Dezvoltarea turismului
- Vă aflaţi la al treilea mandat de primar, din partea Partidului Liberal, şi comuna Feldioara arată astăzi uimitor: un sat cu adevărat occidental, de care te îndrăgosteşti la prima vedere! Aveţi chiar şi o cetate medievală restaurată integral. Cum aţi reuşit?
- Una dintre strategiile mandatului meu a fost dezvoltarea turismului, una dintre marile "industrii" contemporane. În primul rând, aveam aici ruinele unei mari cetăţii medievale, aveam biserica evanghelică, dar şi biserica fortificată de la Rotbav (un sat aparţinător), din secolul 13. Apoi mai avem şi monumentul Studenţilor saşi, de la intrarea în sat... Am considerat că sunt destule motive ca Feldioara să se integreze într-o hartă turistică nu doar a judeţului Braşov, ba chiar în cea naţională, şi de ce nu, europeană. Am făcut un centru de informare turistică, ne pregătim să facem un muzeu, avem mai multe festivaluri prin care să readucem la viaţă tradiţiile şi obiceiurile. Am început în 2012, cu "Festivalul Cavalerilor Teutoni" (între 1211, când au venit teutonii, şi până în 1125, când s-au mutat în Polonia, şi-au avut sediul principal aici). Dacă la noi, localitatea se numea pe atunci Marienburg, în Polonia s-a numit Marburg. Ambasadorul Poloniei a fost deja la noi şi am discutat despre înfrăţirea celor două oraşe, pentru o legătură între cele două cetăţi. Ne-a vizitat şi şeful "Ordinului Teutonic" din Viena, ei având documente de atestare. Restaurarea cetăţii a durat câţiva ani şi a costat în jur de 15 milioane de lei, dar suntem fericiţi că am refăcut-o şi, în curând, o să fie deschisă publicului larg. Cam asta este strategia pentru turism pe care am creionat-o şi încercăm să o respectăm.
- Cum v-a venit ideea reconstruirii cetăţii? În fotografii se vede că era doar o ruină, un zid părăsit...
- Cred că important este ca fiecare primărie să îşi valorifice potenţialul zonei. Să se uite în jur şi să se întrebe "Ce am aici, în satul meu? Cu ce mă pot dezvolta, pornind de la ceea ce există?". Că altfel, degeaba vreau să fac port de iahturi, dacă eu nu sunt la malul mării. Am fost în străinătate şi am văzut că acolo îţi arată o piatră sau un bolovan, şi ai lăsat 5-10 euro fără să clipeşti. Cred că şi noi o să ne dezvoltăm pe turism, pentru că zona este circulată, oamenii vin, ba la Râşnov, ba la Făgăraş sau Bran, şi acum cetatea noastră se vede foarte frumos chiar din şosea. Cred că vor apărea şi pensiunile şi micile magazine pentru turişti şi, în felul ăsta, oamenii de aici vor putea câştiga.
- Cum au privit sătenii pariul dvs. pe cultură şi istorie?
- E adevărat că unii au fost reticenţi, dar cineva trebuia să aibă curajul să îşi asume aşa ceva. Mulţi m-au criticat că le cheltui banii pe nişte fantezii. Le-am explicat că problema banilor este ultima, pentru că tot ce s-a făcut şi se va face este din bani europeni. Altfel, satul cred că trebuia să strângă bani vreo 200 de ani că să se realizeze ceea ce vedeţi. "De ce ne trebuia nouă cetatea?", m-au întrebat unii. Le-am explicat că asta, în primul rând, o să le crească valoarea caselor şi pământurilor, că va atrage alte investiţii şi, încet-încet, comuna lor se va transforma într-un mic orăşel, dar cu taxe de sat. Ce vrei mai mult ca şi contribuabil?
Bani europeni
- Totul s-a făcut pe bani europeni. Avem nouă proiecte pe fonduri europene, şi am reuşit să luăm câteva milioane de euro până acum. Am alergat foarte mult... suntem a doua comună cu liceu din judeţul Braşov. Am reabilitat şapte şcoli în şapte ani şi aş zice că una dintre ele este între primele zece din ţară, fondată în 1870, vechea Şcoală de agricultură, astăzi, cu încălzire în pardoseală şi tot confortul unei şcoli moderne. Suntem şi singura comună din judeţ care are serviciul SMURD, a fost aici la inaugurare domnul Raed Arafat. Avem dispensar în fiecare sat al comunei şi Centru de permanenţă. Acum am accesat o linie de finanţare pentru a asfalta toată comuna. Se poate, dar cu o muncă titanică... Eu nu am avut nici măcar o zi de concediu în ultimii cinci ani. Sunt frânt de oboseală, dar fericit.
- Există o reţetă a succesului dvs.?
- Strategia mea a fost să fac câte ceva în fiecare domeniu, şi pe sănătate, şi pe cultură, şi pe sport sau educaţie. Dar ca să faci ceva, nu trebuie neapărat să ai consultanţi scumpi. Trebuie să gândeşti corect şi simplu, în funcţie de cei care te-au ales. Şi ce îşi doreşte un om simplu? În primul rând, un loc de muncă, apoi un trai decent pentru familie, cu grădiniţă şi şcoală pentru copii. Aşa că am adus investitori, apoi am făcut grădiniţe, inclusiv o grădiniţă cu program prelungit, unde copilul primeşte trei mese pe zi şi o gustare cu 11 lei, pentru ca părinţii să poată merge liniştiţi la serviciu. Există pentru toţi copiii transport gratuit, şi la şcoala generală, şi la liceu. Pentru sănătate, avem dispensar în fiecare sat, avem Centru de permanenţă, şi pentru cazuri mai grave, avem şi SMURD. Pentru siguranţa cetăţenilor, avem Centru Zonal de Poliţie şi am montat camere de supraveghere în toată comuna. Căminul cultural arată ca un restaurant foarte bun, ne bucurăm că am putut să îl dotăm cu tot ce trebuie încât să devină o sală de festivităţi modernă. Pentru cultură, în afară de ceea ce am menţionat deja, avem şi un amfiteatru de 300 de locuri. Acolo am luat, tot pe fonduri europene, şi pian, şi instalaţie de sonorizare. În fiecare an, între Crăciun şi Anul nou, vine o parte din Filarmonica din Braşov şi concertează în Feldioara. Şi în direcţia sportului avem proiecte, urmează să facem o sală un pic mai mică decât cea din Braşov. În fiecare an, copiii din clasa întâi primesc, gratuit, de la primărie, rechizitele şi încălţăminte de firmă, iar pentru pensionari, dăm o dată pe an o petrecere din sponsorizări.
- Ce a fost cel mai greu pe drumul acestor realizări impresionante?
- Birocraţia. Am făcut sute, poate mii de drumuri la Alba Iulia şi la Bucureşti! Înainte, a fost şi problema salariilor din primării, dar văd că acum s-a sărit dintr-o extremă în alta. Nu poţi să ţii un angajat în primărie, cu o mie de lei salariu, că nu are cum să trăiască... Cum să zâmbească un asemenea om când vine un cetăţean, dacă el se gândeşte cum să împartă banii pentru copii şi întreţinere. Acum s-a sărit în extrema cealaltă, au mărit salariile angajaţilor foarte mult, încât unii primari nici nu au de unde să plătească. Guvernul a recomandat să luăm de la investiţii, ceea ce mi se pare o greşeală enormă... Altă problemă este cu excedentul bugetar, pe care nu vor să ni-l mai dea. Adică, eu ca primar, am drămuit banii, ca să nu cheltuiesc mai mult decât am, şi dacă mi-au rămas, pentru că am fost un bun gospodar, îmi sunt tăiaţi, nu îmi rămân pentru anul următor...
"Muncă, muncă şi iar muncă!"
- Fie trăiesc din agricultură, fie sunt angajaţi la fabricile din zonă. Noi avem deja mai mulţi investitori care s-au instalat pe raza comunei, dar încercăm să mai atragem şi alţii. A venit aici şi guvernatorul chinez al regiunii Hunan, pentru că i-a plăcut foarte mult, şi sperăm să facem împreună un parc industrial, pe 150 de hectare, poate şi un aeroport. Dacă reuşim, cred că prosperitatea satului o să fie asigurată o bună bucată de timp.
- Aveţi un sfat pentru ceilalţi primari din România?
- Trei lucruri le recomand: muncă, muncă şi iar muncă! Dacă ţii la satul tău şi te străduieşti, poţi face. E greu, că legislaţia e întortocheată, câteodată ambiguă, licitaţiile sunt lungi... dar nu e imposibil. Să ştiţi că mai sunt primari buni, din păcate, nu se vorbeşte despre ei aşa de mult, presa preferă să arate ce nu e bine. La Oradea, de pildă, este un primar foarte bun, şi cel din satul Ciugud a făcut treabă foarte bună cu fonduri europene. Nu înţeleg de ce nu sunt mediatizaţi aceşti oameni. Sunt exemple că România poate să se dezvolte frumos şi românii pot prospera la ei acasă.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
