Deşi noi depunem în prezent mai puţin efort fizic decât acum 100 de ani, totuşi, artrozele sunt mai frecvente. Rolul decisiv îl joacă alimentaţia nesănătoasă, supragreutatea şi sedentarismul. În categoria de vârstă a celor trecuţi de 60 de ani, sunt afectaţi jumătate din femei şi o treime din bărbaţi. Artroza debutează cu inflamarea şi uzura cartilajului articular, durerile cronice urmând să apară mulţi ani mai târziu. Ele sunt provocate de efectele simultane ale unor elemente ce se suprapun: posturi vicioase, atrofie şi contracturi musculare, tendoane şi ligamente iritate care încearcă să stabilizeze articulaţia, precum şi o prelucrare distorsionată a semnalelor de durere transmise la creier.
Tratament
* Hirudoterapia - În special la gonartroză, dar şi la artroza umărului sau a degetelor mari ale mâinilor, tratamentul cu lipitori ameliorează durerile, reduce inflamaţia şi îmbunătăţeşte mobilitatea articulară, adesea pentru luni de zile.
* Acupunctura - Are acţiune analgezică, în mod deosebit la artroza genunchiului şi a umărului, dar trebuie repetată în mai multe serii.
* Ventuzele - Această procedură nu are efecte la fel de vizibile ca lipitorile, dar, totuşi, poate ajuta la depăşirea unei situaţii de criză.
* Fizioterapia şi exerciţiile fizice moderate - Întăresc muşchii, fiind indicate în primul rând la artrozele genunchiului, şoldului sau umărului. Trebuie efectuate consecvent, inclusiv un program zilnic de gimnastică la domiciliu.
* Plantele medicinale - Se recomandă administrarea internă a extractelor de măceş (numai cele preparate la rece sunt eficiente, ceaiul de măceşe nu acţionează), gheara-diavolului ori scoarţă de copac. Aplicaţii externe se pot face cu brustur negru, arnică sau ulei de sunătoare. Fitoterapia produce efecte nespectaculoase, dar se poate apela oricând la ea, ca adjuvant.
* Postul terapeutic - Ameliorează durerile cronice provocate de artroză. Pe lângă reducerea inflamaţiei, se observă imediat şi un alt rezultat pozitiv al postului: pierderea în greutate. Deoarece el uşurează adoptarea ulterioară a unei alimentaţii sănătoase, bazate în principal pe hrana de origine vegetală, postul constituie o completare binevenită a celorlalte măsuri terapeutice.
* Alimentaţia vegetariană - Le este foarte utilă supraponderalilor, pe care îi ajută să-şi aducă greutatea corporală în limite normale. Cu ea se evită aportul de acid arahidonic, un acid gras polinesaturat din familia Omega-6, care favorizează reacţiile inflamatorii. El se găseşte în carne, peşte şi ouă.
* Cataplasmele cu frunze de varză sau schinduf - Aceste leacuri tradiţionale sunt uşor de folosit, iar studiile confirmă că au o eficienţă egală cu aceea a unguentelor cu diclofenac.
* Termo- şi crioterapia - Sunt indicate aplicaţiile locale calde, de pildă cu fango (un nămol marin, îmbogăţit cu săruri organice, oligoelemente şi vitamine), împachetările cu nămol, săculeţul umplut cu fân sau cataplasma cu brânză de vaci rece. De asemenea, este de recomandat terapia sistemică în criocameră: pacientul este introdus pentru câteva minute într-un spaţiu cu aer răcit la -110°C.
DEPRESIA şi SINDROMUL ANXIOS
Tratament
* Mişcarea şi activitatea fizică - Deşi tocmai depresivilor le vine greu să se mobilizeze, merită totuşi: mişcarea creşte nivelul serotoninei, iar noradrenalina este mai bine valorificată în creier. Totodată, sportul favorizează formarea de noi neuroni. Nu atât tipul de exerciţiu fizic este important, cât faptul ca el să fie practicat cu regularitate.
* Ieşirile în natură, plimbările în pădure şi grădinăritul - Orice formă de mişcare dă rezultate mai bune în combaterea depresiei, atunci când se petrece în mijlocul naturii.
* Foto- şi helioterapia - Terapia cu lumină albă are o acţiune benefică, îndeosebi în depresia sezonieră, adică în acele tulburări depresive care se manifestă cu precădere în cursul lunilor lipsite de soare din sezonul rece. Există lămpi speciale, care emit cu intensitatea de 10.000 lucşi, la o distanţă de 30-50 de centimetri, astfel încât nu este necesar să priviţi direct în sursa de lumină, ci puteţi foarte bine să luaţi micul dejun ori să vorbiţi la telefon în timpul terapiei. Se recomandă 30 de minute pe zi, cu un spectru apropiat de cel al luminii solare. Efectul este optim dacă tratamentul se face dimineaţa, între orele 7.30 şi 8.30. Primele rezultate apar după aproximativ o săptămână. Cei ce se ştiu predispuşi la o depresie sezonieră ar trebui să înceapă terapia încă din octombrie. Şi băile de soare (însă nu prea dese şi făcute cu grija de a evita o eventuală insolaţie) pot stimula buna dispoziţie, contribuind astfel la reuşita tratamentului antidepresiv.
* Termoterapia şi hipertermia - O şedinţă unică de supraîncălzire a corpului, cu ajutorul unui aparat special pentru hipertermie, îmbunătăţeşte dispoziţia pacientului pentru aproximativ două săptămâni. Cei care nu au acces la asemenea terapii, ce presupun dotări tehnice mai complicate, ar trebui să frecventeze regulat sauna. Şi frigul are un efect similar. Deşi nu există deocamdată o documentaţie ştiinţifică satisfăcătoare pe această temă, experienţele făcute cu criocamera, în centrele de recuperare pentru reumatici, evidenţiază rezultate încurajatoare în combaterea depresiei.
* Terapiile Kneipp - Diversele proceduri cu apă stimulează sistemul neurovegetativ, favorizând astfel dispoziţia optimistă şi spiritul de iniţiativă. Jeturile alternative, împachetările şi băile pot fi asociate cu extracte din plante, acestea putând avea o acţiune calmantă (lavanda, roiniţa) sau stimulatoare (rozmarinul, ghimbirul).
* Plantele medicinale - Sunătoarea este eficientă în depresiile uşoare şi medii, însă trebuie să ţineţi seama de modul cum ea interacţionează cu substanţele active din unele medicamente, aşa încât ar fi bine să cereţi mai întâi părerea medicului dvs. În practica ayurvedică, anxietatea şi depresia se tratează cu ashwagandha (ginseng indian), în vreme ce medicina alternativă din Europa apelează la extractele de lavandă. La stările de epuizare sunt de folos extractele de ginseng sau rhodiola rosea. Şi aromaterapia ajută în depresiile uşoare - cele mai potrivite ca esenţe de pus în lampa de aromaterapie sau ca adaosuri pentru baie sunt lavanda, rozmarinul, dar şi şofranul.
* Masajul - S-a constatat că diferitele tehnici de masaj influenţează pozitiv simptomele de anxietate şi depresie. Îndeosebi, s-au dovedit eficiente masajul ţesutului conjunctiv, masajul ritmic (o metodă preluată din antroposofie) şi masajele ayurvedice. Este posibil ca aceasta să se datoreze într-o oarecare măsură atingerilor, despre care ştim că sunt benefice în multe privinţe.
* Postul terapeutic şi alimentaţia - Pauza alimentară poate avea un efect uimitor în depresiile uşoare. În cele grave ar trebui însă procedat cu prudenţă, postul fiind permis doar în cazuri excepţionale şi neapărat sub supraveghere medicală, într-o clinică specializată. Psihiatrii descoperă în prezent că dietoterapia poate constitui o modalitate nu numai viabilă, ci chiar importantă de abordare a tulburărilor psihice: studiile au arătat, în urmă cu ceva vreme, că oamenii care se hrănesc nesănătos, consumând multe grăsimi animale şi dulciuri, dar puţine legume şi fructe, tind să aibă mai des stări depresive. Şi că trecerea la o alimentaţie echilibrată, bazată pe vegetale, îi conduce destul de rapid la o stare de spirit mai bună. Deşi n-au reuşit încă să clarifice toate detaliile, cercetătorii se consideră deja autorizaţi să afirme că una din substanţele implicate în acest proces de însănătoşire este licopenul, conţinut în roşii, legumele cu frunze verzi şi leguminoasele ca fasolea şi lintea. Unele alimente, cum sunt cacao, bananele, nucile caju şi curmalele, furnizează substanţa din care provine serotonina, hormonul fericirii. Renunţarea la carne, peşte şi ouă reduce aportul de acid arahidonic, care accentuează înclinaţiile depresive - probabil prin acţiunea sa de favorizare a reacţiilor inflamatorii.
Cei ce nu doresc să devină vegetarieni sau vegani ar trebui să se îndrepte către dieta mediteraneană, în care legumele, fructele şi grăsimile sănătoase deţin o pondere însemnată. Acizii graşi Omega-3, pe care îi găsiţi în uleiul şi seminţele de in, în uleiul de rapiţă, ca şi în soia şi nuci, au un efect antidepresiv. Şi un amănunt de reţinut: o serie de studii ne arată că îndulcitorii sintetici intensifică depresivitatea. Deci, nu încercaţi să vă reduceţi consumul de zahăr înlocuind dulciurile cu o Cola dietetică. Nu e o idee bună.
http://arhiva.formula-as.ro/2018/1305/terapii-alternative-58/bolile-cronice-si-tratamentul-lor-naturist-23439
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
