- În toamna care tocmai s-a instalat, indiferent cu cine vorbeşti, înainte să îţi răspundă, tuşeşte. Pare de-a dreptul ciudat când cineva nu se plânge că e răcit. Ai zice că virozele toamnei ne sunt scrise în ADN. Ce-i această "epidemie" de tuse?
- Nimic mai mult decât o clasică bronşită acută, care de obicei e asociată cu infecţiile virale ori bacteriene şi cu fumatul. Practic, vorbim despre inflamaţia bronhiilor şi a arborelui bronşic, care conectează traheea la plămâni. Pasajele bronşice sunt căptuşite cu o mucoasă umedă, ale cărei celule sunt ciliate şi se mişcă de jos în sus, având rolul de a antrena impurităţile spre exterior, dar se întâmplă ca unii agenţi patogeni să treacă de această barieră şi să meargă spre plămâni. În acest context, tusea nu este altceva decât reacţia organismului la această invazie. O particularitate a bronşitei acute este inflamaţia - care cauzează de obicei tuse cu mucozităţi. Agenţii patogeni sau noxele inspirate provoacă inflamarea căilor bronşice, mucusul este produs în exces şi obstrucţionează căile respiratorii, ceea ce face dificilă respiraţia şi scade aportul de oxigen. Bronşita acută este o patologie frecventă, pe care o întâlnim des în serviciile de pneumologie, mai ales toamna, iarna şi primăvara.
- Aţi descris mecanismul fiziologic, dar cum se explică frecvenţa bolii?
- Infecţiile virale sunt principala cauză a bronşitelor acute, circa 90% din cazuri! Infectarea se face prin aerul respirat, când cineva tuşeşte, sau prin contactul fizic cu o persoană infectată, dacă nu ne spălăm pe mâini. Şi bacteriile pot produce bronşită acută (doar în 10% din cazuri), dar de obicei le întâlnim ca suprainfecţii ale celor virale. Boala apare cel mai des la copii, pentru că au arborele respirator mai scurt şi microorganismele pot pătrunde mai uşor. De regulă, boala se întâlneşte frecvent la fumători. Atenţie, fumatul sau expunerea la fumul de ţigară un timp îndelungat irită căile bronşice şi paralizează cilii responsabili de curăţarea căilor respiratorii, putând cauza bronşită cronică - o afecţiune care nu se vindecă!
- Cum poate fi recunoscută bronşita acută?
- De obicei, bronşita acută debutează cu tuse - în multe cazuri, cu tuse productivă (cu mucus incolor, sau de culoare galben-verzuie, în cazul unei suprainfecţii bacteriene), cu dureri în gât, cu probleme respiratorii (respiraţie şuierătoare), cu rinoree, cu cefalee, cu dureri musculare, cu dureri sinusale, uneori cu stări febrile sau chiar cu frisoane. În infecţiile cu enteroviroză poate să apară şi diareea. De obicei, bronşita acută apare după o răceală sau o gripă uşoară, iar tusea durează între 10 şi 21 de zile. Dacă simptomele durează mai mult de o săptămână sau dacă are probleme respiratorii la efort, se impune prezenţa bolnavului la medicul specialist, pentru un diagnostic exact şi instituirea unui tratament adecvat! Pun accent pe faptul că bronşitele acute repetate pot duce la instalarea bronşitei cronice, care, aşa cum am spus, nu se poate vindeca şi duce la apariţia bolilor pulmonare obstructive cronice (emfizem pulmonar sau bronhopneumopatie cronică obstructivă), în care plămânii sunt deterioraţi iremediabil şi capacitatea respiratorie scade progresiv!
Bronşita acută are semne specifice, care se recunosc imediat de un medic pneumolog. Controlul medical este important, pentru că astfel se pot descoperi şi alte boli pulmonare neremarcate până atunci de pacient. Este posibil ca tusea care însoţeşte bronşita acută să fie simptomul altor boli ale căilor respiratorii, mai grave: bronşită cronică, astm bronşic, pneumonie, fibroză pulmonară, bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) sau chiar cancer pulmonar, afecţiuni posibil instalate şi nediagnosticate, care se descoperă întâmplător, pe fondul unei banale răceli! Aşadar, uneori se impun controale repetate, pentru a se diferenţia clar episodul de tuse!
"Dacă bronşita acută este cauzată de o infecţie virală, antibioticele nu ajută!"
- Pentru uşurarea simptomelor, medicul le poate recomanda bolnavilor următoarele:
* multă odihnă (cel puţin opt ore zilnic!);
* utilizarea unui medicament bronhodilatator (care ajută la reducerea inflamaţiei şi combaterea tusei);
* codeină, în cazul tulburărilor de somn cauzate de tusea persistentă, pentru a-i ajuta să se odihnească; în caz de tuse seacă - un medicament antitusiv; în caz de tuse productivă - un medicament expectorant, pentru eliminarea mucusului;
* folosirea unui nebulizator sau a unui aparat de aerosoli, pentru inhalarea substanţelor medicamentoase prescrise (în funcţie de intensitatea simptomelor respiratorii);
* în caz de febră - aspirină sau paracetamol;
* folosirea permanentă a unui umidificator de aer, pentru evitarea uscării căilor respiratorii;
* renunţarea la fumat - un factor deosebit de iritativ pentru întregul tract respirator;
* hidratarea eficientă şi o dietă cât mai uşoară, care să nu-i consume organismului energia necesară, în lupta cu infecţia căilor respiratorii.
Atenţie, dacă bronşita acută este cauzată de o infecţie virală, antibioticele nu ajută! Medicul prescrie antibiotice numai pentru bacteriile implicate în bronşita acută: mycoplasma pneumoniae, chlamydophila pneumoniae, moraxela catarrhalis sau bordetella pertussis - care provoacă aşa-zisa tuse măgărească, ce poate ţine peste trei săptămâni. Aşadar, numai medicul decide ce antibiotic e eficient şi cât durează tratamentul, în funcţie de particularităţile pacientului.
Lucrurile stau puţin diferit când vorbim despre un episod de bronşită bacteriană acută, care se suprapune peste alte boli pulmonare cronice, caz în care li se prescriu pacienţilor alte antibiotice, ţinând cont atât de afecţiunile asociate, cât şi de germenii care ar putea exista în plămânii acestora. Acelaşi lucru este valabil în cazul pacienţilor cu alte boli cronice cunoscute: cardiace, hepatice, cancere, diabet, afecţiuni autoimune sau cei care urmează tratamente cu imunosupresoare. Concret, ca exemplu, un pacient de peste 65 de ani, cu tuse acută persistentă, cauzată de o bronşită acută, care în paralel suferă de diabet sau de insuficienţă cardiacă, poate primi un tratament cu antibiotice pentru evitarea posibilelor complicaţii sau transformarea bronşitei într-o pneumonie.
Dacă tusea este spastică, sufocantă, şi ţine peste 10 zile (caz în care se bănuieşte o suprainfecţie bacteriană), medicul poate prescrie un antibiotic, chiar dacă pacientul nu prezintă complicaţii respiratorii. Atenţie, antibioticul vindecă infecţia bacteriană, dar dacă bronşita acută a fost cauzată iniţial de un virus, tusea poate persista şi după antibioterapie, însă cu intensitate în descreştere.
"Duceţi tusea urgent la doctor!"
- Desigur! Trebuie să se evite contactul cu oamenii răciţi sau cu cei care au boli respiratorii; să se păstreze o igienă adecvată (să se spele des mâinile cu apă caldă şi săpun, pentru distrugerea agenţilor patogeni); să se evite expunerea la substanţe iritante (praf, ciment, fum, gaze iritante, vapori de acizi, amoniac sau acetonă); să se renunţe la fumat. Persoanele alergice sunt predispuse la bronşită, deci e de dorit să evite contactul cu substanţele care le provoacă reacţii alergice!
- Terapiile alternative sunt eficiente în tratamentul bronşitei acute?
- Orice tratament natural, recomandat de un medic specializat (ceaiuri din plante medicinale, propolis etc.), care ajută la eliminarea factorului infecţios şi repararea mucoasei căilor respiratorii, este benefic pentru pacient. Eu nu am competenţă în această ramură a medicinei, pot doar să vă invit cititorii să se prezinte la medicul specialist pneumolog, în caz de persistenţă a tusei mai mult de 10 zile, după o viroză sau după expunerea la factori iritativi respiratori, pentru o evaluare completă şi pentru recomandarea unei terapii adecvate.
D-na dr. ANDREEA VLĂDĂU poate fi contactată la Clinica BIO-MEDICA din Calea Floreasca nr. 111-113, Sector 1, Bucureşti, tel. 021/311.77.93 sau la Institutul Naţional de Pneumologie "Marius Nasta"
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
