Incapacitatea statului român de a pune ordine în proiectele cu finanțare europeană a fost întoarsă, cum ziceam, pe toate părțile. Dar abia acum, după ce Comisia Europeană a transmis Parlamentului European o informare privind Cadrul Financiar 2007-2013, ne dăm seama cât de mult a pierdut România. Practic, o treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparține României! Potrivit Comisiei, suma totală a fondurilor europene nefolosite (și, deci, pierdute) din precedentul cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro. Din această sumă, România a "prăpădit" 1,64 de miliarde de euro. Au pierdut și alte țări niște bani, dar sumele par mărunțiș față de România. Bulgaria a pierdut 240 de milioane, ungurii vreo 28, iar polonezii 300.000 de euro, în vreme ce noi trecem bine de miliard. Iar dacă ne uităm la domeniile în care s-au pierdut banii, ne luăm cu mâinile de cap: peste 600 de milioane euro la proiecte de Transport, peste 400 de milioane euro la proiecte de Mediu, 250 de milioane euro la proiecte de Dezvoltare Regională, 276 de milioane de euro în proiecte la Resurse Umane. Ce puteam face cu acești bani? La un calcul simplu, puteam construi autostrada până la Sibiu sau puteam reabilita 150 de kilometri de cale ferată, puteam să construim zece spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri. Totul pe bani europeni, nu pe banii noștri. Dar cum pentru banii europeni trebuie să îți bați capul - nu doar să îi atragi, ci și să-i împarți - iar riscul să fii prins cu șiretlicuri e foarte mare (UE cere transparență pentru fiecare cent cheltuit), guvernanții noștri au preferat să se dedulcească la banii storși românilor din dări și impozite. Și, ca să aibă și mai puține bătăi de cap, umblă de zor la legile justiției, să mai relaxeze presiunea pe care o pune justiția asupra lor. Necazul e că și banii ăștia sunt câți sunt, nu poți să și furi din ei, să umfli și salariile, și pensiile speciale, să plătești și promisiuni electorale fantasmagorice și să mai și lași impresia că faci ceva prin țară. Efectele se văd deja. România a atins, în februarie, cel mai mare deficit bugetar de după anii de criză - în condiții de creștere economică! Cheltuim mai mult decât avem și, cu toate astea, ne permitem luxul de a da cu piciorul unor sume uriașe din fondurile europene.