Incapacitatea statului român de a pune ordine în proiectele cu finanţare europeană a fost întoarsă, cum ziceam, pe toate părţile. Dar abia acum, după ce Comisia Europeană a transmis Parlamentului European o informare privind Cadrul Financiar 2007-2013, ne dăm seama cât de mult a pierdut România. Practic, o treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparţine României! Potrivit Comisiei, suma totală a fondurilor europene nefolosite (şi, deci, pierdute) din precedentul cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro. Din această sumă, România a "prăpădit" 1,64 de miliarde de euro. Au pierdut şi alte ţări nişte bani, dar sumele par mărunţiş faţă de România. Bulgaria a pierdut 240 de milioane, ungurii vreo 28, iar polonezii 300.000 de euro, în vreme ce noi trecem bine de miliard. Iar dacă ne uităm la domeniile în care s-au pierdut banii, ne luăm cu mâinile de cap: peste 600 de milioane euro la proiecte de Transport, peste 400 de milioane euro la proiecte de Mediu, 250 de milioane euro la proiecte de Dezvoltare Regională, 276 de milioane de euro în proiecte la Resurse Umane. Ce puteam face cu aceşti bani? La un calcul simplu, puteam construi autostrada până la Sibiu sau puteam reabilita 150 de kilometri de cale ferată, puteam să construim zece spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri. Totul pe bani europeni, nu pe banii noştri. Dar cum pentru banii europeni trebuie să îţi baţi capul - nu doar să îi atragi, ci şi să-i împarţi - iar riscul să fii prins cu şiretlicuri e foarte mare (UE cere transparenţă pentru fiecare cent cheltuit), guvernanţii noştri au preferat să se dedulcească la banii storşi românilor din dări şi impozite. Şi, ca să aibă şi mai puţine bătăi de cap, umblă de zor la legile justiţiei, să mai relaxeze presiunea pe care o pune justiţia asupra lor. Necazul e că şi banii ăştia sunt câţi sunt, nu poţi să şi furi din ei, să umfli şi salariile, şi pensiile speciale, să plăteşti şi promisiuni electorale fantasmagorice şi să mai şi laşi impresia că faci ceva prin ţară. Efectele se văd deja. România a atins, în februarie, cel mai mare deficit bugetar de după anii de criză - în condiţii de creştere economică! Cheltuim mai mult decât avem şi, cu toate astea, ne permitem luxul de a da cu piciorul unor sume uriaşe din fondurile europene.
Unde sunt banii dumneavoastră
Despre dezastrul atragerii fondurilor europene de către România s-au scris tomuri: e un caz atât de uimitor, întins pe o durată de timp atât de mare şi sub responsabilitatea unor guvernări de toate culorile, încât nu e deloc exclus să facă, pe viitor, obiectul unor ample studii de specialitate pe modelul: "Aşa nu!".
Incapacitatea statului român de a pune ordine în proiectele cu finanţare europeană a fost întoarsă, cum ziceam, pe toate părţile. Dar abia acum, după ce Comisia Europeană a transmis Parlamentului European o informare privind Cadrul Financiar 2007-2013, ne dăm seama cât de mult a pierdut România. Practic, o treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparţine României! Potrivit Comisiei, suma totală a fondurilor europene nefolosite (şi, deci, pierdute) din precedentul cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro. Din această sumă, România a "prăpădit" 1,64 de miliarde de euro. Au pierdut şi alte ţări nişte bani, dar sumele par mărunţiş faţă de România. Bulgaria a pierdut 240 de milioane, ungurii vreo 28, iar polonezii 300.000 de euro, în vreme ce noi trecem bine de miliard. Iar dacă ne uităm la domeniile în care s-au pierdut banii, ne luăm cu mâinile de cap: peste 600 de milioane euro la proiecte de Transport, peste 400 de milioane euro la proiecte de Mediu, 250 de milioane euro la proiecte de Dezvoltare Regională, 276 de milioane de euro în proiecte la Resurse Umane. Ce puteam face cu aceşti bani? La un calcul simplu, puteam construi autostrada până la Sibiu sau puteam reabilita 150 de kilometri de cale ferată, puteam să construim zece spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri. Totul pe bani europeni, nu pe banii noştri. Dar cum pentru banii europeni trebuie să îţi baţi capul - nu doar să îi atragi, ci şi să-i împarţi - iar riscul să fii prins cu şiretlicuri e foarte mare (UE cere transparenţă pentru fiecare cent cheltuit), guvernanţii noştri au preferat să se dedulcească la banii storşi românilor din dări şi impozite. Şi, ca să aibă şi mai puţine bătăi de cap, umblă de zor la legile justiţiei, să mai relaxeze presiunea pe care o pune justiţia asupra lor. Necazul e că şi banii ăştia sunt câţi sunt, nu poţi să şi furi din ei, să umfli şi salariile, şi pensiile speciale, să plăteşti şi promisiuni electorale fantasmagorice şi să mai şi laşi impresia că faci ceva prin ţară. Efectele se văd deja. România a atins, în februarie, cel mai mare deficit bugetar de după anii de criză - în condiţii de creştere economică! Cheltuim mai mult decât avem şi, cu toate astea, ne permitem luxul de a da cu piciorul unor sume uriaşe din fondurile europene.
Incapacitatea statului român de a pune ordine în proiectele cu finanţare europeană a fost întoarsă, cum ziceam, pe toate părţile. Dar abia acum, după ce Comisia Europeană a transmis Parlamentului European o informare privind Cadrul Financiar 2007-2013, ne dăm seama cât de mult a pierdut România. Practic, o treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparţine României! Potrivit Comisiei, suma totală a fondurilor europene nefolosite (şi, deci, pierdute) din precedentul cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro. Din această sumă, România a "prăpădit" 1,64 de miliarde de euro. Au pierdut şi alte ţări nişte bani, dar sumele par mărunţiş faţă de România. Bulgaria a pierdut 240 de milioane, ungurii vreo 28, iar polonezii 300.000 de euro, în vreme ce noi trecem bine de miliard. Iar dacă ne uităm la domeniile în care s-au pierdut banii, ne luăm cu mâinile de cap: peste 600 de milioane euro la proiecte de Transport, peste 400 de milioane euro la proiecte de Mediu, 250 de milioane euro la proiecte de Dezvoltare Regională, 276 de milioane de euro în proiecte la Resurse Umane. Ce puteam face cu aceşti bani? La un calcul simplu, puteam construi autostrada până la Sibiu sau puteam reabilita 150 de kilometri de cale ferată, puteam să construim zece spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri. Totul pe bani europeni, nu pe banii noştri. Dar cum pentru banii europeni trebuie să îţi baţi capul - nu doar să îi atragi, ci şi să-i împarţi - iar riscul să fii prins cu şiretlicuri e foarte mare (UE cere transparenţă pentru fiecare cent cheltuit), guvernanţii noştri au preferat să se dedulcească la banii storşi românilor din dări şi impozite. Şi, ca să aibă şi mai puţine bătăi de cap, umblă de zor la legile justiţiei, să mai relaxeze presiunea pe care o pune justiţia asupra lor. Necazul e că şi banii ăştia sunt câţi sunt, nu poţi să şi furi din ei, să umfli şi salariile, şi pensiile speciale, să plăteşti şi promisiuni electorale fantasmagorice şi să mai şi laşi impresia că faci ceva prin ţară. Efectele se văd deja. România a atins, în februarie, cel mai mare deficit bugetar de după anii de criză - în condiţii de creştere economică! Cheltuim mai mult decât avem şi, cu toate astea, ne permitem luxul de a da cu piciorul unor sume uriaşe din fondurile europene.
Alte articole din acest numar
- Scovergi aniversare
- Profesor Dr. DAN DUNGACIU - "Mâna pe care o întinde Chişinăul Bucureştiului nu este o mână de prietenie, ci o mână care are solicitări foarte precise, financiaro-politice&
- Acad. prof. dr. CONSTANTIN PÂRVU: "Cine cunoaşte natura n-are de ce să se teamă"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
