- Pe cât de "populare" sunt bolile de stomac, uşor de localizat prin durerile pe care le provoacă, pe atât de "misterioasă" este pancreatita, o suferinţă temută, despre care se ştie mai ales că, netratată rapid, provoacă decesul. În primul rând: ce-ar trebui să ştim despre pancreas?
- Pancreasul este o glandă anexă a tubului digestiv, lungă de 3 cm şi cu greutatea de 70-80 grame, situată orizontal în spatele stomacului. Capul pancreasului este în contact direct cu duodenul, iar coada pancreasului ajunge până la nivelul splinei. Dereglarea funcţională a pancreasului, mai frecvent la persoanele vârstnice, constă din incapacitatea pancreasului de a sintetiza fie enzimele digestive, fie insulina, ceea ce poate duce la pancreatită sau la diabet zaharat.
- Ce cauze duc la pancreatită?
- Cea mai frecventă cauză este alcoolismul cronic, cu consum exagerat de alcooluri tari şi bere. Alţi factori sunt: bolile hepatobiliare (hepatita epidemică, icter, litiaza biliară, colecistita), ulcerele gastrointestinale penetrante, unele boli infecţioase (febra tifoidă, parotidită epidemică, oreion), tulburări în circulaţia sângelui, traumatisme abdominale cu comprimări externe (la box), alimentaţia cu mese copioase, încărcate cu grăsimi animale şi mezeluri, consum exagerat de medicamente de sinteză chimică (sulfamide, diuretice tiazide) etc.
- Ce analize de laborator indică pancreatita?
- Analizele de laborator constată o hipercalcemie, hiperglicemie până la diabet zaharat, leucocitoză (creşterea numărului de leucocite peste 10.000), valori ridicate ale colesterolului, trigliceridelor, lipaza serică şi amilaza plasmatică, precum şi infecţiile secundare ale canalelor pancreatice. Toate acestea provoacă leziuni anatomo-patologice ale pancreasului care duc la edeme (inflamaţii), hemoragii, supuraţii de suc pancreatic şi necrozări până la distrugerea ţesutului parenchimatic al pancreasului.
- Există diferite stadii ale bolii care o pot agrava?
- Frecvente sunt două forme ale bolii. Pancreatita acută este o suferinţă digestivă dramatică, ce poate evolua rapid spre fibroză pancreatică şi spre decesul bolnavilor, în 20% din cazuri. Frecvenţa medie a bolii pe plan mondial a crescut în ultimii 20 de ani, fiind de 60-2000 de cazuri la un milion de locuitori, mult mai ridicată la bolnavii de SIDA (peste 40.000 de cazuri la un milion). La nivel mondial, frecvenţa pancreatitei acute variază în funcţie de zona geografică, de la 100/milion de locuitori în SUA, până la 280/milion de locuitori în Danemarca. În ultimii 20 de ani, frecvenţa bolii a crescut mai mult în ţările din Europa de vest, din cauza consumului exagerat de grăsimi, fripturi, alcool şi tutun. În India şi în unele ţări din Africa, pancreatita este declanşată de malnutriţie. În România, frecvenţa este mică (77 cazuri la un milion de locuitori), dar mortalitatea este destul de ridicată, cu pondere maximă peste vârsta de 40 ani la bărbaţi şi 55 de ani la femei. Forma acută a bolii poate fi catarală (pancreas infecţios Klippel), care apare în cursul bolilor infecţioase, sau hemoragică, o afecţiune foarte gravă, cu o declanşare bruscă, dureri violente epigastrice, supraombilicale, greţuri, vărsături, balonări, gaze.
Cei mai importanţi factori favorizanţi ai pancreatitei acute sunt litiaza biliară (40-50% din cazuri), mai ales la femei, datorită blocării unui calcul migrat pe canalul coledoc, alcoolismul (peste 100 ml zilnic pe perioade lungi), intoxicaţiile cu insecticide organo-fosforice, infecţiile cu unele bacterii, virusuri şi ascaroizi, lupusul eritematos şi excesul unor medicamente de sinteză chimică (cortizon, nitrofurantoină, nefrix, furosemid, paracetamol, sulfamide, tetraciclină, eritromicină, barbiturice, contraceptive, anticoagulante). Mai influenţează negativ traumatismele abdominale şi intervenţiile chirurgicale ratate. La partidele de box au fost constatate, frecvent, efectele loviturilor directe aplicate de adversar în zona pancreasului. Dar, cel mai frecvent, pancreatita acută este declanşată după mese copioase, cu alimente grase şi exces de băuturi alcoolice, tutun, droguri şi cafea. La analize se constată creşterea grăsimilor şi a leucocitelor din sânge (circa 15.000-20.000/ mmc).
- Cum putem şti că avem pancreatită acută?
Din statistici rezultă că pancreatita acută este mai frecventă la bărbaţii alcoolici cu vârste între 35-50 de ani, şi la femei cu vârste de 50-60 de ani.
Cea de a doua formă a bolii este pancreatita cronică, o boală inflamatorie, cu evoluţie prelungită, mai frecventă la bărbaţii cu vârsta medie de 45 de ani şi la femei în vârstă de circa 38-40 de ani. O creştere uşoară se constată în ţările cu consum mare de băuturi alcoolice. După 10-20 de ani de evoluţie, este posibilă incidenţa cancerului pancreatic. La fel ca şi în pancreatita acută, cauza principală a bolii se află în consumul exagerat de alcool (peste 180 ml pe zi) şi consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi animale, care declanşează crizele brutale. Simptomele pancreatitei cronice constau din dureri de epigastru, până la umăr, greţuri, vărsături, balonări, flatulenţă, diaree în alternanţă cu constipaţie, anorexie faţă de grăsimi, transpiraţii reci, paloare, ameţeli, anxietate, senzaţie de foame. Pe lângă aceste două tipuri de boală mai există pancreatita ereditară, care apare de foarte timpuriu, la vârsta de 10-12 ani, în mod egal la ambele sexe, fiind transmisă de o anumită genă. Se asociază cu o incidenţă crescută a carcinomului pancreatic.
- Pancreatita poate fi gestionată acasă, cu medicaţia potrivită, sau necesită internare în spital?
- Boala poate fi foarte periculoasă, cu evoluţie rapidă, şi necesită internare obligatorie în spital, chiar la secţia de terapie intensivă, pentru a evita complicaţiile severe: necroză pancreatică septică sau aseptică, ciroză, splenomegalie, hemoragii gastrointestinale, litiază pancreatică, diabet zaharat, slăbirea accentuată a organismului, pneumonie, insuficienţă renală, osteoporoză, polinevrite, stări de agitaţie, tulburări psihice cu depresii, abces pancreatic cu apariţia unei formaţiuni tumorale epigastrice şi pseudochisturi pancreatice lichidiene încapsulate cu enzime pancreatice.
Remedii cu plante
- Pentru stimularea secreţiilor pancreatice şi combaterea pancreatitei în faze necomplicate sunt recomandate plante cu proprietăţi colagoge, antiinflamatoare, antispasmodice şi regenerante. În literatura de specialitate se găsesc multe reţete cu plante separate sau în amestecuri.
Tratamente de uz intern
* Infuzie din amestecuri de plante: seminţe de anason, chimion şi mărar, frunze de mentă şi urzică vie, sânziene, păpădie, coada-calului şi sunătoare, rădăcini de valeriană şi obligeană. Se bea înainte de mese. Durata tratamentului este de două luni consecutiv, cu repetare de 2-3 ori, în cursul anului.
* Decoctul din lichen de piatră (Cetraria islandica), foarte eficient în stimularea secreţiilor pancreatice. Se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu şi se beau 3 căni pe zi, cu 30 de minute înainte de mesele principale.
În uz extern, pe zona pancreasului şi a abdomenului, se aplică alifie de gălbenele şi apoi se pune o cataplasmă cu coada-racului uscată şi mărunţită.
Regimul alimentar
- Ca boală legată de alimentaţie, cu siguranţă că pancreatita necesită şi un regim alimentar sever.
- Pancreatitele pot fi evitate complet dacă se elimină consumul excesiv de alcool şi tutun, consumul de grăsimi animale şi mesele copioase, cu cantităţi mari de alimente greu digerabile. Şi după declanşarea bolii, alimentaţia are rolul cel mai important. Întrucât bolnavii sunt expuşi la diferite dereglări metabolice, este necesară stabilirea unei diete adecvate, care să prevină scăderea energiei şi a masei corporale.
Tratamentul dietetic la pancreatita acută va debuta printr-un repaus alimentar total, pe o durată de 24 ore. În următoarele 2-3 zile, se interzice orice alimentaţie care ar putea accentua durerile. Pentru echilibrarea necesarului de lichide din organism se va recurge la un regim hidric cu soluţii nutritive, în care se introduc glucoză şi aminoacizi (30 cal/kg corp), administrate prin perfuzii în cateterul venos central, tratamentul fiind strict supravegheat în spital.
După 4-5 zile, se poate trece la o dietă orală semilichidă (300-400 ml pe zi), formată din ceaiuri medicinale calde, apă plată şi sucuri nesărate din tomate, castraveţi, ridichi, cireşe, portocale, lămâi şi coacăze, cu adaus de fermenţi pancreatici, vitamine liposolubile (A, D, K), vitamine cu proprietăţi antioxidante (C, E) şi vitamine din grupul B.
Din momentul în care au trecut 7-10 zile după declanşarea crizei dureroase acute, se recomandă o dietă uşoară, cu supe de legume, pesmeţi, brânză proaspătă de vaci, lapte degresat şi iaurt, ulei de măsline presat la rece, pus în salate, omletă din albuş de ou, rasol din carne de pui şi peşte slab, miere de albine, puţină pâine şi biscuiţi. Pancreasul va fi dezintoxicat printr-un consum sporit de legume proaspete sau bine fierte, care au capacitatea de a stimula funcţiile pancreatice. Sunt recomandate spanac, urzici tinere, morcov, tomate, sfeclă roşie, varză roşie, conopidă, praz, fasole verde, castravete şi castravete amar (Momordica charantia). Sunt eficiente şi fructele (cireşe, caise, piersici, mere, pere curăţate, prune, gutui, pepeni, coacăze negre şi roşii, lămâi, portocale, mandarine, cătină albă) consumate proaspete sau în sucuri şi compoturi, băute pe stomacul gol, în cure de câte 8 zile, având rol în drenarea lichidului pancreatic.
După dispariţia totală a durerilor, se poate relua alimentaţia cu un regim dietetic complet, hiperproteic şi hiperglucidic, dar sărac în grăsimi.
* Micul dejun: omletă din albuş de ou pregătită în aburi, pâine prăjită, lapte cu orez fără zahăr, peltea din gutui.
* Ora 11: brânză de vaci proaspătă, iaurt, măr fără coajă.
* Prânz: supă de legume cu fidea, rasol de pui cu garnitură din morcov piure, salate de sfeclă roşie şi tomate, cremă de fructe.
* Ora 17: decoct de măceşe cu pesmet.
* Cină: piftele de pui la grătar, peşte fiert cu garnitură de cartofi fierţi, lapte cu fulgi de ovăz fără zahăr, cremă din brânză de vaci.
Dacă există probleme de diabet zaharat, dieta va fi hipoglucidică şi hipolipidică.
Trebuie să se ştie că pancreasul nu suportă o alimentaţie excesivă în mâncăruri gătite cu grăsimi animale, carne roşie, vânat, produse zaharoase rafinate, sucuri sintetice, băuturi carbogazoase, ciocolată şi, mai ales, băuturi alcoolice care intensifică durerile abdominale şi dau complicaţii grave. Chiar şi berea este dăunătoare, întrucât poate accentua pancreatita, ducând la formarea de calculi biliari.
Dintre legume, se vor evita cele care fermentează şi produc balonări: fasole boabe, mazăre, varză albă, ridichi.
Se reduce consumul de sare întrucât diminuează cantitatea de potasiu din organism şi provoacă un dezechilibru acido-bazic.
În toate afecţiunile pancreatice, raţia alimentară se fracţionează zilnic, în 5-6 mese mici, uşor digerabile, pentru a nu suprasolicita funcţiile pancreasului bolnav. Pe cât posibil, hrana să nu fie prelucrată termic şi să se mestece foarte bine, pentru a stimula salivaţia.
În timpul meselor, nu se beau lichide pentru a nu dilua enzimele digestive.
În cazul când pancreatita acută sau cronică nu e tratată corespunzător şi nu se respectă regimul optim de alimentaţie şi de viaţă este posibilă evoluţia spre cancerul pancreatic, o boală foarte riscantă.
- În România, boala reprezintă doar 1-2 % din toate cancerele, dar este a 4-a cauză de deces prin cancer, din cauza diagnosticării tardive şi a evoluţiei rapide. Întrucât pancreasul este localizat în spatele altor organe din abdomen, devine dificilă detectarea unui nodul prin palpare în zona respectivă. Boala apare mai frecvent la persoanele care lucrează în industria şi manipularea insecticidelor, în prelucrarea petrolului şi în fabricarea aluminiului.
- Există simptome de recunoaştere?
- Boala se prezintă sub formă de carcinom, care se dezvoltă în pancreasul exocrin şi are localizare gravă în capul pancreasului şi mai puţin gravă la mijlocul sau la coada pancreasului. La început este o afecţiune silenţioasă, fără dureri, dar evoluează lent şi este diagnosticată prea târziu, chiar într-o fază terminală. Ca simptome specifice apar: anorexie progresivă, greţuri, vărsături, meteorism abdominal, constipaţie în alternanţă cu diaree, dureri epigastrice. Evoluţia este foarte rapidă, ducând la icter obstructiv cu dureri foarte intense, ascită, vezică biliară mult mărită datorită blocării canalului coledoc pentru evacuarea bilei, prurit tegumentar, tromboflebită, paliditate, slăbire generală rapidă, anemie extremă, metastaze şi deznodământ letal, de la 6 luni până la 3 ani. Statisticile arată că 95% dintre cancerele de pancreas sunt adenocarcinoame care se dezvoltă din stratul intern al canalului pancreatic şi pot creşte ani de zile fără a fi detectate.
- Ce duce la această acutizare dramatică a bolii?
- Aşa cum am arătat, o cauză principală a cancerului de pancreas este pancreatita, acută sau cronică, şi pancreatita ereditară, ce pot evolua foarte uşor spre malignizare, într-o strânsă corelaţie cu alimentaţia greşită şi cu nivelul de glucide şi colesterol din sânge.
Printre alţi factori de risc sunt menţionaţi:
* antecedentele familiale, la persoane care moştenesc genetic de la ascendenţi mutaţia genei BRAC-2, cu leziuni la nivelul ADN-ului, mai frecvent la persoanele de culoare;
* vârsta (mai ales între 50-70 de ani) şi sexul (frecvenţa mai mare cu 30% la bărbaţi decât la femei);
* prezenţa cancerului mamar sau a cancerului ovarian;
* obezitatea şi diabetul zaharat (de tip 1 şi 2);
* contactul cu unele substanţe chimice (pesticide, coloranţi sintetici etc.);
* consumul în alimentaţie de carne roşie (porc, vită, oaie, vânat), inclusiv afumături;
* alcoolul în exces şi obiceiul fumatului care măreşte riscul îmbolnăvirii de 2-3 ori comparativ cu persoanele nefumătoare.
Riscul îmbolnăvirii este mai ridicat la persoanele care consumă, în exces, băuturi dulci şi alte tipuri de dulciuri, datorită aportului sporit de zahăr în sânge. Riscul este şi mai mare la tinerii fumători, alcoolici, mari consumatori de dulciuri, dar care nu fac nici un fel de sport.
Alte studii au demonstrat că riscul îmbolnăvirii cu cancer pancreatic este mai redus la persoanele cu grupa sanguină O şi mai ridicat cu 32% la grupa sanguină A, cu 51% la grupa sanguină AB şi cu 72% la grupa sanguină B.
- Simptomele sunt diferite de cele ale pancreatitei?
- Ca simptome specifice ale cancerului de pancreas apar: anorexia progresivă, greţuri, vărsături, meteorism abdominal, constipaţie în alternanţă cu diaree, dureri epigastrice. Alte simptome caracteristice sunt durerile periombilicale violente, semne dispeptice, arsuri şi balonări abdominale, îngălbenirea pielii şi a ochilor şi scădere rapidă în greutate. Dacă afecţiunea este localizată la capul pancreasului va fi însoţită de subicter sau icter mecanic, scaune deschise la culoare şi cu exces de grăsime (steatoree), iar urina închisă.
- Există prognostic favorabil de vindecare?
- Nu. Evoluţia bolii este destul de rapidă, astfel că mai puţin de 5% dintre pacienţi reuşesc să mai trăiască 5 ani după diagnosticare. În acest interval, are loc metastazarea în ganglionii limfatici zonali, în vasele de sânge şi în alte organe la distanţă. Dacă leziunea este localizată la coada pancreasului, operaţiile chirurgicale pot înlătura zonele afectate, asigurând supravieţuirea pe o durată ceva mai mare.
Tratamentele naturiste ale cancerului pancreatic
- Dar tratamentele naturiste? N-au putere, nici ele, asupra bolii?
- Se recomandă tratamentele cu ceaiuri şi tincturi preparate cu plante medicinale, dovedite a avea proprietăţi anticancerigene şi citostatice.
* Infuzie din amestec cu frunze de salvie, năpraznic şi flori de gălbenele şi coada-şoricelului (în părţi egale), din care se pun 2 linguri la 250 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, înainte de mese. Se adaugă o lingură de Bitter suedez la cană şi o înghiţitură cu decoct de obligeană, preparat prin macerarea rizomilor (3 linguri la un litru apă rece), timp de 1-2 zile, după care se încălzeşte şi se strecoară. Se constată că, după câteva zile, dispar edemele la picioare, sunt calmate durerile şi se îmbunătăţesc datele analizelor de sânge şi urină.
* Infuzie din sânziene galbene (Galium verum) sau sânziene albe (Galium mollugo) preparată din 3 linguriţe de plantă la 500 ml apă clocotită. Se consumă în cursul zilei, prin înghiţituri rare.
* Macerat din frunze de vâsc de stejar (pentru bărbaţi) şi vâsc de măr (pentru femei) din care se bea câte o cană pe zi, împărţită în 3-4 reprize.
* Extract antitumoral preparat din:
- macerat de tătăneasă (2 linguri rădăcini uscate se macerează 12 ore în 250 ml apă rece); se fierbe la foc mic timp de 20 de minute şi se infuzează 15 minute;
- macerat din frunze de năpraznic, rostopască, nuc, salvie şi coada-calului (câte o linguriţă la 250 ml apă). Se amestecă cele două macerate şi se consumă întreaga cantitate în cursul zilei, cu fracţionare în 3 reprize. Plantele rămase după strecurare se aplică sub formă de cataplasmă, împreună cu frunze de varză, pe zona pancreasului.
* Tinctură (10%) din amestec de flori de trifoi roşu, frunze de tuia, rostopască, lichen de piatră, rizom de obligeană şi fructe de fenicul (în părţi egale) din care se iau 10-20 picături de 3 ori pe zi, după mesele principale, într-o cură de 1-2 luni pe trimestru.
* Pentru creşterea imunităţii organismului se prepară o tinctură din frunze de echinacea şi propolis, în alcool de 40%, din care se ia câte o linguriţă, de 3 ori pe zi.
Regimul alimentar
- Un proverb românesc spune "cui pe cui se scoate". Oare o boală provocată în mare măsură printr-o proastă alimentaţie, nu poate fi ameliorată, măcar, cu alimente bune?
- Alimentaţia este o metodă de mare importanţă, atât pentru prevenirea, cât şi pentru tratarea cancerului de pancreas, asigurând distrugerea celulelor maligne, revigorarea sistemului imunitar şi mărirea capacităţii de apărare antitumorală şi antibacteriană.
În primul rând, sunt recomandate salatele din legume colorate, bogate în antocianidine, substanţe puternic antioxidante şi anticancerigene (morcov, sfeclă roşie, varză roşie, ceapă roşie, ardei capia, broccoli, spanac, salată verde, tarhon, pătrunjel frunze, mazăre, conopidă, fasole verde şi usturoi), bogate în vitamine şi oligoelemente. Foarte eficiente se dovedesc tomatele, care, prin bogăţia în licopen (substanţă antioxidantă şi anticancerigenă), pot preveni agravarea bolii.
Sunt benefice amestecurile de sucuri de legume: sfeclă roşie (300 ml), morcov (200 ml), varză albă (100 ml), ţelină (50 ml) şi cartofi cruzi (20 ml); se adaugă 25-30 g drojdie de bere şi se consumă prin fracţionare în 3 reprize pe zi. Sucurile de legume se alternează cu sucuri de fructe proaspete (mere, gutui, struguri roşii, citrice, dovleac, cătină albă, afine, căpşuni, fragi, zmeură).
Necesarul proteic se asigură cu rasol din carne de pasăre şi peşte (3 mese pe săptămânâ).
Efecte excelente se obţin prin Consumul de ulei de peşte (somon, heringi, scrumbie, sardine, ton), bogat în acizi graşi polinesaturaţi de tip omega-3, care are capacitatea de a distruge anumite tipuri de celule canceroase.
La mese, se consumă ulei de măsline şi ulei de floarea-soarelui presate la rece, lapte, brânzeturi, albuş de ou bătut spumă, zeamă de lămâie, condimente din plante aromate (chimion, anason, dafin, fenicul, ienupăr, leuştean, mărar, busuioc, ţelină). Legumele şi fructele vor asigura necesarul de fibre vegetale care protejează mucoasa intestinală.
Un regim de cruţare digestivă, ţinut la intervale de 2 luni, prevede:
* ziua 1 - repaus alimentar cu apă şi ceaiuri;
* zilele 2-6 - ceaiuri şi sucuri de legume şi fructe;
* în zilele următoare, se consumă 40-50% crudităţi, apoi sucuri naturale, lapte crud, iaurt (750 g/zi) cu fulgi de cereale, pâine integrală sau graham (200 g/zi), cartofi copţi, morcov, sfeclă roşie, broccoli, varză roşie, ceapă roşie, usturoi, miez de nucă măcinat, miere polifloră.
O dietă greşită poate declanşa şi grăbi carcinogeneza în cazul consumului exagerat de alimente (mai ales la persoane supraponderale), cu raport anormal între principiile nutritive (proteine, glucide, lipide). Se va evita consumul de carne roşie (porc, vită, oaie, vânat) şi grăsimile animale, prăjelile şi, îndeosebi, afumăturile, precum şi unele substanţe cancerigene ingerate prin alimente (nitraţi, nitriţi, erbicide, fungicide, insecticide).
Regimul de viaţă
O importanţă deosebită este acordată activităţii fizice, înlocuind sedentarismul cu mişcare fizică zilnică, respectiv mersul pe jos şi gimnastica medicală.
Centrul de Tratamente Naturiste "Aroma", Iaşi, tel 0232/40.74.68
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
