Prof. univ. dr. CONSTANTIN MILICĂ - Pancreatita și cancerul pancreatic

Boala greșelilor de alimentație

- Pe cât de "populare" sunt bolile de stomac, ușor de localizat prin durerile pe care le pro­voacă, pe atât de "misterioasă" este pancreatita, o suferință temută, despre care se știe mai ales că, netratată rapid, provoacă decesul. În primul rând: ce-ar trebui să știm despre pancreas?

- Pancreasul este o glandă anexă a tubului di­gestiv, lungă de 3 cm și cu greutatea de 70-80 gra­me, situată orizontal în spa­te­le stomacului. Capul pan­cre­a­sului este în contact direct cu duodenul, iar coada pan­creasului ajunge până la nive­lul spli­nei. Dereglarea func­țio­nală a pan­creasului, mai frec­vent la persoa­nele vârst­nice, constă din incapa­cita­tea pan­creasului de a sintetiza fie enzi­mele diges­tive, fie insuli­na, ceea ce poate duce la pan­creatită sau la diabet zaharat.

- Ce cauze duc la pan­crea­tită?

- Cea mai frecventă cau­ză este alcoolismul cronic, cu consum exa­gerat de alcooluri tari și bere. Alți factori sunt: bolile hepatobiliare (hepatita epidemică, icter, litiaza bilia­ră, colecistita), ulce­rele gas­tro­­in­testinale penetrante, unele boli infecți­oase (febra tifoidă, parotidită epidemică, oreion), tul­bu­rări în cir­culația sângelui, traumatisme ab­do­­mi­nale cu compri­mări externe (la box), alimenta­ția cu mese co­pioase, încărcate cu grăsimi anima­le și mezeluri, consum exa­gerat de medicamente de sinteză chi­mică (sulfamide, diuretice tiazide) etc.

- Ce analize de laborator indică pancreatita?

- Analizele de laborator constată o hiper­cal­cemie, hiperglicemie până la diabet zaharat, leu­cocitoză (creșterea numărului de leucocite peste 10.000), valori ridicate ale colesterolului, trigli­ceridelor, lipaza serică și amilaza plasmatică, pre­cum și infecțiile secundare ale canalelor pancrea­tice. Toate acestea provoacă leziuni anatomo-pato­logice ale pancreasului care duc la edeme (in­fla­mații), hemoragii, supurații de suc pan­creatic și necrozări până la distrugerea țesutului paren­chi­matic al pancreasului.

- Există diferite stadii ale bolii care o pot agrava?

- Frecvente sunt două forme ale bolii. Pan­creatita acută este o suferință digestivă dramatică, ce poate evolua rapid spre fibroză pancreatică și spre decesul bolnavilor, în 20% din cazuri. Frec­vența medie a bolii pe plan mondial a crescut în ultimii 20 de ani, fiind de 60-2000 de cazuri la un milion de locuitori, mult mai ridicată la bolnavii de SIDA (peste 40.000 de cazuri la un milion). La nivel mondial, frecvența pancreatitei acute varia­ză în funcție de zona geografică, de la 100/milion de locuitori în SUA, până la 280/milion de locui­tori în Danemarca. În ultimii 20 de ani, frecvența bolii a crescut mai mult în țările din Europa de vest, din cauza consu­mului exagerat de gră­simi, fripturi, alcool și tutun. În India și în unele țări din Africa, pancreatita este de­clan­șată de malnutriție. În România, frecvența este mică (77 cazuri la un milion de locuitori), dar mortalitatea este destul de ridicată, cu pondere maximă peste vârsta de 40 ani la bărbați și 55 de ani la femei. Forma acută a bolii poate fi catarală (pancreas infecțios Klippel), care apa­re în cursul bolilor in­fecțioase, sau hemora­gică, o afecțiune foarte gra­vă, cu o declanșare bruscă, dureri violente epi­gastrice, supraombilicale, grețuri, vărsături, balonări, gaze.
Cei mai importanți factori favorizanți ai pan­creatitei acute sunt litiaza biliară (40-50% din ca­zuri), mai ales la femei, datorită blocării unui cal­cul migrat pe canalul coledoc, alcoolismul (peste 100 ml zilnic pe perioade lungi), into­xicațiile cu insecticide organo-fosforice, infecțiile cu unele bac­terii, virusuri și ascaroizi, lupusul eritematos și excesul unor medicamente de sinteză chimică (cor­tizon, nitrofurantoină, nefrix, furosemid, parace­tamol, sulfamide, tetraciclină, eritromicină, barbi­turice, contraceptive, anticoa­gulante). Mai influen­țează negativ traumatismele abdominale și inter­vențiile chirurgicale ratate. La partidele de box au fost constatate, frecvent, efec­tele lovitu­rilor direc­te aplicate de adversar în zona pan­creasului. Dar, cel mai frecvent, pancreatita acută este declanșată după mese copioase, cu alimente grase și exces de băuturi alcoolice, tutun, droguri și cafea. La ana­lize se constată creșterea grăsi­milor și a leuco­citelor din sânge (circa 15.000-20.000/ mmc).

- Cum putem ști că avem pancreatită acută?

- Simptomele pancreatitei acute sunt foarte grave, cu dureri epigastrice violente în primele 6 ore după declanșare, care pot să dureze 12-40 ore, cu iradieri posterioare și spre stânga. Bolnavul prezintă un abdomen sensibil la palpare, scaune cu diaree uleioasă, greață, vărsături, indigestii, disten­sie abdominală cu balonări, febră cu tem­peraturi de 38-39°C, transpirații abun­dente, ano­rexie (res­pingere față de pâine, grăsimi și carne). Încă din primele zile, se instalează o stare de șoc cu amețeli profun­de, puls crescut (tahicar­die), tensiune arte­rială scăzută, respirație greoaie, agi­tație, stări de neliniște sau apatie, tremu­rături, confuzii generale și tendință de leșin. Bolnavul are ochii încercănați și nasul subțire. De ase­me­nea, se constată o slăbiciune generală, cu slăbirea rapidă a corpului și topirea musculaturii membre­lor. În timpul crizelor dureroase, pot să apară senzații de foame, tulburări neuropsihice, stări de neliniște, anxietate, astenie, convulsii, tremurături, insuficiență renală acută, paloare cu piele rece și umedă și tentă icterică a feței. În unele cazuri, boala evo­luează prin insufi­ciență respira­torie, insuficiență renală acută, ence­falopatie și stare de șoc. Da­că nu se iau măsuri imediate, boa­la evoluează rapid, până la stare de colaps, și se termină uneori cu de­ces, după 1-3 zile. Există și ca­zuri fericite când boala cedează spon­tan după câteva zile.
Din statistici rezultă că pancreatita acută este mai frecventă la bărbații alcoolici cu vârste între 35-50 de ani, și la femei cu vârste de 50-60 de ani.
Cea de a doua formă a bolii este pancreatita cronică, o boală inflamatorie, cu evoluție prelun­gită, mai frecventă la bărbații cu vârsta medie de 45 de ani și la femei în vârstă de circa 38-40 de ani. O creștere ușoară se constată în țările cu con­sum mare de băuturi alcoolice. După 10-20 de ani de evoluție, este posibilă incidența cancerului pancreatic. La fel ca și în pancreatita acută, cauza principală a bolii se află în consumul exagerat de alcool (peste 180 ml pe zi) și consumul excesiv de ali­mente bogate în grăsimi animale, care de­clan­șează crizele brutale. Simptomele pancreatitei cronice constau din dureri de epigastru, până la umăr, grețuri, vărsături, balonări, flatulență, dia­ree în alternanță cu constipație, anorexie față de gră­simi, transpirații reci, paloare, amețeli, anxie­tate, senzație de foame. Pe lângă aceste două ti­puri de boală mai există pancreatita ereditară, care apare de foarte timpuriu, la vârsta de 10-12 ani, în mod egal la ambele sexe, fiind transmisă de o anumită genă. Se asociază cu o incidență cres­cută a car­cinomului pancreatic.

- Pancreatita poate fi gestionată acasă, cu medicația potrivită, sau necesită internare în spital?

- Boala poate fi foarte periculoasă, cu evoluție rapidă, și necesită internare obligatorie în spital, chiar la secția de terapie intensivă, pentru a evita complicațiile severe: necroză pancreatică septică sau aseptică, ciroză, splenomegalie, hemoragii gas­trointestinale, litiază pancreatică, diabet zaha­rat, slăbirea accentuată a organismului, pneumo­nie, insuficiență renală, osteoporoză, polinevrite, stări de agitație, tulburări psihice cu depresii, ab­ces pancreatic cu apariția unei formațiuni tumo­rale epigastrice și pseudochisturi pancreatice li­chi­diene încapsulate cu enzime pancreatice.

Remedii cu plante

- Tratamentele naturale cu plante au vreo putere în stoparea acestor boli?

- Pentru stimularea secrețiilor pancreatice și combaterea pancreatitei în faze necomplicate sunt recomandate plante cu proprietăți colagoge, anti­inflamatoare, antispasmodice și regenerante. În lite­ratura de specialitate se gă­sesc multe rețete cu plante se­parate sau în amestecuri.
Tratamente de uz intern
* Infuzie din amestecuri de plante: semințe de anason, chimion și mărar, frunze de mentă și urzică vie, sânziene, păpădie, coada-calului și su­nătoare, rădăcini de valeriană și obligeană. Se bea înainte de mese. Durata tratamentului este de două luni consecutiv, cu repetare de 2-3 ori, în cursul anului.
* Decoctul din lichen de piatră (Cetraria islandica), foarte eficient în stimularea secrețiilor pancreatice. Se adaugă un vârf de cuțit de bicar­bonat de sodiu și se beau 3 căni pe zi, cu 30 de mi­nute înainte de mesele prin­cipale.
În uz extern, pe zona pancreasului și a abdo­menului, se aplică alifie de gălbenele și apoi se pune o cataplasmă cu coada-racului uscată și mă­runțită.

Regimul alimentar

- Ca boală legată de alimentație, cu sigu­ranță că pancreatita necesită și un regim ali­mentar sever.

- Pancreatitele pot fi evitate complet dacă se elimină consumul excesiv de alcool și tutun, consu­mul de grăsimi animale și mesele copioase, cu cantități mari de alimente greu digerabile. Și după declanșarea bolii, alimentația are rolul cel mai important. Întrucât bolnavii sunt expuși la diferite dereglări metabolice, este necesară stabi­lirea unei diete adecvate, care să prevină scăderea energiei și a masei corporale.
Tratamentul dietetic la pancreatita acută va debuta printr-un repaus alimentar total, pe o du­rată de 24 ore. În următoarele 2-3 zile, se interzice orice alimentație care ar putea accentua durerile. Pentru echilibrarea necesarului de lichide din organism se va recurge la un regim hidric cu soluții nutritive, în care se introduc glucoză și ami­no­acizi (30 cal/kg corp), administrate prin perfuzii în cateterul venos central, tratamentul fiind strict supravegheat în spital.
După 4-5 zile, se poate trece la o dietă orală semilichidă (300-400 ml pe zi), formată din ceaiuri medicinale calde, apă plată și sucuri nesărate din tomate, castraveți, ridichi, cireșe, portocale, lămâi și coacăze, cu adaus de fermenți pancreatici, vita­mine liposolubile (A, D, K), vita­mine cu pro­prie­tăți antioxidante (C, E) și vita­mine din grupul B.
Din momentul în care au trecut 7-10 zile după declanșarea crizei dureroase acute, se recomandă o dietă ușoară, cu supe de legume, pesmeți, brân­ză proaspătă de vaci, lapte degresat și iaurt, ulei de măsline presat la rece, pus în salate, omletă din albuș de ou, rasol din carne de pui și pește slab, miere de albine, puțină pâine și biscuiți. Pan­creasul va fi dezin­toxicat printr-un consum sporit de legume proaspete sau bine fierte, care au capacitatea de a stimula funcțiile pancreatice. Sunt reco­mandate spanac, urzici tinere, mor­cov, tomate, sfeclă roșie, varză roșie, conopidă, praz, fasole verde, castravete și castra­vete amar (Mo­mordica charan­tia). Sunt eficiente și fructele (cireșe, caise, piersici, mere, pere curățate, prune, gutui, pepeni, coacăze ne­gre și roșii, lămâi, por­tocale, mandarine, cătină albă) consumate proas­pete sau în sucuri și com­poturi, băute pe stomacul gol, în cure de câte 8 zile, având rol în drenarea lichidului pancreatic.
După dispariția totală a durerilor, se poate relua alimentația cu un regim dietetic complet, hiper­proteic și hiperglucidic, dar sărac în grăsimi.
Iată un model de meniu zilnic:
* Micul dejun: omletă din albuș de ou pre­gătită în aburi, pâine pră­jită, lapte cu orez fără za­hăr, peltea din gutui.
* Ora 11: brânză de vaci proaspătă, iaurt, măr fără coajă.
* Prânz: supă de le­gume cu fidea, rasol de pui cu garnitură din morcov piure, salate de sfeclă roșie și tomate, cremă de fructe.
* Ora 17: decoct de mă­ceșe cu pesmet.
* Cină: piftele de pui la grătar, pește fiert cu garni­tură de cartofi fierți, lapte cu fulgi de ovăz fără zahăr, cremă din brânză de vaci.
Dacă există probleme de diabet zaharat, dieta va fi hipoglucidică și hipolipidică.
Trebuie să se știe că pancreasul nu suportă o ali­mentație excesivă în mâncăruri gătite cu gră­simi animale, carne roșie, vânat, produse zaha­roase rafinate, sucuri sintetice, băuturi carbo­ga­zoase, ciocolată și, mai ales, băuturi alcoolice care intensifică durerile abdominale și dau com­plicații grave. Chiar și berea este dăunătoare, în­trucât poate accentua pancreatita, ducând la for­marea de calculi biliari.
Dintre legume, se vor evita cele care fermen­tează și produc balonări: fasole boabe, mazăre, varză albă, ridichi.
Se reduce consumul de sare întrucât dimi­nu­ează cantitatea de potasiu din organism și pro­voacă un dezechilibru acido-bazic.
În toate afecțiunile pancreatice, rația ali­men­tară se fracționează zilnic, în 5-6 mese mici, ușor digerabile, pentru a nu suprasolicita funcțiile pan­creasului bolnav. Pe cât posibil, hrana să nu fie prelucrată termic și să se mestece foarte bine, pen­tru a stimula salivația.
În timpul meselor, nu se beau lichide pentru a nu dilua enzimele digestive.
În cazul când pancreatita acută sau cronică nu e tratată corespunzător și nu se respectă regimul optim de alimentație și de viață este posibilă evoluția spre cancerul pancreatic, o boală foarte riscantă.

Cancerul pancreatic

- Este una dintre cele mai agresive forme de cancer, cu o rată a mortalității foarte ridi­cată, chiar 98%. Conform statisticilor, frec­vența bolii pe plan mondial nu este alar­mantă (200.000 de ca­zuri noi), dar mortalitatea produsă de­vine des­tul de mare (4,2% dintre decesele provo­cate de can­cere, mai ales între vârstele 50-70 de ani, cu predominanță la băr­bați). Care e situația în Ro­mânia?

- În România, boala reprezintă doar 1-2 % din toate cancerele, dar este a 4-a cauză de deces prin cancer, din cauza diagnosticării tardive și a evo­luției rapide. Întrucât pancreasul este localizat în spatele altor organe din abdomen, devine dificilă detecta­rea unui nodul prin palpare în zona respec­tivă. Boa­la apare mai frecvent la per­soanele care lu­crează în industria și manipularea insecticidelor, în pre­lucrarea petrolului și în fabricarea alumi­niului.

- Există simptome de recu­noaștere?

- Boala se prezintă sub formă de carcinom, care se dezvoltă în pancreasul exocrin și are loca­lizare gravă în capul pancreasului și mai puțin gravă la mij­locul sau la coada pancreasului. La în­ceput este o afecțiune silențioasă, fără dureri, dar evoluează lent și este diagnos­ticată prea târziu, chiar într-o fază terminală. Ca simptome specifice apar: anore­xie progresivă, grețuri, vărsături, me­teorism abdo­minal, constipație în alternanță cu diaree, dureri epigastrice. Evoluția este foarte ra­pidă, ducând la icter obstructiv cu dureri foarte intense, ascită, ve­zi­că biliară mult mărită datorită blocării canalului coledoc pentru evacuarea bilei, prurit tegumentar, tromboflebită, paliditate, slăbire generală rapidă, anemie extremă, metastaze și dez­nodământ letal, de la 6 luni până la 3 ani. Statis­ticile arată că 95% dintre cancerele de pancreas sunt adenocarcinoame care se dezvoltă din stratul intern al canalului pan­creatic și pot crește ani de zile fără a fi detectate.

- Ce duce la această acutizare dramatică a bolii?

- Așa cum am arătat, o cauză principală a can­cerului de pancreas este pancreatita, acută sau cro­nică, și pancreatita ereditară, ce pot evolua foarte ușor spre malignizare, într-o strânsă corelație cu alimentația greșită și cu nivelul de glucide și coles­terol din sânge.
Printre alți factori de risc sunt menționați:
* antecedentele familiale, la persoane care moș­tenesc genetic de la ascendenți mutația genei BRAC-2, cu leziuni la nivelul ADN-ului, mai frec­vent la persoanele de culoare;
* vârsta (mai ales între 50-70 de ani) și sexul (frec­vența mai mare cu 30% la bărbați decât la femei);
* prezența cancerului mamar sau a cancerului ovarian;
* obezitatea și diabetul zaharat (de tip 1 și 2);
* contactul cu unele substanțe chimice (pesti­cide, coloranți sintetici etc.);
* consumul în alimentație de carne roșie (porc, vită, oaie, vânat), inclusiv afumături;
* alcoolul în exces și obiceiul fumatului care mărește riscul îmbolnăvirii de 2-3 ori comparativ cu persoanele nefumătoare.
Riscul îmbolnăvirii este mai ridicat la persoa­nele care consumă, în exces, băuturi dulci și alte tipuri de dulciuri, datorită aportului sporit de zahăr în sânge. Riscul este și mai mare la tinerii fumători, alcoolici, mari consumatori de dulciuri, dar care nu fac nici un fel de sport.
Alte studii au demonstrat că riscul îmbolnă­virii cu cancer pancreatic este mai redus la persoanele cu grupa sanguină O și mai ridicat cu 32% la grupa sanguină A, cu 51% la grupa san­gui­nă AB și cu 72% la grupa sanguină B.

- Simptomele sunt diferite de cele ale pan­crea­titei?

- Ca simptome specifice ale cancerului de pan­creas apar: anorexia progresivă, grețuri, văr­sături, meteorism abdominal, constipație în alter­nanță cu diaree, dureri epigastrice. Alte simptome caracte­ristice sunt durerile periombilicale violen­te, semne dispeptice, arsuri și balonări abdomi­nale, îngăl­be­nirea pielii și a ochilor și scădere rapidă în greu­tate. Dacă afecțiunea este localizată la capul pan­crea­­su­lui va fi însoțită de subicter sau icter meca­nic, scau­ne deschise la culoare și cu exces de gră­sime (stea­toree), iar urina închisă.

- Există prognostic favorabil de vindecare?

- Nu. Evoluția bolii este destul de rapidă, astfel că mai puțin de 5% dintre pacienți reușesc să mai trăiască 5 ani după diagnosticare. În acest interval, are loc metastazarea în ganglionii lim­fatici zonali, în vasele de sânge și în alte organe la distanță. Da­că le­ziunea este localizată la coada pancrea­sului, ope­ra­țiile chirurgicale pot înlătura zonele afectate, asi­gu­rând supraviețuirea pe o durată ceva mai mare.

Tratamentele naturiste ale cancerului pancreatic

- Dar tratamentele naturiste? N-au putere, nici ele, asupra bolii?

- Se recomandă tratamentele cu ceaiuri și tincturi preparate cu plante medicinale, dovedite a avea proprietăți anticancerigene și citostatice.
* Infuzie din amestec cu frunze de sal­vie, nă­praznic și flori de gălbenele și coada-șoricelului (în părți egale), din care se pun 2 linguri la 250 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute și se beau 2-3 căni pe zi, înainte de mese. Se adaugă o lingură de Bitter suedez la cană și o înghițitură cu decoct de obligea­nă, preparat prin macerarea rizomilor (3 linguri la un litru apă rece), timp de 1-2 zile, după care se încălzește și se strecoară. Se con­stată că, după câteva zile, dispar edemele la picioare, sunt cal­mate durerile și se îmbu­nătățesc datele anali­zelor de sânge și urină.
* Infuzie din sânziene galbene (Galium verum) sau sânziene albe (Galium mollugo) preparată din 3 lingurițe de plantă la 500 ml apă clocotită. Se consumă în cursul zilei, prin înghițituri rare.
* Macerat din frunze de vâsc de stejar (pen­tru bărbați) și vâsc de măr (pentru femei) din care se bea câte o cană pe zi, împărțită în 3-4 reprize.
* Extract antitumoral preparat din:
- macerat de tătăneasă (2 linguri rădăcini us­ca­te se macerează 12 ore în 250 ml apă rece); se fierbe la foc mic timp de 20 de mi­nute și se infuzează 15 mi­nute;
- macerat din frunze de năpraznic, rostopască, nuc, sal­vie și coada-calului (câte o linguriță la 250 ml apă). Se amestecă cele două ma­cerate și se con­sumă întrea­ga canti­tate în cursul zilei, cu fracțio­nare în 3 reprize. Plantele ră­mase după stre­curare se aplică sub formă de cataplasmă, îm­preună cu frunze de varză, pe zona pan­creasului.
* Tinctură (10%) din ames­tec de flori de trifoi roșu, frunze de tuia, rosto­pască, lichen de piatră, ri­zom de obligeană și fructe de fenicul (în părți ega­le) din care se iau 10-20 pică­turi de 3 ori pe zi, după me­sele principale, într-o cură de 1-2 luni pe trimestru.
* Pentru creșterea imu­ni­tății organismului se pre­pară o tinctură din frunze de echina­cea și pro­po­lis, în alcool de 40%, din care se ia câte o lin­guriță, de 3 ori pe zi.

Regimul alimentar

- Un proverb românesc spune "cui pe cui se scoate". Oare o boală provocată în mare mă­su­ră prin­tr-o proastă alimentație, nu poate fi amelio­rată, măcar, cu alimente bune?

- Alimentația este o metodă de mare impor­tanță, atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea cancerului de pancreas, asigurând distrugerea celu­le­lor maligne, revigorarea sistemului imu­nitar și mărirea capacității de apărare antitumo­rală și antibacteriană.
În primul rând, sunt recomandate salatele din le­gume colorate, bogate în antocianidine, sub­stanțe puternic antioxidante și anticancerigene (morcov, sfeclă roșie, varză roșie, ceapă roșie, ardei capia, broccoli, spanac, salată verde, tarhon, pătrunjel frun­ze, mazăre, conopidă, fasole verde și usturoi), bogate în vitamine și oligoelemente. Foarte eficien­te se dovedesc tomatele, care, prin bogăția în licopen (substanță antioxidantă și anti­cancerigenă), pot preveni agravarea bolii.
Sunt benefice amestecurile de sucuri de legu­me: sfeclă roșie (300 ml), morcov (200 ml), varză albă (100 ml), țelină (50 ml) și cartofi cruzi (20 ml); se adaugă 25-30 g drojdie de bere și se con­sumă prin fracționare în 3 reprize pe zi. Sucurile de le­gume se alternează cu sucuri de fructe proas­pete (mere, gutui, struguri roșii, citrice, dovleac, cătină albă, afine, căpșuni, fragi, zmeură).
Necesarul proteic se asigură cu rasol din carne de pasăre și pește (3 mese pe săptămânâ).
Efecte excelente se obțin prin Consumul de ulei de pește (somon, heringi, scrumbie, sardine, ton), bogat în acizi grași polinesaturați de tip ome­ga-3, care are capacitatea de a distruge anumite tipuri de celule canceroase.
La mese, se consumă ulei de măsline și ulei de floarea-soarelui presate la rece, lapte, brân­zeturi, al­buș de ou bătut spumă, zeamă de lămâie, con­di­mente din plante aromate (chimion, anason, dafin, fenicul, ienupăr, leuștean, mărar, busuioc, țelină). Legumele și fructele vor asigura necesarul de fibre vegetale care protejează mucoasa intes­tinală.
Ca desert, se pot mânca fructe proaspete și fruc­­te uscate (nuci și arahide, nesărate și nepră­jite).
Un regim de cruțare diges­tivă, ținut la intervale de 2 luni, prevede:
* ziua 1 - repaus alimentar cu apă și ceaiuri;
* zilele 2-6 - ceaiuri și sucuri de legume și fruc­te;
* în zilele următoare, se consumă 40-50% cru­dități, apoi sucuri naturale, lapte crud, iaurt (750 g/zi) cu fulgi de cereale, pâine integrală sau gra­ham (200 g/zi), cartofi copți, morcov, sfeclă roșie, broccoli, varză roșie, ceapă roșie, usturoi, miez de nucă măcinat, miere polifloră.
O dietă greșită poate de­clanșa și grăbi carcino­geneza în cazul consumului exagerat de alimente (mai ales la per­soane supraponderale), cu raport anor­mal între princi­piile nutritive (proteine, glu­cide, lipide). Se va evita con­sumul de carne roșie (porc, vită, oaie, vânat) și grăsimile animale, prăje­lile și, îndeo­sebi, afumăturile, precum și unele sub­stanțe cancerigene ingerate prin alimente (nitrați, nitriți, erbicide, fungicide, insecticide).

Regimul de viață

O importanță deosebită este acordată acti­vității fizice, înlocuind sedentarismul cu miș­care fizică zilnică, respectiv mersul pe jos și gimnas­tica me­dicală.


Centrul de Tratamente Naturiste "Aroma", Iași, tel 0232/40.74.68