- Probabil că nu, pentru că miza este prea importantă pentru cele două partide, fiind vorba, nici mai mult, nici mai puţin, decât de anularea principalelor reforme politice şi economice realizate în ultimii 13 ani. De altfel, demonstranţii au intuit acest lucru, declarând la posturile de televiziune că protestează şi împotriva legii salarizării şi a guvernului în general. Cel mai des auzit slogan a fost, de altfel "PSD, ciuma roşie", sugerând că era vorba de un protest împotriva coaliţiei aflate la guvernare. Pe bună dreptate, pentru că miza schimbării legilor justiţiei sub egida politrucului Florin Iordache, este de fapt schimbarea echilibrelor dintre puterile statului şi instituirea controlului politic asupra instituţiilor, administraţiei şi societăţii în ansamblu. Dacă magistraţii vor fi controlaţi politic, prin Inspecţia Judiciară, atunci independenţa justiţiei va deveni o amintire. Iar dacă prerogativele preşedintelui vor fi reduse, ne vom afla la discreţia partidelor politice aflate la putere. Riscăm să ne trezim, atât cu preşedintele suspendat, cât şi cu o ordine politică "originală", cum era cea de la începutul anilor 90. De aceea este important ca protestele să nu vizeze doar un succes punctual, cum ar fi retragerea pachetului de legi ale justiţiei, ci îndepărtarea actualei coaliţii anti-democratice. După cum am văzut în februarie, după ce au abrogat OUG13, psd-iştii au pornit din nou la atac şi, cu ajutorul CCR, au purces la anihilarea statului de drept şi a anticorupţiei, la ocuparea instituţiilor şi la reinstalarea penalilor în funcţii. Cum PSD şi ALDE deţin majoritatea în Parlament, bucurându-se şi de sprijinul UDMR, este de presupus că nu se vor lăsa intimidaţi de câteva zeci de mii de protestatari, care, oricum, nu fac parte din electoratul lor. Poate vor mai ceda câte ceva în privinţa reformei fiscale, dar la capitolul juridic şi politic nu vor renunţa niciodată. Pentru ca acest lucru să se întâmple - şi să scăpăm de "ciuma roşie" - protestele trebuie să continue, să se amplifice şi să nu se oprească la prima fentă a psd-iştilor. Bătălia se dă nu numai pentru justiţie, ci şi pentru România.
- Fostul premier Dacian Cioloş a decis să iasă din expectativă şi a participat duminică seara la proteste. Totodată, platforma România 100 a devenit tot mai activă şi implicată. Este posibilă o revenire a echipei Cioloş în politica activă? Cu ce efecte?
- Nu ştiu cum se poate realiza, practic, reactivarea echipei Cioloş, dar ea ar fi binevenită, nu în ultimul rând pentru că este una dintre puţinele echipe guvernamentale fără penali, care a şi gestionat responsabil treburile publice, chiar dacă nu a fost fără reproş. Este nevoie însă ca domnul Cioloş să înţeleagă că nu poate face bine ţării, dacă nu intră în politică, pentru că reforma de acolo trebuie să înceapă - de la clasa politică. Pentru ca penalii să poată fi îndepărtaţi trebuie să existe o alternativă, iar oamenii lui Cioloş pot constitui o alternativă rezonabilă. Ei nu pot însă reuşi singuri, din afara partidelor, ci doar într-o alianţă cu elementele sănătoase care mai există prin PNL şi în USR, pentru că numai unite ar putea forţele decente şi credibile din politică şi din societatea civilă să oprească tăvălugul demolator al PSD. Implicarea tot mai activă a domnului Cioloş din ultima vreme este de bun augur, reacţiile sale pertinente şi documentate la aberaţiile lui Liviu Dragnea fiind mai convingătoare decât tot ce fac PNL şi USR. Ludovic Orban, s-o recunoaştem, este un politician epuizat, care nu mai are nimic de spus, cum a remarcat, de altfel, şi Valeriu Stoica; în plus, a fost ales de aripa penală a PNL. Dar dacă el se află astăzi în fruntea principalului partid de opoziţie, aceasta se datorează refuzului vinovat şi nefericit al domnului Cioloş de a intra în PNL, când a fost invitat şi chiar rugat de Klaus Iohannis. Poate că şi rezultatul alegerilor din 2016 ar fi fost mai echilibrat cu Dacian Cioloş cap de listă. Activul PNL nu pare să-l fi iertat pe Dacian Cioloş pentru trădarea de anul trecut, dar, dincolo de usl-iştii care ţin PNL în mocirlă, probabil că o parte din liberali înţeleg că supravieţuirea partidului presupune racordarea la cerinţele electoratului, nu ale unor baroni pnl-işti, iar preşedintele Iohannis are nevoie ca de aer de un partid credibil, pentru a bloca tentativele de anihilare a sa. Este domnul Dacian Cioloş pregătit pentru un astfel de efort titanic? Dacă vrea cu adevărat binele României, ar face bine să fie.