Ediţia din acest an a Festivalului Naţional de Teatru (FNT) a fost una dintre cele mai dense. Au avut loc nu mai puţin de 91 de evenimente teatrale, spectacole ale celor mai mari regizori români, dar şi invitaţi de prestigiu din străinătate, lansări de carte, emisiuni de radio şi tv dedicate teatrului, proiecţii de filme, expoziţii de fotografie, dezbateri. Sărbătoritul manifestării a fost marele actor Victor Rebengiuc, căruia, în "Jurnalul Festivalului" actori, regizori şi scenografi i-au scris câte o declaraţie de dragoste sub titlul: "De ce îl iubim pe Victor Rebengiuc".
Pe lângă "crema" producţiilor româneşti din stagiunea trecută, anul acesta, la festivalul din Bucureşti au participat unele dintre cele mai grele nume din artele spectacolului la nivel mondial.
Geniul din "nava cosmică"
Festivalul a fost deschis de spectacolul "Hamlet. Collage", al regizorului canadian Robert Lepage montat la Teatrul Naţiunilor din Moscova. Decorul său, în aparenţă simplu (un cub fără latura din faţă şi cea de deasupra) a necesitat patru zile de montare pentru că în spatele cubului se află o întreagă maşinărie. Scenografii români au mers rând pe rând pe scena mare a Naţionalului bucureştean vizitând ca la muzeu decorul din "Hamlet. Collage", iar la sfârşit, au fluierat admirativ, declarând: "Acesta nu este un decor, ci o navă cosmică". Ce-i drept, ea a funcţionat impecabil, servind din plin jocului actorului Evgheni Mironov, care a interpretat singur toate personajele din "Hamlet", părând de nerecunoscut în fiecare rol, în care intra de cele mai multe ori fără să iasă de pe scenă. În spatele "maşinăriei" se aflau peste 20 de asistenţi care l-au ajutat în acest efort supraomenesc. La final, publicul a aplaudat zeci de minute în picioare, la un spectacol care te lasă, şi din punct de vedere tehnic, şi din punct de vedere al jocului actorului, pur şi simplu cu gura căscată.
Romeo şi Julieta în Gulag
Tot din străinătate, de data aceasta din Franţa, a venit şi coregraful Angelin Preljocaj, un mai vechi prieten al publicului bucureştean, cu baletul "Romeo şi Julieta", pe muzica lui Serghei Prokofiev. De origine albanez, Preljocaj, a plasat tragica poveste de iubire dintre Romeo şi Julieta într-un spaţiu concentraţionar, dintr-o ţară aflată într-un regim totalitar din Europa de Est. Astfel, tinerii îndrăgostiţi nu au de înfruntat, pentru a-şi salva iubirea, doar familiile, ci un întreg sistem opresiv. Mesajul coregrafului este astfel unul politic, vorbind despre fragilitatea omului şi a sentimentelor sale în faţa dictaturii. De altfel, "Hamlet" a fost considerat la vremea lui un spectacol subversiv.
Angelin Preljocaj a prezentat la Bucureşti şi prima sa creaţie, în calitate de cineast. "Polina. Danser sa vie" este povestea unei balerine crescute şi educate în Rusia, în şcoala de balet clasic, care are curajul să se rupă de tradiţie, să plece de la celebrul teatru Balşoi, pentru a se dedica dansului contemporan. Prezentă la proiecţia filmului, diva filmului francez, Juliette Binoche, a explicat că în acest film în care ea interpretează o coregrafă de dans contemporan, este vorba, de fapt, despre căutarea de sine, despre puterea de a crede în propriul destin şi despre a lupta până la capăt, pentru valorile în care crezi. Pentru acest rol, Juliette Binoche s-a antrenat destul de serios pentru că dansul presupune foarte multă rigoare şi disciplină. Ajungând în acest punct, actriţa franceză a declarat că este o mare admiratoare a gimnasticii feminine româneşti şi că idolul ei, când era mică, era Nadia Comăneci. "Îmi amintesc, chiar, că puştoiacă fiind, am sunat la Ambasada României din Paris să cer adresa Nadiei, ca să îi scriu o scrisoare, dar, cum asta se întâmpla în perioada comunistă, funcţionarii de la capătul firului nu au vrut să mă ajute să intru în contact cu ea".
Să trăieşti orice ar fi
Tot Juliette Binoche a fost cea care a închis ediţia 2017 a Festivalului Naţional de Teatru din Bucureşti, cu un spectacol sfâşietor, dedicat memoriei marii cântăreţe de şansonete, Barbara, intitulat "Să trăieşti orice ar fi (Barbara)".
Pe Barbara, pe care a cunoscut-o şi de care a fost foarte apropiată, Juliette Binoche a definit-o ca fiind "un foc nestins, capabil să transforme orice umbră în lumină, un mare muzician, o poetă de geniu şi, mai presus de toate, un om capabil de iubire, până la sacrificiu".
Foto: Guliver/Getty (2), Agerpres, Lucian Muntean
GABRIELA LUPU