Câteva întrebări necesare
1. Cum poate fi recunoscut un sistem imunitar slăbit?
Semnalele de alarmă sunt: răcelile şi gripele frecvente, afecţiunile pielii şi herpesul. Dar şi starea permanentă de oboseală poate fi un indiciu că organismul nostru nu mai luptă cum ar trebui.
2. Pe vreme rece, sistemul imunitar este mai slab. De ce?
Lupta prelungită cu viruşii, bacteriile şi alţi agenţi patogeni, care iarna îşi fac apariţia mai des, oboseşte sistemul imunitar. În plus, în această perioadă, multe persoane mănâncă prea mult şi prea gras, astfel că organismul duce lipsă de vitamine, substanţe minerale şi microelemente.
3. Câtă energie - respectiv calorii - îi sunt necesare zilnic sistemului imunitar?
Savanţii americani ne recomandă următoarea formulă pentru a stabili necesarul zilnic de calorii: înmulţiţi greutatea (în kg) cu 32 - în caz că faceţi sport în mod regulat - şi cu 28 dacă nu practicaţi sportul şi nu faceţi mişcare. (De ex.: 60 kg x 32 = 1920 kcal/zi, sau 60 kg x 28 = 1680 kcal/zi)
Efectuând un studiu asupra persoanelor cu greutate normală, medicul american John Baron (Medical School Massachusetts) a constatat că printr-o reducere a grăsimilor din alimentaţie, de la 32% la 23%, anticorpii îşi dublează activitatea. Concluzia: iarna, nu avem nevoie de calorii mai multe, ci de mai multe vitamine, microelemente şi substanţe minerale.
4. Ar fi binevenit un plus de substanţe nutritive sub formă de pilule?
În principiu, o alimentaţie variată şi sănătoasă este suficientă, deşi, pe timp de iarnă, fructele, salata şi legumele sunt destul de sărace în substanţe nutritive. Dar persoanele care consumă suficiente legume şi fructe nu trebuie să-şi facă griji. Până-n prezent nu s-a demonstrat faptul că vitaminele sintetice (pilule) ar fi mai bune decât vegetalele proaspete.
Cercetările efectuate arată că activitatea sportivă face să crească în mod evident numărul anticorpilor. Sportul este deci sănătos, pentru că stimulează metabolismul, activând şi sistemul imunitar. Dar numai practicat cu măsură. Căci prea mult sport poate să dăuneze organismului. Regula este următoarea:
- pentru mersul pe bicicletă, pulsul optim este 180 minus vârsta.
- pentru alergare: 200 minus vârsta.
- pentru înot: 170 minus vârsta.
6. Dar somnul?
Pentru sistemul imunitar, somnul este vital, ca stimulent şi ca fază de regenerare şi reparaţie. Aceleaşi substanţe care ne induc somnul stimulează şi producţia de interleukină 1, una din cele mai importante arme ale sistemului nostru imunitar. Funcţia dublă se manifestă astfel: când contractăm o răceală (gripă), interleukina este produsă în cantitate mai mare, şi noi ne vindecăm dormind. Dar atenţie: în zilele întunecoase de iarnă avem tendinţa să dormim prea mult, iar porţia exagerată de somn ne moleşeşte. Somnul insuficient oboseşte şi el sistemul imunitar. Doza optimă de somn este de 6-8 ore.
7. Factorii psihici influenţează sistemul imunitar?
Se spune că supărarea slăbeşte rezistenţa organismului şi că anumite evenimente mai puţin plăcute, care influenţează starea sufletească au un efect negativ şi asupra sistemului imunitar. E valabilă şi reciproca: senzaţia de fericire provoacă sporirea numărului de anticorpi din sânge. Bucuria de a trăi este cel puţin la fel de importantă ca toate celelalte măsuri de întărire a sistemului imunitar.
8. Ce rol joacă stresul?
Stresul este unul dintre marii factori de "bruiaj" ai sistemului imunitar. Pentru că, sub influenţa hormonilor de stres, numărul anticorpilor se reduce simţitor, ceea ce duce la limite în lupta împotriva agenţilor patogeni pătrunşi în organism. De aceea, exerciţiile de relaxare, plimbările în aer liber, orele de repaus şi activitatea în timpul liber nu reprezintă un lux, ci măsuri necesare de ocrotire a sănătăţii.
9. Metodele simple, la-ndemâna noastră, de exemplu duşurile alternative sau sauna, ajută la ceva?
Sauna de două ori pe săptămână sau duşurile alternative zilnice stimulează sistemul imunitar, ducându-l la performanţe de vârf. Dintr-un studiu efectuat recent în America, rezultă că la subiecţii care în perioada cercetării n-au apelat deloc la aceste două metode au apărut 46 de cazuri de îmbolnăviri (răceală), la cei ce-au uzat zilnic de procedura duşurilor alternative - doar 25 de cazuri, iar la cei care au făcut saună - doar 23.
10. Încercând să evităm frigul zilelor de toamnă sau aversele de ploaie, ne protejăm sistemul imunitar?
Viaţa în spaţii încălzite moleşeşte circulaţia sângelui şi slăbeşte sistemul imunitar. Pentru a fi activi, anticorpii au nevoie de orice tip de stimuli externi, deci nu numai de lumină şi căldură, ci şi de frig şi umezeală.
11. Există şi ucigaşi ai sistemului imunitar?
Tot ce dăunează sănătăţii dăunează şi imunităţii. Deci: fumatul, alcoolul, excesul de cafea, mâncarea grasă şi excesivă sau alimentaţia insuficientă şi nediversificată. Spre deosebire de alcool, care în cantităţi mici poate fi util sănătăţii, nicotina prejudiciază permanent rezistenţa noastră la boli, iar cofeina stimulează producerea unor hormoni care stopează activitatea sistemului imunitar.