JULIETTE BINOCHE - "Când eram mică, am sunat la Ambasada României la Paris să cer adresa Nadiei Comăneci, ca să îi scriu o scrisoare"

Redactia
O mare actriță franceză, la Festivalul de Teatru din București

Ediția din acest an a Festivalului Național de Teatru (FNT) a fost una dintre cele mai dense. Au avut loc nu mai puțin de 91 de evenimente teatrale, spectacole ale celor mai mari regizori români, dar și invitați de prestigiu din străinătate, lansări de carte, emisiuni de radio și tv dedicate teatrului, proiecții de filme, expoziții de fotografie, dezbateri. Sărbă­to­ritul manifestării a fost ma­rele actor Victor Re­ben­­giuc, căruia, în "Jurnalul Fes­tivalului" actori, regi­zori și scenografi i-au scris câte o de­clarație de dra­gos­te sub titlul: "De ce îl iubim pe Victor Re­bengiuc".
Pe lângă "crema" pro­duc­țiilor românești din sta­giunea trecută, anul acesta, la festiva­lul din București au participat unele dintre cele mai grele nu­me din ar­tele spectacolului la nivel mondial.

Geniul din "nava cosmică"

Festivalul a fost deschis de spectacolul "Hamlet. Collage", al regizorului canadian Robert Lepage montat la Teatrul Națiunilor din Moscova. Decorul său, în aparență simplu (un cub fără latura din față și cea de deasupra) a necesitat patru zile de montare pentru că în spatele cubului se află o întreagă mașinărie. Scenografii români au mers rând pe rând pe scena mare a Naționalului bucu­reștean vizitând ca la muzeu decorul din "Hamlet. Collage", iar la sfârșit, au fluierat admirativ, decla­rând: "Acesta nu este un decor, ci o navă cos­mică". Ce-i drept, ea a funcționat impecabil, ser­vind din plin jocului actorului Evgheni Mironov, care a interpretat singur toate personajele din "Hamlet", părând de nerecunoscut în fiecare rol, în care intra de cele mai multe ori fără să iasă de pe scenă. În spatele "mașinăriei" se aflau peste 20 de asistenți care l-au ajutat în acest efort supraome­nesc. La final, publicul a aplaudat zeci de minute în picioare, la un spectacol care te lasă, și din punct de vedere tehnic, și din punct de vedere al jocului actorului, pur și simplu cu gura căscată.

Romeo și Julieta în Gulag

Tot din străinătate, de data aceasta din Franța, a venit și coregraful Angelin Preljocaj, un mai vechi prieten al publicului bucureștean, cu baletul "Romeo și Julieta", pe muzica lui Serghei Pro­ko­fiev. De origine albanez, Preljocaj, a plasat tragica poveste de iubire dintre Romeo și Julieta într-un spațiu concentraționar, dintr-o țară aflată într-un regim totalitar din Europa de Est. Astfel, tinerii îndrăgostiți nu au de înfruntat, pentru a-și salva iubirea, doar familiile, ci un întreg sistem opresiv. Mesajul coregrafului este astfel unul politic, vorbind despre fragilitatea omului și a senti­mentelor sale în fața dictaturii. De altfel, "Hamlet" a fost considerat la vremea lui un spectacol sub­versiv.
Angelin Preljocaj a prezentat la București și prima sa creație, în calitate de cineast. "Polina. Danser sa vie" este povestea unei balerine crescute și educate în Rusia, în școala de balet clasic, care are curajul să se rupă de tradiție, să plece de la cele­brul teatru Balșoi, pentru a se dedica dansului contemporan. Pre­zentă la proiecția filmului, diva filmului francez, Juliette Binoche, a explicat că în acest film în care ea interpretează o coregrafă de dans contem­po­ran, este vorba, de fapt, despre cău­tarea de sine, des­pre puterea de a crede în pro­­priul destin și despre a lupta până la capăt, pen­tru valorile în care crezi. Pentru acest rol, Juliette Binoche s-a an­trenat destul de serios pentru că dansul presu­pune foarte multă rigoare și disci­plină. Ajungând în acest punct, ac­trița franceză a declarat că este o mare admiratoare a gimnasticii fe­minine românești și că idolul ei, când era mică, era Nadia Comă­neci. "Îmi amintesc, chiar, că puș­toiacă fiind, am sunat la Ambasada României din Paris să cer adresa Nadiei, ca să îi scriu o scrisoare, dar, cum asta se întâmpla în pe­rioada co­munistă, funcționarii de la capătul firului nu au vrut să mă ajute să in­tru în contact cu ea".

Să trăiești orice ar fi

Tot Juliette Binoche a fost cea care a închis ediția 2017 a Festi­va­lului Național de Teatru din Bucu­rești, cu un spec­tacol sfâșietor, dedicat me­mo­riei marii cân­tărețe de șan­so­nete, Barbara, in­titulat "Să tră­iești orice ar fi (Barbara)".
Împreună cu pia­nistul Ale­xan­dre Tha­raud, Juliette Binoche a omagiat, în­tr-un spectacol de o poezie tul­bură­toare, viața intensă a cântăreței, de la co­pilăria teribilă, ală­turi de un tată care o abuza se­xual, la primii pași în cariera muzicală, prin cafenelele și ca­baretele pariziene, până la iubirile ei ne­împlinite. "După ce a trăit experiența teri­bilă a incestului, Barbara a căutat mereu alinare în brațele fiecărui băr­bat pe care l-a iubit. Iubea cu pasiune, iubea până la anu­larea de sine. Dar adevărata vindecare i-a venit, întotdeauna, prin muzică", a declarat Juliette Binoche. "De altfel, unul dintre cântecele ei celebre spune: «Cea mai fru­moasă poveste de dra­goste din viața mea ești tu», referindu-se la publicul ei. Dra­gostea adevărată pe care a căutat-o cu dis­perare toată viața i-a venit de la spectatorii săi", a mai spus Juliette Binoche.
Pe Barbara, pe care a cunoscut-o și de care a fost foarte apropiată, Juliette Bi­noche a definit-o ca fiind "un foc nestins, capabil să transforme orice umbră în lumi­nă, un mare muzician, o poetă de geniu și, mai presus de toate, un om capabil de iu­bire, până la sacrificiu".

Foto: Guliver/Getty (2), Agerpres, Lucian Muntean

GABRIELA LUPU