botulinică (aceasta este injectată pentru eliminarea nedoritelor riduri de expresie, așa-numita terapie cu botox, însă n-are ce căuta în mâncarea noastră). De aceea, ca măsură de siguranță, este bine să aruncați întotdeauna conservele bombate.
Ne putem da seama după miros și culoare dacă alimentele mai sunt comestibile?
Nu neapărat. "Există alimente care miros bine și arată proaspete, dar cu toate acestea, au o încărcare masivă cu germeni", precizează specialiștii. Unele produse, ca vlăstarii ori salata mixtă, conțin în mod natural o cantitate mare de germeni. Consumatorul nu poate recunoaște acest lucru. Ce ajută: spălați produsul cu apă caldă și, acolo unde este posibil, curățați-l de coajă. Carnea, pasărea și peștele ar trebui să fie ireproșabile ca miros și culoare.
Alimentele începute ar trebui consumate în decurs de trei zile?
În momentul când se desface un ambalaj, conținutul lui poate intra în contact cu aerul sau apa. Așadar, este într-adevăr o idee bună să-l golim cât mai repede. Microbiologii ne spun de ce: "Pentru o proliferare rapidă, bacteriile și ciupercile de mucegai necesită oxigen și umiditate, ceea ce și primesc odată cu deschiderea ambalajului. Ca barieră contra germenilor se poate utiliza un strat gros de ulei sau grăsime. Deoarece mucegaiurile au nevoie de aer ca să supraviețuiască și nu sunt capabile să descompună uleiul, valabilitatea produselor se poate prelungi, astfel, chiar cu mai multe zile, dacă sunt depozitate la temperatura camerei."
Se poate muri din cauza unei toxiinfecții alimentare?
Din fericire, nu se întâmplă prea des, totuși este cu putință. Mai ales listerioza, infecția cu bacteria Listeria monocytogenes, poate amenința viața copiilor mici și a vârstnicilor. Ea se transmite prin alimente contaminate, de pildă se găsește în carnea (incluzând și peștele) crudă sau gătită superficial, în ouăle crude, în laptele crud sau insuficient pasteurizat și în derivatele preparate dintr-un asemenea lapte. Și alți germeni, precum Salmonella sau Campylobacter, pot declanșa crampe abdominale, diaree, vomă, eventual febră. De aceea, fierbeți bine alimentele la foc mic și, dacă există suspiciuni de toxiinfecție, adresați-vă de urgență unui medic.
Rezistă legumele mai multe săptămâni în frigider?
Da, cu condiția ca frigiderul să fie reglat la temperatura potrivită, deoarece câteva grade Celsius fac o diferență enormă. Domeniul temperaturilor recomandate se întinde de la patru până la șapte grade. Frigiderele moderne sunt prevăzute cu o zonă de zero până la două grade, rezervată pentru carne, pește și legume. Ținute acolo, perioada lor de valabilitate se prelungește cu zile și chiar săptămâni. Legumele pot fi evaluate mai ales optic: câtă vreme arată crocante, nu prezintă porțiuni înnegrite sau acoperite cu mucegai, pot fi mâncate.
Brânza cu mucegai trebuie aruncată?
Situația este diferită de la un tip de brânză la alta. La Gorgonzola, care se prepară cu un mucegai albastru, el este binevenit. Dimpotrivă, dacă îl descoperim la cașcaval, intrăm în alertă: infestare cu mucegai! În vreme ce mucegaiul albăstrui face din brânza Roquefort o delicatesă, cel prezent pe alimentele alterate conține substanțe toxice. Pâinea mucegăită nu se mai poate recupera, în schimb, la o bucată de brânză tare, va fi suficient dacă îndepărtați porțiunile infestate, tăind destul de profund. Restul se poate mânca fără grijă.
Atenție la alimentele preparate industrial!
Majoritatea lor conțin periculoasele grăsimi-trans, foarte ieftine și care nu râncezesc așa de ușor ca grăsimile vegetale sau animale. Folosite industrial, ele dau consistență margarinei, biscuiților, supelor la pachet, cârnaților, mezelurilor etc. Pericolul lor pentru sănătate este extrem. Doar câteva grame consumate pe zi cresc masiv pericolul apariției bolilor cardiovasculare. Avertismentul contra grăsimilor-trans este, deci, întemeiat. În Europa, ele n-au fost, totuși, așa de răspândite ca în America, unde se folosesc în cantități uriașe pentru cipsuri și cartofi prăjiți.
În continuare, specialiștii avertizează consumatorii în legătură cu margarina, cu cartofii prăjiți la pungă, cu biscuiții cu gust de ceapă și usturoi și cu cei ce imită pizza. Ca păcăleală, pe ambalaje nu scrie "grăsimi trans", ci "grăsimi solidificate". Atenție, deci!