Dezvoltarea turismului
- Vă aflați la al treilea mandat de primar, din partea Partidului Liberal, și comuna Feldioara arată astăzi uimitor: un sat cu adevărat occidental, de care te îndrăgostești la prima vedere! Aveți chiar și o cetate medievală restaurată integral. Cum ați reușit?
- Una dintre strategiile mandatului meu a fost dezvoltarea turismului, una dintre marile "industrii" contemporane. În primul rând, aveam aici ruinele unei mari cetății medievale, aveam biserica evanghelică, dar și biserica fortificată de la Rotbav (un sat aparținător), din secolul 13. Apoi mai avem și monumentul Studenților sași, de la intrarea în sat... Am considerat că sunt destule motive ca Feldioara să se integreze într-o hartă turistică nu doar a județului Brașov, ba chiar în cea națională, și de ce nu, europeană. Am făcut un centru de informare turistică, ne pregătim să facem un muzeu, avem mai multe festivaluri prin care să readucem la viață tradițiile și obiceiurile. Am început în 2012, cu "Festivalul Cavalerilor Teutoni" (între 1211, când au venit teutonii, și până în 1125, când s-au mutat în Polonia, și-au avut sediul principal aici). Dacă la noi, localitatea se numea pe atunci Marienburg, în Polonia s-a numit Marburg. Ambasadorul Poloniei a fost deja la noi și am discutat despre înfrățirea celor două orașe, pentru o legătură între cele două cetăți. Ne-a vizitat și șeful "Ordinului Teutonic" din Viena, ei având documente de atestare. Restaurarea cetății a durat câțiva ani și a costat în jur de 15 milioane de lei, dar suntem fericiți că am refăcut-o și, în curând, o să fie deschisă publicului larg. Cam asta este strategia pentru turism pe care am creionat-o și încercăm să o respectăm.
- Cum v-a venit ideea reconstruirii cetății? În fotografii se vede că era doar o ruină, un zid părăsit...
- Cred că important este ca fiecare primărie să își valorifice potențialul zonei. Să se uite în jur și să se întrebe "Ce am aici, în satul meu? Cu ce mă pot dezvolta, pornind de la ceea ce există?". Că altfel, degeaba vreau să fac port de iahturi, dacă eu nu sunt la malul mării. Am fost în străinătate și am văzut că acolo îți arată o piatră sau un bolovan, și ai lăsat 5-10 euro fără să clipești. Cred că și noi o să ne dezvoltăm pe turism, pentru că zona este circulată, oamenii vin, ba la Râșnov, ba la Făgăraș sau Bran, și acum cetatea noastră se vede foarte frumos chiar din șosea. Cred că vor apărea și pensiunile și micile magazine pentru turiști și, în felul ăsta, oamenii de aici vor putea câștiga.
- Cum au privit sătenii pariul dvs. pe cultură și istorie?
- E adevărat că unii au fost reticenți, dar cineva trebuia să aibă curajul să își asume așa ceva. Mulți m-au criticat că le cheltui banii pe niște fantezii. Le-am explicat că problema banilor este ultima, pentru că tot ce s-a făcut și se va face este din bani europeni. Altfel, satul cred că trebuia să strângă bani vreo 200 de ani că să se realizeze ceea ce vedeți. "De ce ne trebuia nouă cetatea?", m-au întrebat unii. Le-am explicat că asta, în primul rând, o să le crească valoarea caselor și pământurilor, că va atrage alte investiții și, încet-încet, comuna lor se va transforma într-un mic orășel, dar cu taxe de sat. Ce vrei mai mult ca și contribuabil?
Bani europeni
- În general, primăriile se plâng că nu sunt bani. Dvs. cum ați reușit să vă descurcați cu toate aceste investiții?
- Totul s-a făcut pe bani europeni. Avem nouă proiecte pe fonduri europene, și am reușit să luăm câteva milioane de euro până acum. Am alergat foarte mult... suntem a doua comună cu liceu din județul Brașov. Am reabilitat șapte școli în șapte ani și aș zice că una dintre ele este între primele zece din țară, fondată în 1870, vechea Școală de agricultură, astăzi, cu încălzire în pardoseală și tot confortul unei școli moderne. Suntem și singura comună din județ care are serviciul SMURD, a fost aici la inaugurare domnul Raed Arafat. Avem dispensar în fiecare sat al comunei și Centru de permanență. Acum am accesat o linie de finanțare pentru a asfalta toată comuna. Se poate, dar cu o muncă titanică... Eu nu am avut nici măcar o zi de concediu în ultimii cinci ani. Sunt frânt de oboseală, dar fericit.
- Există o rețetă a succesului dvs.?
- Strategia mea a fost să fac câte ceva în fiecare domeniu, și pe sănătate, și pe cultură, și pe sport sau educație. Dar ca să faci ceva, nu trebuie neapărat să ai consultanți scumpi. Trebuie să gândești corect și simplu, în funcție de cei care te-au ales. Și ce își dorește un om simplu? În primul rând, un loc de muncă, apoi un trai decent pentru familie, cu grădiniță și școală pentru copii. Așa că am adus investitori, apoi am făcut grădinițe, inclusiv o grădiniță cu program prelungit, unde copilul primește trei mese pe zi și o gustare cu 11 lei, pentru ca părinții să poată merge liniștiți la serviciu. Există pentru toți copiii transport gratuit, și la școala generală, și la liceu. Pentru sănătate, avem dispensar în fiecare sat, avem Centru de permanență, și pentru cazuri mai grave, avem și SMURD. Pentru siguranța cetățenilor, avem Centru Zonal de Poliție și am montat camere de supraveghere în toată comuna. Căminul cultural arată ca un restaurant foarte bun, ne bucurăm că am putut să îl dotăm cu tot ce trebuie încât să devină o sală de festivități modernă. Pentru cultură, în afară de ceea ce am menționat deja, avem și un amfiteatru de 300 de locuri. Acolo am luat, tot pe fonduri europene, și pian, și instalație de sonorizare. În fiecare an, între Crăciun și Anul nou, vine o parte din Filarmonica din Brașov și concertează în Feldioara. Și în direcția sportului avem proiecte, urmează să facem o sală un pic mai mică decât cea din Brașov. În fiecare an, copiii din clasa întâi primesc, gratuit, de la primărie, rechizitele și încălțăminte de firmă, iar pentru pensionari, dăm o dată pe an o petrecere din sponsorizări.
- Ce a fost cel mai greu pe drumul acestor realizări impresionante?
- Birocrația. Am făcut sute, poate mii de drumuri la Alba Iulia și la București! Înainte, a fost și problema salariilor din primării, dar văd că acum s-a sărit dintr-o extremă în alta. Nu poți să ții un angajat în primărie, cu o mie de lei salariu, că nu are cum să trăiască... Cum să zâmbească un asemenea om când vine un cetățean, dacă el se gândește cum să împartă banii pentru copii și întreținere. Acum s-a sărit în extrema cealaltă, au mărit salariile angajaților foarte mult, încât unii primari nici nu au de unde să plătească. Guvernul a recomandat să luăm de la investiții, ceea ce mi se pare o greșeală enormă... Altă problemă este cu excedentul bugetar, pe care nu vor să ni-l mai dea. Adică, eu ca primar, am drămuit banii, ca să nu cheltuiesc mai mult decât am, și dacă mi-au rămas, pentru că am fost un bun gospodar, îmi sunt tăiați, nu îmi rămân pentru anul următor...
"Muncă, muncă și iar muncă!"
- Feldioara pare un sat prosper și la nivelul locuitorilor săi. Din ce trăiesc? Au locuri de muncă?
- Fie trăiesc din agricultură, fie sunt angajați la fabricile din zonă. Noi avem deja mai mulți investitori care s-au instalat pe raza comunei, dar încercăm să mai atragem și alții. A venit aici și guvernatorul chinez al regiunii Hunan, pentru că i-a plăcut foarte mult, și sperăm să facem împreună un parc industrial, pe 150 de hectare, poate și un aeroport. Dacă reușim, cred că prosperitatea satului o să fie asigurată o bună bucată de timp.
- Aveți un sfat pentru ceilalți primari din România?
- Trei lucruri le recomand: muncă, muncă și iar muncă! Dacă ții la satul tău și te străduiești, poți face. E greu, că legislația e întortocheată, câteodată ambiguă, licitațiile sunt lungi... dar nu e imposibil. Să știți că mai sunt primari buni, din păcate, nu se vorbește despre ei așa de mult, presa preferă să arate ce nu e bine. La Oradea, de pildă, este un primar foarte bun, și cel din satul Ciugud a făcut treabă foarte bună cu fonduri europene. Nu înțeleg de ce nu sunt mediatizați acești oameni. Sunt exemple că România poate să se dezvolte frumos și românii pot prospera la ei acasă.