Câteva comune de peste Prut au demarat procesul Unirii Republicii Moldova cu România. Publicistul Valeriu Dulgheru din Chişinău a publicat un excelent studiu istoric pe această temă. Dacă, până la data apariţiei acestui editorial, şapte comune au semnat deja Declaraţia de unire cu Ţara, este de aşteptat ca, la sfârşitul lunii următoare, să avem toate localităţile basarabene semnatare ale declaraţiilor de unire. Acest lucru se va întâmpla în pofida ameninţărilor rusofone ale înstrăinatului preşedinte Dodon. Primele primării care au dorit să intre în istorie au fost următoarele: Parcova, Fântâna Albă (raionul Edineţ); Feşteliţa (raionul Ştefan Vodă); Opaci (raionul Căuşeni); Bardar, Ruseştii Noi, Văsieni şi Puhoi (raionul Ialoveni). Gestul aleşilor locali din aceste aşezări arată un patriotism autentic şi o viziune politică de înaltă ţinută. Şi acum o sută de ani, startul reunificării a fost dat de administraţiile locale din judeţele Bălţi, Soroca şi Orhei, ajungându-se ca, la 27 martie, toată puterea locală să fie parte a României (conform cercetărilor lui C. Codreanu). Membrii Clubului Istoricilor din Republica Moldova comunică întregii Basarabii, îndemnul naţional la reunificare. Un manifest impresionant. "Încurajăm cetăţenii, consiliile locale, raionale/orăşeneşti, municipale din Republica Moldova, să urmeze exemplul consiliilor locale menţionate mai sus. Cerem autorităţilor republicane, orăşeneşti /raionale să susţină iniţiativa cetăţenilor şi aleşilor locali, în vederea rezolvării problemei reîntregirii neamului. Să nu întreprindă acţiuni de intimidare a celor ce exprimă dorinţa sinceră şi speranţa firească a oamenilor. Cerem ca autorităţile centrale ale Republicii Moldova să identifice căile optime de refacere a unităţii naţional-politice a poporului nostru, întrerupte brutal, prin forţa armelor, în fatidicul an 1940". Clubul îşi exprimă disponibilitatea de a contribui, prin toate mijloacele posibile, la reunificare: "Făcând uz de drepturile universale ale omului şi punând în aplicare libertăţile noastre cetăţeneşti, suntem în drept să cerem materializarea dreptului nostru firesc şi realizarea visului multor generaţii de români, de a trăi într-un stat naţional unitar, de a rezolva, în mod democratic, problema reîntregirii noastre naţionale". Speriat, rusofilul Dodon ameninţă cu un referendum pentru Unire. Crede că ruşii, bulgarii şi alte minorităţi din republică vor vota împotrivă. Dar unioniştii sunt pregătiţi. Ei ştiu că astfel se scrie istoria, iar Basarabia, cu toate minorităţile ei, are puterea de a intra unită pe uşa din faţă a Europei. Nu există semnal mai frumos pentru aniversarea Unirii de la 1918, decât visul basarabenilor de reintegrare la ţara mamă. România, din nou, "dodoloaţă". Ce vis frumos!
România "dodoloaţă". Ce vis frumos!
În Basarabia, anul Centenarului Marii Uniri debutează spectaculos.
Câteva comune de peste Prut au demarat procesul Unirii Republicii Moldova cu România. Publicistul Valeriu Dulgheru din Chişinău a publicat un excelent studiu istoric pe această temă. Dacă, până la data apariţiei acestui editorial, şapte comune au semnat deja Declaraţia de unire cu Ţara, este de aşteptat ca, la sfârşitul lunii următoare, să avem toate localităţile basarabene semnatare ale declaraţiilor de unire. Acest lucru se va întâmpla în pofida ameninţărilor rusofone ale înstrăinatului preşedinte Dodon. Primele primării care au dorit să intre în istorie au fost următoarele: Parcova, Fântâna Albă (raionul Edineţ); Feşteliţa (raionul Ştefan Vodă); Opaci (raionul Căuşeni); Bardar, Ruseştii Noi, Văsieni şi Puhoi (raionul Ialoveni). Gestul aleşilor locali din aceste aşezări arată un patriotism autentic şi o viziune politică de înaltă ţinută. Şi acum o sută de ani, startul reunificării a fost dat de administraţiile locale din judeţele Bălţi, Soroca şi Orhei, ajungându-se ca, la 27 martie, toată puterea locală să fie parte a României (conform cercetărilor lui C. Codreanu). Membrii Clubului Istoricilor din Republica Moldova comunică întregii Basarabii, îndemnul naţional la reunificare. Un manifest impresionant. "Încurajăm cetăţenii, consiliile locale, raionale/orăşeneşti, municipale din Republica Moldova, să urmeze exemplul consiliilor locale menţionate mai sus. Cerem autorităţilor republicane, orăşeneşti /raionale să susţină iniţiativa cetăţenilor şi aleşilor locali, în vederea rezolvării problemei reîntregirii neamului. Să nu întreprindă acţiuni de intimidare a celor ce exprimă dorinţa sinceră şi speranţa firească a oamenilor. Cerem ca autorităţile centrale ale Republicii Moldova să identifice căile optime de refacere a unităţii naţional-politice a poporului nostru, întrerupte brutal, prin forţa armelor, în fatidicul an 1940". Clubul îşi exprimă disponibilitatea de a contribui, prin toate mijloacele posibile, la reunificare: "Făcând uz de drepturile universale ale omului şi punând în aplicare libertăţile noastre cetăţeneşti, suntem în drept să cerem materializarea dreptului nostru firesc şi realizarea visului multor generaţii de români, de a trăi într-un stat naţional unitar, de a rezolva, în mod democratic, problema reîntregirii noastre naţionale". Speriat, rusofilul Dodon ameninţă cu un referendum pentru Unire. Crede că ruşii, bulgarii şi alte minorităţi din republică vor vota împotrivă. Dar unioniştii sunt pregătiţi. Ei ştiu că astfel se scrie istoria, iar Basarabia, cu toate minorităţile ei, are puterea de a intra unită pe uşa din faţă a Europei. Nu există semnal mai frumos pentru aniversarea Unirii de la 1918, decât visul basarabenilor de reintegrare la ţara mamă. România, din nou, "dodoloaţă". Ce vis frumos!
Câteva comune de peste Prut au demarat procesul Unirii Republicii Moldova cu România. Publicistul Valeriu Dulgheru din Chişinău a publicat un excelent studiu istoric pe această temă. Dacă, până la data apariţiei acestui editorial, şapte comune au semnat deja Declaraţia de unire cu Ţara, este de aşteptat ca, la sfârşitul lunii următoare, să avem toate localităţile basarabene semnatare ale declaraţiilor de unire. Acest lucru se va întâmpla în pofida ameninţărilor rusofone ale înstrăinatului preşedinte Dodon. Primele primării care au dorit să intre în istorie au fost următoarele: Parcova, Fântâna Albă (raionul Edineţ); Feşteliţa (raionul Ştefan Vodă); Opaci (raionul Căuşeni); Bardar, Ruseştii Noi, Văsieni şi Puhoi (raionul Ialoveni). Gestul aleşilor locali din aceste aşezări arată un patriotism autentic şi o viziune politică de înaltă ţinută. Şi acum o sută de ani, startul reunificării a fost dat de administraţiile locale din judeţele Bălţi, Soroca şi Orhei, ajungându-se ca, la 27 martie, toată puterea locală să fie parte a României (conform cercetărilor lui C. Codreanu). Membrii Clubului Istoricilor din Republica Moldova comunică întregii Basarabii, îndemnul naţional la reunificare. Un manifest impresionant. "Încurajăm cetăţenii, consiliile locale, raionale/orăşeneşti, municipale din Republica Moldova, să urmeze exemplul consiliilor locale menţionate mai sus. Cerem autorităţilor republicane, orăşeneşti /raionale să susţină iniţiativa cetăţenilor şi aleşilor locali, în vederea rezolvării problemei reîntregirii neamului. Să nu întreprindă acţiuni de intimidare a celor ce exprimă dorinţa sinceră şi speranţa firească a oamenilor. Cerem ca autorităţile centrale ale Republicii Moldova să identifice căile optime de refacere a unităţii naţional-politice a poporului nostru, întrerupte brutal, prin forţa armelor, în fatidicul an 1940". Clubul îşi exprimă disponibilitatea de a contribui, prin toate mijloacele posibile, la reunificare: "Făcând uz de drepturile universale ale omului şi punând în aplicare libertăţile noastre cetăţeneşti, suntem în drept să cerem materializarea dreptului nostru firesc şi realizarea visului multor generaţii de români, de a trăi într-un stat naţional unitar, de a rezolva, în mod democratic, problema reîntregirii noastre naţionale". Speriat, rusofilul Dodon ameninţă cu un referendum pentru Unire. Crede că ruşii, bulgarii şi alte minorităţi din republică vor vota împotrivă. Dar unioniştii sunt pregătiţi. Ei ştiu că astfel se scrie istoria, iar Basarabia, cu toate minorităţile ei, are puterea de a intra unită pe uşa din faţă a Europei. Nu există semnal mai frumos pentru aniversarea Unirii de la 1918, decât visul basarabenilor de reintegrare la ţara mamă. România, din nou, "dodoloaţă". Ce vis frumos!
Alte articole din acest numar
- Divanul lui Freud
- THEODOR PALEOLOGU - "Visez la o şcoală ultraclasică şi hipermodernă!"
- Natura şi istoria dărâmate cu drujba şi cu buldozerul - Sarmizegetusa Regia la un pas de dezastru