Pentru o insulă cu vreo patru milioane de locuitori, Irlanda a dat literaturii universale un număr uimitor de nume mari: Jonathan Swift, cu al său Gulliver continuându-şi călătoriile de peste trei secole, Lawrence Sterne, romancierul umorist inovator de la mijlocul veacului al XVIII-lea care se citeşte cu delicii şi azi, Bram Stoker, cel cu "Dracula", Oscar Wilde, Conan Doyle, James Joyce, Samuel Beckett şi lista se poate mult lungi până în actualitate. Irlandezul William Butler Yeats (1865-1939) e înscris şi el la loc de cinste pe această listă ca poet în primul rând, dar şi ca dramaturg şi prozator, original în toate genurile ca tematică şi expresie formală. Marca lui distinctivă e dată de combinarea tradiţiei celtice cu idei ale misticii orientale şi simboluri ezoterice, într-un limbaj poetic modern, bazat pe raporturile semantice şi muzicale dintre cuvinte, pe capacitatea lor magică de a transcende spre metafizic. Opera lui Yeats, prin ceea ce continuă să ne spună în plan spiritual, ne e contemporană. De aceea vă recomand volumul lui de memorii, bine tradus, într-o ediţie cu toate notele de subsol necesare înţelegerii textului şi contextului istoric. Scrisă prin 1916, înainte ca Irlanda să-şi cucerească independenţa şi poetul să devină senator al statului liber pentru care militase, înainte ca el să primească, în 1923, Premiul Nobel pentru Literatură, această autobiografie incompletă a fost publicată abia în 1926, ca o explicaţie de sine de o sinceritate şocantă. Şi mai ales importantă pentru substratul operei, pentru filoanele pătimaşe care au nutrit-o. Aşa cum ni le dezvăluie memorialistul, acestea sunt dragostea obsesivă, de o viaţă, pentru actriţa şi luptătoarea patrioată Maude Gonne, care nu l-a acceptat decât ca prieten, alături de ea, pe calea naţionalismului irlandez militant, fascinaţia pentru disciplinele ezoterice, cu experienţe ce ating starea de graţie, şi familiarizarea cu vechile mituri celtice păstrate în folclor. Toate se vor regăsi în poemele şi piesele lui de o vitalitate stranie ce i-au adus celebritatea. Născut într-o familie de artişti - tatăl lui era un cunoscut pictor prerafaelit, fratele şi surorile lui, şi ei plasticieni, şi cu toţii, pasionaţi cititori - William a crescut liber printre artişti, contaminat de preocupările lor. Şi-a descoperit atracţia poetică şi mistică prin intermediul vizionarului William Blake (1757-1827), a cărui operă a editat-o împreună cu E.J. Ellis. De la Blake pornind, a devenit pasionat de mistere paranormale, de ocultism - era o adevărată modă printre intelectualii vremii - de doctrinele şi simbolurile orientale, a frecventat cabalişti, spiritişti, ezoterişti şi alţi specialişti în cunoaşterea supranaturală. Ceea ce nu l-a împiedicat să adere la mişcarea pentru autonomia Irlandei şi să contribuie concret, politic, la atingerea ţelului ei. Paradoxal e, în aceste amintiri, amestecul de confesie fără pudibonderie despre dorinţele trupeşti şi nevoia de spiritualizare, de căutare a unor căi noi de a reprezenta frumuseţea din lumea fluidă a spiritului. Între Dublin, Londra şi Paris, mânat de interese amoroase, politice şi literare, Yeats reţine portrete de personaje excentrice şi situaţii la care a fost martor, grăitoare pentru mentalitatea epocii (un singur exemplu: scandalosul proces al lui Oscar Wilde, pe care Yeats îl admira şi pe care l-a apărat).
Selecţia "Formula AS"
* William Butler Yeats, "Memorii", traducere de Anca Irina Ionescu, Editura Herald (tel. 021/319.40.60), colecţia "Autobiografia", 222 p.
Pentru o insulă cu vreo patru milioane de locuitori, Irlanda a dat literaturii universale un număr uimitor de nume mari: Jonathan Swift, cu al său Gulliver continuându-şi călătoriile de peste trei secole, Lawrence Sterne, romancierul umorist inovator de la mijlocul veacului al XVIII-lea care se citeşte cu delicii şi azi, Bram Stoker, cel cu "Dracula", Oscar Wilde, Conan Doyle, James Joyce, Samuel Beckett şi lista se poate mult lungi până în actualitate. Irlandezul William Butler Yeats (1865-1939) e înscris şi el la loc de cinste pe această listă ca poet în primul rând, dar şi ca dramaturg şi prozator, original în toate genurile ca tematică şi expresie formală. Marca lui distinctivă e dată de combinarea tradiţiei celtice cu idei ale misticii orientale şi simboluri ezoterice, într-un limbaj poetic modern, bazat pe raporturile semantice şi muzicale dintre cuvinte, pe capacitatea lor magică de a transcende spre metafizic. Opera lui Yeats, prin ceea ce continuă să ne spună în plan spiritual, ne e contemporană. De aceea vă recomand volumul lui de memorii, bine tradus, într-o ediţie cu toate notele de subsol necesare înţelegerii textului şi contextului istoric. Scrisă prin 1916, înainte ca Irlanda să-şi cucerească independenţa şi poetul să devină senator al statului liber pentru care militase, înainte ca el să primească, în 1923, Premiul Nobel pentru Literatură, această autobiografie incompletă a fost publicată abia în 1926, ca o explicaţie de sine de o sinceritate şocantă. Şi mai ales importantă pentru substratul operei, pentru filoanele pătimaşe care au nutrit-o. Aşa cum ni le dezvăluie memorialistul, acestea sunt dragostea obsesivă, de o viaţă, pentru actriţa şi luptătoarea patrioată Maude Gonne, care nu l-a acceptat decât ca prieten, alături de ea, pe calea naţionalismului irlandez militant, fascinaţia pentru disciplinele ezoterice, cu experienţe ce ating starea de graţie, şi familiarizarea cu vechile mituri celtice păstrate în folclor. Toate se vor regăsi în poemele şi piesele lui de o vitalitate stranie ce i-au adus celebritatea. Născut într-o familie de artişti - tatăl lui era un cunoscut pictor prerafaelit, fratele şi surorile lui, şi ei plasticieni, şi cu toţii, pasionaţi cititori - William a crescut liber printre artişti, contaminat de preocupările lor. Şi-a descoperit atracţia poetică şi mistică prin intermediul vizionarului William Blake (1757-1827), a cărui operă a editat-o împreună cu E.J. Ellis. De la Blake pornind, a devenit pasionat de mistere paranormale, de ocultism - era o adevărată modă printre intelectualii vremii - de doctrinele şi simbolurile orientale, a frecventat cabalişti, spiritişti, ezoterişti şi alţi specialişti în cunoaşterea supranaturală. Ceea ce nu l-a împiedicat să adere la mişcarea pentru autonomia Irlandei şi să contribuie concret, politic, la atingerea ţelului ei. Paradoxal e, în aceste amintiri, amestecul de confesie fără pudibonderie despre dorinţele trupeşti şi nevoia de spiritualizare, de căutare a unor căi noi de a reprezenta frumuseţea din lumea fluidă a spiritului. Între Dublin, Londra şi Paris, mânat de interese amoroase, politice şi literare, Yeats reţine portrete de personaje excentrice şi situaţii la care a fost martor, grăitoare pentru mentalitatea epocii (un singur exemplu: scandalosul proces al lui Oscar Wilde, pe care Yeats îl admira şi pe care l-a apărat).
Pentru o insulă cu vreo patru milioane de locuitori, Irlanda a dat literaturii universale un număr uimitor de nume mari: Jonathan Swift, cu al său Gulliver continuându-şi călătoriile de peste trei secole, Lawrence Sterne, romancierul umorist inovator de la mijlocul veacului al XVIII-lea care se citeşte cu delicii şi azi, Bram Stoker, cel cu "Dracula", Oscar Wilde, Conan Doyle, James Joyce, Samuel Beckett şi lista se poate mult lungi până în actualitate. Irlandezul William Butler Yeats (1865-1939) e înscris şi el la loc de cinste pe această listă ca poet în primul rând, dar şi ca dramaturg şi prozator, original în toate genurile ca tematică şi expresie formală. Marca lui distinctivă e dată de combinarea tradiţiei celtice cu idei ale misticii orientale şi simboluri ezoterice, într-un limbaj poetic modern, bazat pe raporturile semantice şi muzicale dintre cuvinte, pe capacitatea lor magică de a transcende spre metafizic. Opera lui Yeats, prin ceea ce continuă să ne spună în plan spiritual, ne e contemporană. De aceea vă recomand volumul lui de memorii, bine tradus, într-o ediţie cu toate notele de subsol necesare înţelegerii textului şi contextului istoric. Scrisă prin 1916, înainte ca Irlanda să-şi cucerească independenţa şi poetul să devină senator al statului liber pentru care militase, înainte ca el să primească, în 1923, Premiul Nobel pentru Literatură, această autobiografie incompletă a fost publicată abia în 1926, ca o explicaţie de sine de o sinceritate şocantă. Şi mai ales importantă pentru substratul operei, pentru filoanele pătimaşe care au nutrit-o. Aşa cum ni le dezvăluie memorialistul, acestea sunt dragostea obsesivă, de o viaţă, pentru actriţa şi luptătoarea patrioată Maude Gonne, care nu l-a acceptat decât ca prieten, alături de ea, pe calea naţionalismului irlandez militant, fascinaţia pentru disciplinele ezoterice, cu experienţe ce ating starea de graţie, şi familiarizarea cu vechile mituri celtice păstrate în folclor. Toate se vor regăsi în poemele şi piesele lui de o vitalitate stranie ce i-au adus celebritatea. Născut într-o familie de artişti - tatăl lui era un cunoscut pictor prerafaelit, fratele şi surorile lui, şi ei plasticieni, şi cu toţii, pasionaţi cititori - William a crescut liber printre artişti, contaminat de preocupările lor. Şi-a descoperit atracţia poetică şi mistică prin intermediul vizionarului William Blake (1757-1827), a cărui operă a editat-o împreună cu E.J. Ellis. De la Blake pornind, a devenit pasionat de mistere paranormale, de ocultism - era o adevărată modă printre intelectualii vremii - de doctrinele şi simbolurile orientale, a frecventat cabalişti, spiritişti, ezoterişti şi alţi specialişti în cunoaşterea supranaturală. Ceea ce nu l-a împiedicat să adere la mişcarea pentru autonomia Irlandei şi să contribuie concret, politic, la atingerea ţelului ei. Paradoxal e, în aceste amintiri, amestecul de confesie fără pudibonderie despre dorinţele trupeşti şi nevoia de spiritualizare, de căutare a unor căi noi de a reprezenta frumuseţea din lumea fluidă a spiritului. Între Dublin, Londra şi Paris, mânat de interese amoroase, politice şi literare, Yeats reţine portrete de personaje excentrice şi situaţii la care a fost martor, grăitoare pentru mentalitatea epocii (un singur exemplu: scandalosul proces al lui Oscar Wilde, pe care Yeats îl admira şi pe care l-a apărat).
Alte articole din acest numar
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
