Cu această ocazie, primarul a rostit vorbe dureroase: "Nu de Dodon ne facem griji, ci de faptul că sunt mulţi Dodoni printre noi". Între ei, străluceşte dureros ministrul de Externe Theodor Meleşcanu. Zilele trecute, ministrul a afirmat că declaraţiile de unire adoptate de mai multe localităţi basarabene sunt "expresia unei dorinţe, dar nu au valoare juridică". Mai mult decât atât, slavă Domnului că "nu afectează relaţile dintre cele două state". Cu gândul că, în 1918, unirea Basarabiei cu Ţara s-a făcut tot prin declaraţii ale localităţilor, care au determinat parlamentul de la Chişinău să voteze "Declaraţia finală de unire" din 27 martie, câtă valoare au vorbele de doi bani ale "înstrăinatului" Meleşcanu? Desigur, nu fac doi bani, dar aruncă o pată de ruşine peste entuziasmul basarabean. Declaraţiile de "unire" ale celor 106 localităţi, oraşe, comune şi raioane, care au fost semnate sub nasul kremlinezului Dodon, sunt pentru ministrul de Externe al României nimic altceva decât "expresia dorinţei de a fi mult mai aproape de România". Aşa răspunde entuziasmului naţional, la o sută de ani de la Marea Unire, un înalt demnitar român? Fost diplomat al lui Ceauşescu, după studiile de la Moscova, unde a fost coleg cu Ion Iliescu, Meleşcanu "înţelege şi respectă" expresia basarabenilor, dar nimic mai mult. Pentru el, moldovenii de peste Prut nu vor unirea cu Ţara, aşa cum a fost în urmă cu un secol, ci "apropierea" de această Ţară, condusă de binomul ALDE-PSD. Jurnalistul basarabean Valeriu Dulgheru le-a cerut intelectualilor unionişti ca "numărul acestor dodoni să se micşoreze. Ei trebuie luminaţi". Cine îi va cere preşedintelui României să micşoreze "dodonii" din România? Cum va reacţiona Klaus Iohannis în faţa declaraţiilor "tovarăşului" Mele? Cotidianul independent Times New Roman îl poate ajuta pe preşedinte, "iluminând" 13 motive care fac din ministrul lui Tăriceanu o "relicvă comunistă". Dintre acestea, cităm două: 1. În 1968, ruşii au renunţat să vină cu tancurile peste noi, considerând că prezenţa lui Meleşcanu e suficientă; 2. Ca într-o comedie romantică, Meleşcanu s-a cunoscut cu Iliescu la coadă, la Mausoleul lui Lenin. Dincolo de umor, afirmaţiile acestui cotidian fac o trimitere amară la epoca regimului comunist din tinereţea noastră. Pe de altă parte, parlamentul României este aşteptat să adopte o poziţie de frumoasă întâmpinare a dorinţei de peste Prut, aşa cum se doreşte şi la Chişinău din partea parlamentului de acolo. Dodon nu mai poate fi "preşedintele tuturor românilor" din "ţărişoară", deoarece, chiar în 10 martie, comuna sa natală, Sadova, a semnat o declaraţie de unire cu Ţara! Este sigur că semnăturile sadovenilor nu sunt pentru "apropierea meleşcană" de România, ci pentru reunirea definitivă cu bătrâna lor patrie. Kremlinezii Dodon de Chişinău şi Dodon de Bucureşti sunt "regii goi" ai momentului. (Nu putem să nu ne întrebăm cum ar fi acţionat Orban, mai marele Ungariei, dacă Basarabia ar fi fost locuită de maghiari? Unirea era demult înfăptuită.)
Un Dodon de... Bucureşti: Teodor Meleşcanu!
Recent, s-au întâlnit la Iaşi peste o sută de Aleşi Unionişti din Basarabia cu primarul Mihai Chirică şi cu alţi moldoveni patrioţi din zonă.
Cu această ocazie, primarul a rostit vorbe dureroase: "Nu de Dodon ne facem griji, ci de faptul că sunt mulţi Dodoni printre noi". Între ei, străluceşte dureros ministrul de Externe Theodor Meleşcanu. Zilele trecute, ministrul a afirmat că declaraţiile de unire adoptate de mai multe localităţi basarabene sunt "expresia unei dorinţe, dar nu au valoare juridică". Mai mult decât atât, slavă Domnului că "nu afectează relaţile dintre cele două state". Cu gândul că, în 1918, unirea Basarabiei cu Ţara s-a făcut tot prin declaraţii ale localităţilor, care au determinat parlamentul de la Chişinău să voteze "Declaraţia finală de unire" din 27 martie, câtă valoare au vorbele de doi bani ale "înstrăinatului" Meleşcanu? Desigur, nu fac doi bani, dar aruncă o pată de ruşine peste entuziasmul basarabean. Declaraţiile de "unire" ale celor 106 localităţi, oraşe, comune şi raioane, care au fost semnate sub nasul kremlinezului Dodon, sunt pentru ministrul de Externe al României nimic altceva decât "expresia dorinţei de a fi mult mai aproape de România". Aşa răspunde entuziasmului naţional, la o sută de ani de la Marea Unire, un înalt demnitar român? Fost diplomat al lui Ceauşescu, după studiile de la Moscova, unde a fost coleg cu Ion Iliescu, Meleşcanu "înţelege şi respectă" expresia basarabenilor, dar nimic mai mult. Pentru el, moldovenii de peste Prut nu vor unirea cu Ţara, aşa cum a fost în urmă cu un secol, ci "apropierea" de această Ţară, condusă de binomul ALDE-PSD. Jurnalistul basarabean Valeriu Dulgheru le-a cerut intelectualilor unionişti ca "numărul acestor dodoni să se micşoreze. Ei trebuie luminaţi". Cine îi va cere preşedintelui României să micşoreze "dodonii" din România? Cum va reacţiona Klaus Iohannis în faţa declaraţiilor "tovarăşului" Mele? Cotidianul independent Times New Roman îl poate ajuta pe preşedinte, "iluminând" 13 motive care fac din ministrul lui Tăriceanu o "relicvă comunistă". Dintre acestea, cităm două: 1. În 1968, ruşii au renunţat să vină cu tancurile peste noi, considerând că prezenţa lui Meleşcanu e suficientă; 2. Ca într-o comedie romantică, Meleşcanu s-a cunoscut cu Iliescu la coadă, la Mausoleul lui Lenin. Dincolo de umor, afirmaţiile acestui cotidian fac o trimitere amară la epoca regimului comunist din tinereţea noastră. Pe de altă parte, parlamentul României este aşteptat să adopte o poziţie de frumoasă întâmpinare a dorinţei de peste Prut, aşa cum se doreşte şi la Chişinău din partea parlamentului de acolo. Dodon nu mai poate fi "preşedintele tuturor românilor" din "ţărişoară", deoarece, chiar în 10 martie, comuna sa natală, Sadova, a semnat o declaraţie de unire cu Ţara! Este sigur că semnăturile sadovenilor nu sunt pentru "apropierea meleşcană" de România, ci pentru reunirea definitivă cu bătrâna lor patrie. Kremlinezii Dodon de Chişinău şi Dodon de Bucureşti sunt "regii goi" ai momentului. (Nu putem să nu ne întrebăm cum ar fi acţionat Orban, mai marele Ungariei, dacă Basarabia ar fi fost locuită de maghiari? Unirea era demult înfăptuită.)
Cu această ocazie, primarul a rostit vorbe dureroase: "Nu de Dodon ne facem griji, ci de faptul că sunt mulţi Dodoni printre noi". Între ei, străluceşte dureros ministrul de Externe Theodor Meleşcanu. Zilele trecute, ministrul a afirmat că declaraţiile de unire adoptate de mai multe localităţi basarabene sunt "expresia unei dorinţe, dar nu au valoare juridică". Mai mult decât atât, slavă Domnului că "nu afectează relaţile dintre cele două state". Cu gândul că, în 1918, unirea Basarabiei cu Ţara s-a făcut tot prin declaraţii ale localităţilor, care au determinat parlamentul de la Chişinău să voteze "Declaraţia finală de unire" din 27 martie, câtă valoare au vorbele de doi bani ale "înstrăinatului" Meleşcanu? Desigur, nu fac doi bani, dar aruncă o pată de ruşine peste entuziasmul basarabean. Declaraţiile de "unire" ale celor 106 localităţi, oraşe, comune şi raioane, care au fost semnate sub nasul kremlinezului Dodon, sunt pentru ministrul de Externe al României nimic altceva decât "expresia dorinţei de a fi mult mai aproape de România". Aşa răspunde entuziasmului naţional, la o sută de ani de la Marea Unire, un înalt demnitar român? Fost diplomat al lui Ceauşescu, după studiile de la Moscova, unde a fost coleg cu Ion Iliescu, Meleşcanu "înţelege şi respectă" expresia basarabenilor, dar nimic mai mult. Pentru el, moldovenii de peste Prut nu vor unirea cu Ţara, aşa cum a fost în urmă cu un secol, ci "apropierea" de această Ţară, condusă de binomul ALDE-PSD. Jurnalistul basarabean Valeriu Dulgheru le-a cerut intelectualilor unionişti ca "numărul acestor dodoni să se micşoreze. Ei trebuie luminaţi". Cine îi va cere preşedintelui României să micşoreze "dodonii" din România? Cum va reacţiona Klaus Iohannis în faţa declaraţiilor "tovarăşului" Mele? Cotidianul independent Times New Roman îl poate ajuta pe preşedinte, "iluminând" 13 motive care fac din ministrul lui Tăriceanu o "relicvă comunistă". Dintre acestea, cităm două: 1. În 1968, ruşii au renunţat să vină cu tancurile peste noi, considerând că prezenţa lui Meleşcanu e suficientă; 2. Ca într-o comedie romantică, Meleşcanu s-a cunoscut cu Iliescu la coadă, la Mausoleul lui Lenin. Dincolo de umor, afirmaţiile acestui cotidian fac o trimitere amară la epoca regimului comunist din tinereţea noastră. Pe de altă parte, parlamentul României este aşteptat să adopte o poziţie de frumoasă întâmpinare a dorinţei de peste Prut, aşa cum se doreşte şi la Chişinău din partea parlamentului de acolo. Dodon nu mai poate fi "preşedintele tuturor românilor" din "ţărişoară", deoarece, chiar în 10 martie, comuna sa natală, Sadova, a semnat o declaraţie de unire cu Ţara! Este sigur că semnăturile sadovenilor nu sunt pentru "apropierea meleşcană" de România, ci pentru reunirea definitivă cu bătrâna lor patrie. Kremlinezii Dodon de Chişinău şi Dodon de Bucureşti sunt "regii goi" ai momentului. (Nu putem să nu ne întrebăm cum ar fi acţionat Orban, mai marele Ungariei, dacă Basarabia ar fi fost locuită de maghiari? Unirea era demult înfăptuită.)
Alte articole din acest numar
- Pr. Prof. CONSTANTIN NECULA: "Diferenţa dintre generaţiile vechi, care au făcut România independentă şi Marea Unire, şi generaţia noastră, este că aceia şi-au dat sângele..."
- Cel mai fidel cititor - Extragerea lunii FEBRUARIE
- Nebuni după România: HENRY BODNIK - "Când am ajuns prima oară în Bucovina, am început să plâng"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
