19. Laptele cu miere
Cine nu cunoaşte acest leac de pe vremea bunicii? Când te zgârie în gât, nu te mai opreşti din tuşit şi îţi curge nasul, tot ce ai de făcut este să bei o cană de lapte fierbinte cu miere. Ce poate fi mai simplu de atât? Simplu o fi, dar nu e bine. Laptele şi mierea sunt într-adevăr alimente bogate în nutrienţi, care ne pot ajuta în lupta cu microorganismele ce provoacă viroza, însă în momentul când vom încălzi laptele prea tare, compromitem numeroase vitamine şi o serie de alte substanţe de care avem nevoie pentru a combate viruşii. Aşadar, este indicat ca temperatura laptelui să nu depăşească 40°C. La rândul ei, şi mierea trebuie să respecte regula de a nu fi fost încălzită în timpul recoltării, depozitării şi punerii în borcane. În caz contrar, se pierde mult din proprietăţile ei de antidot contra răcelii. Prin urmare, savuraţi cât mai des câte un pahar din această băutură dulce. Vă va ajuta la prevenirea răcelii, la ameliorarea unor simptome deja instalate - ba chiar şi la tulburările de somn.
20. Propolisul
Este o substanţă răşinoasă şi aromată, ce are ca "materie primă" răşinile vegetale culese de albine, care apoi prepară din ele propolisul. Albinele îl întrebuinţează ca material de construcţie, întinzându-l sub forma unei pelicule pe pereţii interiori ai stupului, pentru a-i etanşa - dar, în primul rând, îl folosesc în scopuri de igienizare, valorificând în diverse moduri acţiunea lui bactericidă, antivirală şi antifungică. De exemplu, protejează împotriva unor eventuali germeni patogeni celulele din faguri, unde matca urmează să depună ouăle, căptuşindu-le cu un strat subţire de propolis. Sau mumifică în el intruşii pe care i-au omorât, însă nu reuşesc să-i scoată din stup, cum sunt insectele mai mari, ori chiar şoarecii - şi astfel îi împiedică să se descompună, devenind o sursă primejdioasă de infecţii. Datorită proprietăţilor sale antiseptice, propolisul este unul dintre cele mai puternice antidoturi contra răcelii. Cine îl ia cu regularitate îşi reduce sensibil riscul de îmbolnăvire.
21. Cătina albă
Fructele de cătină se recoltează toamna. Sunt relativ mici (6-8 mm în diametru), colorate într-un galben portocaliu, iar pulpa are o consistenţă păstoasă. Cătina albă (numită şi cătină ghimpoasă ori dracilă) ne furnizează multe principii active, mai ales vitamine şi tananţi, care combat eficient răcelile. Ea conţine o cantitate foarte mare de vitamină C, cu o biodisponibilitate extrem de ridicată, ceea ce îi conferă o capacitate deosebită de întărire a sistemului imunitar. La fel ca măceşele, boabele de cătină şi produsele obţinute din ele sunt superioare suplimentelor nutriţionale care au la bază extracte. Cei ce doresc să se protejeze eficient împotriva răcelii ar trebui să consume zilnic ulei, suc, sirop, pulbere, nectar sau pastă de cătină. Toate acestea se pot procura din magazinele naturiste.
22. Scoarţa de salcie
Puţine remedii naturale au o tradiţie atât de îndelungată. Oamenii folosesc deja de milenii potenţialul terapeutic al scoarţei de salcie. Ea conţine substanţe cu efect analgezic şi antipiretic (de scădere a febrei), una din cele mai importante fiind salicina. În secolul XIX, industria farmaceutică a întrebuinţat salicina în producţia tabletelor de acid salicilic, devenite celebre sub denumirea lor comercială de "aspirină". Ponderea salicinei în extractele de scoarţă de salcie este de minimum 1%. Ceea ce înseamnă că aspirina poate fi înlocuită oricând cu scoarţa de salcie. Pe lângă salicină, aceasta conţine şi substanţe vegetale secundare, capabile să acţioneze ca antidoturi contra răcelii şi să-i amelioreze simptomele. Gustul ei astringent provine de la tananţi. Cine refuză să-şi încarce organismul cu analgezice poate bea în schimb ceai din scoarţă de salcie. El va avea un efect similar sau chiar mai bun decât medicamentele de sinteză, deoarece oferă şi alte substanţe cu valoare terapeutică şi, în acelaşi timp, asigură şi un consum sporit de lichide.
23. Irigatorul nazal
Aţi încercat vreodată metoda de curăţare a nasului prin lavaj nazal? Se introduce în nări o soluţie salină călduţă, şi vă asigurăm că procedeul nu este nici pe departe atât de neplăcut cum poate părea la prima vedere. Efectuate consecvent, lavajele contribuie la păstrarea umidităţii mucoasei nazale şi susţin procesul ei de autopurificare. Aşa poate fi prevenit guturaiul, deoarece microorganismele patogene nu mai au posibilitatea să pătrundă atât de uşor în organism. Dacă nasul este deja plin de mucozităţi vâscoase care vă îngreunează respiraţia, lavajul le fluidizează şi le elimină fără dificultate, ajutând la o vindecare mai rapidă a guturaiului. Pentru executarea corectă a acestei proceduri, puteţi achiziţiona de la farmacie un irigator nazal şi o soluţie salină izotonă, preparată cu o sare specială (ex. sare Emser). Instrucţiunile de dozare a sării trebuie respectate întocmai.
24. Somnul
Somnul are nu numai rolul de a înlătura oboseala şi de a da întregului organism şansa să se regenereze. El este important şi pentru desfăşurarea normală a metabolismului şi reglarea greutăţii corporale. Totodată, exercită o influenţă decisivă chiar şi asupra funcţionării sistemului imunitar, fapt dovedit de studiile ştiinţifice.
Sintagma "un somn sănătos" reflectă tocmai constatarea, făcută de-a lungul a nenumărate generaţii succesive, că în multe boli o bună odihnă nocturnă poate ajuta la însănătoşire. Specialiştii au explicat mecanismele acestui fenomen: activitatea sistemului imunitar este favorizată de pauzele de relaxare, care vin să întrerupă rutina stresantă a zilei, şi mai ales de calitatea şi durata satisfăcătoare a somnului - corespunzătoare vârstei, desigur. În condiţiile în care organismul este suprasolicitat (ex. de pericolul unei contaminări sau de o răceală), odihna îi permite sistemului imunitar să-şi adune forţele, respectiv să formeze anticorpii necesari pentru distrugerea agresorilor.
Cu alte cuvinte, somnul constituie premisa unei apărări naturale mai eficiente (profilaxie), dar şi un element de bază în tratarea oricărei infecţii (terapie). Dacă doriţi să nu contractaţi o viroză, este necesar să vă asiguraţi 6 până la 8 ore de somn pe noapte. Iar dacă v-aţi îmbolnăvit, aveţi nevoie de mai mult repaos la pat. Dormind suficient în fiecare zi, veţi fi mai sănătoşi şi veţi avea o condiţie fizică mai bună. Ştiaţi că, printre altele, somnul vă ajută să nu deveniţi supraponderali?
25. Activitatea fizică şi sportul
Practicate regulat, sportul şi, în general, mişcarea aduc o contribuţie importantă la sănătatea sistemului cardiovascular, la desfăşurarea proceselor metabolice şi dezvoltarea musculaturii, însă susţin de asemenea şi capacitatea de autoapărare a organismului. Aşadar, ele reprezintă un antidot contra răcelii, demn de toată atenţia. Cine vrea să aibă un sistem imunitar activ, ar trebui să facă destulă mişcare, zi de zi. Ieşiţi la plimbare, folosiţi bicicleta în locul maşinii, pentru drumurile prin oraş, şi nu mai apelaţi la lift, ci obişnuiţi-vă să ajungeţi la etajul dvs. urcând voiniceşte pe scări. Antrenamentul consecvent şi totodată moderat determină sistemul imunitar să se adapteze perfect nevoilor organismului. Celulele macrofage vor reacţiona mai prompt impotriva inamicilor, iar numărul, ca şi forţa limfocitelor ucigaşe vor creşte.
Ca în multe alte domenii, şi în sport exagerările sunt dăunătoare. Suprasolicitarea fizică provoacă apariţia unor microleziuni în ţesutul muscular, iar aceasta presupune eforturi suplimentare din partea sistemului imunitar, deoarece printre atribuţiile sale se numără, pe lângă funcţia de pavăză a organismului împotriva bolilor, şi aceea de înlăturare a celulelor îmbătrânite sau distruse. În consecinţă, macrofagele se vor mobiliza imediat, ca să "debaraseze" celulele musculare lezate. Fiind ocupate cu lucrările urgente de reparaţii din ţesutul muscular, capacitatea lor de luptă cu agenţii patogeni va fi diminuată dramatic - ceea ce va creşte riscul declanşării unei viroze.
Dacă sunteţi deja răciţi, ar trebui să evitaţi programele sportive şi, în general, activităţile solicitante. Efortul fizic poate da naştere unor complicaţii, a căror gravitate n-ar trebui subestimată. În locul unei ture de jogging, v-am sfătui să alegeţi o plimbare în pas de voie.
26. Reducerea stresului şi relaxarea
Nu numai substanţele bioactive conţinute în alimente sunt socotite pe bună dreptate antidoturi contra răcelii. Şi măsurile care pot coborî nivelul stresului au darul de a spori potenţialul de autoapărare al organismului.
În zilele noastre, stresul se află în continuă creştere. El apare în numeroase situaţii şi în diferite grade de intensitate. Nu avem în vedere în primul rând stresul provocat de noxele din mediu, ci mai degrabă, pe cel mental sau psihic, prezent în existenţa cotidiană şi în activitatea profesională. El determină adesea reacţii cum sunt respiraţia superficială, încordarea involuntară a muşchilor sau modificările hormonale. În esenţă, stresul reprezintă un comportament firesc al organismului, care îi permite să răspundă adecvat la influenţele exterioare. Dar în prezent, avem de-a face cu atât de mulţi factori stresori, încât organismului nostru îi este imposibil să facă faţă acestui asalt. Consecinţa va fi una singură: boala. Hipertensiunea, supragreutatea, migrenele, durerile de spate, sindromul burnout şi o multitudine de alte tulburări acute şi cronice sunt cauzate, în parte - iar uneori, chiar în exclusivitate - de un stres ce depăşeşte pragul nostru de suportabilitate. Stresul ne secătuieşte forţele şi, bineînţeles, are o influenţă nefastă asupra sistemului nostru imunitar, care devine ineficient în lupta cu agenţii patogeni ai virozelor.
Înainte de toate, este extrem de important să vă daţi seama dacă şi în ce măsură sunteţi stresaţi. Pentru aceasta, ascultaţi-vă cu atenţie vocea interioară, căci ea vă va spune întotdeauna adevărul. Nu ascultaţi doar ce vorbesc şeful, colega sau partenerul dvs., ci concentraţi-vă asupra propriei persoane, a propriului corp.
Oamenii care ştiu să-şi descifreze semnalele organismului se simt bine, sunt detensionaţi, îşi gestionează perfect stresul şi nu se lasă atât de lesne învinşi de boli. Ei reuşesc să ţină infecţiile mai multă vreme la distanţă şi le depăşesc mai uşor. Dar în ce fel putem noi să eliminăm stresul şi să ne încărcăm cu energie, pentru a ne asigura o imunitate mai bună? Ne stau la dispoziţie numeroase modalităţi. Fiţi receptivi. Fiţi dispuşi să aflaţi lucruri pe care nu le-aţi cunoscut până acum. Dacă n-aţi mai experimentat vreodată o metodă de relaxare, hotărâţi-vă eventual să frecventaţi un curs, de pildă unul de antrenament autogen. Exerciţiile ne fac întotdeauna mai multă plăcere, atunci când sunt practicate în grup. Şi gândiţi-vă la faptul că metodele de relaxare nu vă întăresc doar sistemul imunitar, ele previn totodată afecţiunile cardiovasculare, migrenele şi cefaleea, durerile de spate şi de ceafă, supraponderalitatea şi tulburările de somn.
Antrenamentul autogen şi yoga sunt cele mai potrivite căi de ieşire din ritmul trepidant al vieţii cotidiene, de redobândire a calmului şi echilibrului. Fireşte, nu veţi obţine nimic, dacă veţi face antrenament autogen numai o dată pe an. Aici sunt indispensabile continuitatea şi consecvenţa. De un real folos vă poate fi şi metoda relaxării musculare progresive. Fiecare om se deconectează şi îşi reduce stresul în felul său. Unora le place să picteze, alţii ascultă muzică simfonică sau meditează. Poate ar fi bine să testaţi diverse variante, căci în final veţi descoperi cu siguranţă metoda care vi se potriveşte. Rezervaţi-vă minimum 20 de minute pe zi, pentru a vă relaxa şi linişti - indiferent în ce formă. Iar atunci când vă aflaţi în criză de timp, chiar şi un simplu exerciţiu de respiraţie vă poate ajuta să eliminaţi stresul.