Din noiembrie şi până în aprilie, o grămadă de lume suferă de o formă sau alta de răceală. De aceea, perioada respectivă a şi fost supranumită "sezonul răcelilor". Persoanele adulte au de obicei între două şi patru episoade de acest fel într-un an. Prin urmare, în decursul unei vieţi, noi contabilizăm, în medie, 200 de viroze respiratorii şi gripe. Sau, altfel spus: petrecem trei ani din viaţa noastră, chinuindu-ne cu tusea, răguşeala şi guturaiul. Este, desigur, extrem de neplăcut şi, totodată, costisitor. Pacienţii lasă o mulţime de bani la farmacie. Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, virozele şi gripele ocupă primul loc, ca frecvenţă, printre bolile contagioase.
În sfaturile care urmează, vă oferim o serie de leacuri tradiţionale şi alte antidoturi contra răcelii, care întăresc apărarea naturală a organismului. Când sistemul de autoapărare al corpului funcţionează optim, se ajunge mai rar la declanşarea unei viroze. Aşadar, antidoturile contra răcelii au un rol de prevenţie, dar atunci când se întâmplă ca viruşii să nu fie totuşi anihilaţi, ele contribuie la o însănătoşire cât mai grabnică, ceea ce înseamnă că vă pot ajuta şi dacă răceala s-a instalat. Aceste remedii acţionează adesea la fel de bine, uneori chiar mai bine decât medicamentele luate de la farmacie.
1. Alimentaţia echilibrată
Iată o recomandare care se repetă până la saţiu, deşi este un "cap de drum". Modul de hrănire echilibrat este deosebit de important pentru organismul uman şi nu poate fi înlocuit cu suplimente nutriţionale sau preparate farmaceutice. Sistemul nostru de apărare necesită o alimentaţie optimă, pentru a putea funcţiona ireproşabil. Un meniu divers şi echilibrat, compus din cantităţi moderate de carbohidraţi, suficiente grăsimi "bune" şi, fireşte, multe proteine de calitate este, într-adevăr, prielnic sănătăţii. El conţine doza necesară de vitamine şi minerale, fibre şi substanţe vegetale secundare. De aceea, aportul lor trebuie asigurat zilnic, prin alimentaţie. Consumând multe legume şi fructe, ne vom acoperi necesarul de vitamine, minerale, fibre şi substanţe vegetale secundare. Recomandarea nutriţioniştilor sună astfel: "de 5 ori pe zi", adică să mâncăm de cinci ori pe zi legume şi fructe - şi anume, câte o porţie de legume crude şi fierte, o salată din frunze (varză, lăptucă, spanac, broccoli) şi două porţii de fructe. O porţie echivalează cu mărimea unui pumn. Lactatele degresate şi produsele din cereale integrale, precum şi două mese cu peşte pe săptămână, ne pun la dispoziţie proteine de calitate superioară şi alţi nutrienţi indispensabili pentru muşchi şi sistemul imunitar. Pentru menţinerea balanţei hidrice a organismului în condiţii normale, avem nevoie de 1,5 - 2 litri de lichide pe zi. Este indicat să ne satisfacem această necesitate, alegând băuturi cu cât mai puţine calorii: apă plată, sucuri de fructe şi legume subţiate cu apă, ceaiuri de plante şi de fructe. În schimb, faţă de băuturile alcoolice ar trebui să avem un comportament reţinut. Ideal ar fi să le evităm complet.
Străduiţi-vă să mâncaţi cât mai variat posibil. Încercaţi ca fiecare dintre mesele dvs. să alcătuiască o paletă de culori diverse şi pline de vitalitate. Preferaţi produsele locale şi de sezon. Dacă nu reuşiţi să consumaţi zilnic legume şi fructe, vă puteţi programa o zi pe săptămână, rezervată în exclusivitate crudităţilor sau fructelor.
2. Hidratarea corectă
Apa este un element de însemnătate vitală. Omul poate rezista mai multe săptămâni fără hrană, însă va supravieţui numai câteva zile, dacă nu bea. Lichidele sunt importante şi ca antidot contra răcelii, ajutând atât la prevenirea îmbolnăvirii, cât şi la ameliorarea simptomelor, atunci când ele s-au instalat deja. De regulă, în timpul virozelor, temperatura corpului creşte uşor. Odată cu ea, va spori şi necesarul de lichide. În general, organismul aşteaptă un aport zilnic de lichide de 1,5 sau (mai bine) 2 litri. La o viroză respiratorie şi, în special, la o gripă, unde febra urcă de obicei dramatic, nevoia de hidratare se modifică, avansând până la 2,5-3,5 litri. Însă tocmai în situaţia unor asemenea infecţii virale, numeroase persoane înclină să mănânce şi să bea prea puţin sau deloc - fie din cauza durerilor la înghiţit, fie a lipsei apetitului sau a faptului că nu prea mai simt gustul alimentelor. Trebuie spus că aceasta este o atitudine contraproductivă. Organele şi sistemele corpului nostru trebuie să funcţioneze optim, în continuare, pentru a putea respinge atacurile agenţilor patogeni. Iar cantităţile mari de lichide reprezintă un ajutor important în acest sens. În împrejurările date, sunt binevenite îndeosebi băuturile calde. Se pot bea ceaiuri de plante şi de fructe, mici cantităţi de cafea şi ceai verde, dar şi apă plată, ca şi sucuri diluate.
3. Mierea
Mierea serveşte, de fapt, ca provizie de hrană pentru populaţiile de albine, însă şi omul s-a deprins s-o folosească, în diverse moduri. Se presupune că el a descoperit-o deja în epoca de piatră. Primele imagini reprezentând oameni ce recoltează miere datează din mezolitic, cu 12.000 până la 9.000 de ani înainte de naşterea lui Hristos. Abia acum 10.000 de ani s-a descoperit metoda de a alunga albinele cu fum, fără a le face rău, uşurând astfel accesul la faguri şi permiţând obţinerea unei cantităţi mai mari de miere. În prezent, există nenumărate variante de miere, deosebite între ele prin gust şi prin culoare. Gustul pronunţat dulce se explică prin conţinutul mare de zahăr - 80% fructoză şi glucoză. Dar, pe lângă zahăr, mierea include multe alte principii active, în total aproximativ 200, dintre care unele acţionează ca antidoturi contra răcelii. O sumedenie de studii demonstrează că substanţele active din miere sprijină sistemul imunitar în lupta sa cu viruşii agresivi ai sezonului rece. În compoziţia mierii se găsesc, printre altele, polen, enzime, aminoacizi, peroxid de hidrogen, pigmenţi şi substanţe aromate, dar şi vitamine şi minerale, de asemenea şi numeroşi polifenoli. Acestor substanţe li se datorează efectul antiinflamator, antibacterian şi antiseptic al mierii - şi se pare că unele dintre ele pot oferi chiar protecţie împotriva cancerului.
4. Drojdia de bere
- Un antidot eficient contra răcelii -
Drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) face parte din categoria ciupercilor monocelulare şi se găseşte, în primul rând, în fabricile de bere. La sfârşitul procesului de fabricaţie, ea este separată prin filtrare, constituind, cum s-ar zice, un produs rezidual. De aceea, berea obişnuită conţine relativ puţină drojdie. Cantităţi mai mari rămân numai în cea nefiltrată, despre care putem spune că este mai "sănătoasă" decât berea filtrată standard. Apreciată şi ca un valoros produs cosmetic natural, drojdia oferă multe vitamine ce contribuie la creşterea, fermitatea şi frumuseţea firelor de păr, a unghiilor şi pielii. Însă drojdia de bere posedă şi alte calităţi. E săracă în calorii, practic lipsită de grăsimi şi de zahăr. În schimb, conţine fibre, vitamine şi minerale din belşug. Fără exagerare, este unul din cele mai preţioase alimente. Chiar şi marii vindecători, care şi-au înscris pentru totdeauna numele în istoria omenirii, au recunoscut forţa terapeutică enormă ce se ascunde în celulele minuscule ale drojdiei. De aceea, ea este utilizată de secole în medicina populară şi în terapiile naturiste. Mai nou, şi medicina clasică a început să-i acorde atenţie. Datorită conţinutului ei bogat în substanţe importante pentru sistemul imunitar, drojdia de bere poate fi considerată un antidot eficient contra răcelii. Ea ne furnizează, printre altele, aminoacizi esenţiali în concentraţii mari, diverse vitamine din complexul B, vitamina E, fier şi zinc, precum şi cantităţi apreciabile de beta-glucan. Toate aceste ingrediente activează formarea de noi globule albe şi de anticorpi, ceea ce consolidează capacitatea de autoapărare a întregului organism.
Drojdia de bere este cel mai ieftin şi mai sănătos dintre toate suplimentele nutriţionale. O puteţi cumpăra sub formă de fulgi sau în pacheţele din supermarket, din magazinele naturiste sau farmacii. Din acest moment, ea ar trebui să devină o componentă a meniului dvs. zilnic. Poate fi combinată cu iaurt, müsli, compot, sucuri de fructe ori de legume şi dă un gust minunat salatelor, ca şi legumelor fierte. Luând 3-5 linguriţe în fiecare zi, veţi asigura o aprovizionare optimă a organismului dvs.. Veţi izbuti astfel să preveniţi viroza sau veţi obţine ameliorarea rapidă a unei infecţii virale deja existente. Cu alte cuvinte, vă veţi îmbolnăvi mai rar şi vă veţi însănătoşi mai repede.