Diagnosticul de intoleranţă la gluten se pune pe baza unor analize de sânge şi a endoscopiei cu biopsie din mucoasa intestinală (duoden). Din cele precizate, faptul că manifestările au apărut după un stres puternic şi că sub regimul fără gluten simptomele au remis rapid şi apoi au revenit arată că, cel mai probabil, este vorba de colon iritabil.
Colonul iritabil reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme digestive pentru care se solicită consultaţie medicală. În principal, este vorba despre o tulburare funcţională a colonului (dar nu numai, ci şi la nivelul intestinului subţire), care se manifestă prin tulburări ale tranzitului intestinal şi dureri abdominale. Apare mai des la adulţii tineri şi, dintre sexe, mai ales la femei. Nu există o modificare patologică la nivelul intestinului, ci doar o tulburare în funcţionarea acestuia. Persoanele cu un caracter impulsiv, care se enervează repede şi, mai ales, cele care nu îşi manifestă aceste sentimente sunt mai predispuse la îmbolnăvire. Există anumite situaţii de natură emoţională care favorizează apariţia colonului iritabil sau declanşarea episoadelor de crize dureroase: stresul intens sau de lungă durată, stările conflictuale cu alte persoane, dificultăţile financiare, decesul unor persoane apropiate, stările de depresie, pierderea locului de muncă. Şi factorii alimentari influenţează manifestările din colonul iritabil. Mesele luate în grabă, fără un program regulat, în condiţii de nervozitate sau supărare, au acelaşi efect de amplificare a simptomelor. Asupra colonului iritabil acţionează, deosebit de nociv, consumul cronic şi, mai ales, abuzul de condimente, alcool şi tutun, dar şi glutenul - chiar dacă nu este vorba de intoleranţă la gluten sau boala celiacă.
Principalele probleme care apar sunt durerile abdominale, modificarea tranzitului intestinal şi balonările. Durerile pot să apară în oricare parte a abdomenului, dar mai frecvente şi caracteristice sunt cele care se simt în zona centrală şi în partea stângă jos. Perioadele cu constipaţie alternează cu cele cu diaree sau poate fi prezentă doar una dintre aceste manifestări.
* Pe primul plan în tratament stă rezolvarea problemelor psiho-emoţionale ale pacientului. De multe ori, nici nu este nevoie de un alt tratament. Pacienţii trebuie să consulte un psiholog experimentat, care să-i sfătuiască în vederea modificării modului de gândire şi de viaţă, pentru a-şi redobândi echilibrul interior.
* Regimul alimentar este, de asemenea, important. Se pot face doar câteva recomandări cu caracter general: excluderea consumului de alcool, cafea şi renunţarea la fumat; alimentaţia să fie regulată, cu 3 mese pe zi, bine echilibrate şi fără excese; evitarea anumitor legume care conţin fibre tari - varza, castraveţii, ridichile, fasolea, ţelina; excluderea laptelui. De menţionat că excluderea glutenului are efecte bune şi în colonul iritabil.
* Tratamentul fitoterapeutic (cu plante) utilizează: afinele, sunătoarea, muşeţelul, rhodiola, talpa gâştei, salvia, creţişoara, extractul de lucernă care se folosesc în diferite combinaţii. O combinaţie eficientă de plante este: afin, izmă, muşeţel, pătlagină, salvie.
* Tratamentul homeopatic se bazează pe următoarele remedii: Podophyllum - este indicat când există scaune apoase care sunt precedate de zgomote în burtă (borborisme) şi apoi de dureri; după ce a avut scaun, pacientul nu se simte mai bine, ci continuă să aibă senzaţia de fierbere în burtă şi dureri; Aloe: este indicat la cei care prezintă aceleaşi simptome ca mai sus, dar care după ce au avut scaun, se simt mai bine; Ars album: utilizat în cazurile în care există şi vărsături; pacienţii au senzaţie de arsură în rect şi în stomac, sunt foarte agitaţi şi obosiţi; Carbo vegetabilis: poate fi administrat la pacienţii care, pe lângă simptomele de mai sus, prezintă şi balonare puternică, însoţită de eructaţii; Sulphur: indicat pentru cei care au scaune apoase galben-verzui, care apar în special dimineaţa.
* Medicaţia alopată urmăreşte să restabilească tranzitul intestinal normal. Se administrează laxative, cele mai bune fiind cele care cresc volumul materiilor fecale. Dacă pacienţii au perioade cu diaree, pot utiliza medicamente care încetinesc activitatea intestinului. Pentru combaterea durerilor, care reprezintă principala acuză în colonul iritabil, se utilizează două tipuri de medicaţie: anticolinergice, indicate mai ales în formele în care simptomatologia este declanşată de alimentaţie, şi musculotrope.
Dr. IOAN GH. MĂRGINEAN - medic primar ORL - C.M.I. "SANOMED" Sibiu, Bd. Victoriei nr. 6, tel. 0722/73.52.72
"Ajutaţi-ne cu tratamente pentru rinită cronică"
(Răspuns pentru GEORGETA, F. AS nr. 1305)
Tratamentul rinitei cronice medicamentoase constă în tratament conservator (alopat şi naturist, în stadiul incipient) şi chirurgical (în stadii mai avansate şi în lipsa efectului tratamentului medicamentos).
Tratamentul conservator constă din:
* Suprimarea preparatelor vasoconstrictoare nazale.
* Administrarea de preparate antihistaminice în combinaţie cu pseudoefedrina.
* Lavajul (spălarea) foselor nazale cu o soluţie de apă caldă salină (una lingură de sare gemă la un litru de apă). Soluţia salină se aspiră pe nas şi se elimină pe gură sau prin musaj (suflat).
* Instilarea în fosele nazale a câte 2 picături, de 3 ori pe zi, dintr-o soluţie preparată (reţetă magistrală proprie).
* Instilaţii nazale de 3 ori/zi, cu Rhinoil, vitamina A uleioasă şi ulei de cătină.
* 10 şedinţe de aerosoli medicamentoşi şi aerosoli salini naturali cu uleiuri volatile aromatice.
Aerosoloterapia medicamentoasă se poate face la domiciliu sau în policlinică, cu aparate de aerosoli, iar aerosoloterapia naturistă, cu Ocnasept spray (inhalaţii şi pulverizaţii, seara, înainte de culcare). Ocnasept spray conţine o soluţie salină din mina de sare, cu extract din plante medicinale aromatice, este 100% natural şi poate fi comandat la tel. 0724/22.02.70 sau 0269/21.78.61 sau e-mail: sanmed@online.asconet.ro
* Metode fizioterapeutice (ionizări nazale cu calciu şi xilină 1%), care să asigure îmbunătăţirea microcirculaţiei la nivelul mucoasei nazale.
Tratamentul chirurgical include mai multe metode:
* Mucotomia endoscopică şi electrocauterizarea cornetelor nazale inferioare.
* Intervenţia chirurgicală cu laser (cea mai uşoară, dar nu şi cea mai eficientă, deoarece procedura trebuie repetată de mai multe ori).
* Terapia de reducere volumetrică prin radiofrecvenţă.
Observaţie: riscul intervenţiilor chirurgicale repetate pe cornetele nazale constă în apariţia rinitei atrofice, când, la obstrucţia nazală se asociază şi pierderea mirosului. Intervenţia chirurgicală ORL este continuată cu toaletarea cavităţii nazale post-operator până la cicatrizarea completă a mucoasei şi aspirarea zilnică a reziduurilor post-operatorii.
Farm. Liliana Samson - Expert Good Days Therapy, tel: 0752/269.237
"După un cancer vechi de sân, am diseminări osoase secundare"
(Răspuns pentru DORINA - Bacău, F. AS nr. 1274)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
