- În toamna care tocmai s-a instalat, indiferent cu cine vorbești, înainte să îți răspundă, tușește. Pare de-a dreptul ciudat când cineva nu se plânge că e răcit. Ai zice că virozele toamnei ne sunt scrise în ADN. Ce-i această "epidemie" de tuse?
- Nimic mai mult decât o clasică bronșită acută, care de obicei e asociată cu infecțiile virale ori bacteriene și cu fumatul. Practic, vorbim despre inflamația bronhiilor și a arborelui bronșic, care conectează traheea la plămâni. Pasajele bronșice sunt căptușite cu o mucoasă umedă, ale cărei celule sunt ciliate și se mișcă de jos în sus, având rolul de a antrena impuritățile spre exterior, dar se întâmplă ca unii agenți patogeni să treacă de această barieră și să meargă spre plămâni. În acest context, tusea nu este altceva decât reacția organismului la această invazie. O particularitate a bronșitei acute este inflamația - care cauzează de obicei tuse cu mucozități. Agenții patogeni sau noxele inspirate provoacă inflamarea căilor bronșice, mucusul este produs în exces și obstrucționează căile respiratorii, ceea ce face dificilă respirația și scade aportul de oxigen. Bronșita acută este o patologie frecventă, pe care o întâlnim des în serviciile de pneumologie, mai ales toamna, iarna și primăvara.
- Ați descris mecanismul fiziologic, dar cum se explică frecvența bolii?
- Infecțiile virale sunt principala cauză a bronșitelor acute, circa 90% din cazuri! Infectarea se face prin aerul respirat, când cineva tușește, sau prin contactul fizic cu o persoană infectată, dacă nu ne spălăm pe mâini. Și bacteriile pot produce bronșită acută (doar în 10% din cazuri), dar de obicei le întâlnim ca suprainfecții ale celor virale. Boala apare cel mai des la copii, pentru că au arborele respirator mai scurt și microorganismele pot pătrunde mai ușor. De regulă, boala se întâlnește frecvent la fumători. Atenție, fumatul sau expunerea la fumul de țigară un timp îndelungat irită căile bronșice și paralizează cilii responsabili de curățarea căilor respiratorii, putând cauza bronșită cronică - o afecțiune care nu se vindecă!
- Cum poate fi recunoscută bronșita acută?
- De obicei, bronșita acută debutează cu tuse - în multe cazuri, cu tuse productivă (cu mucus incolor, sau de culoare galben-verzuie, în cazul unei suprainfecții bacteriene), cu dureri în gât, cu probleme respiratorii (respirație șuierătoare), cu rinoree, cu cefalee, cu dureri musculare, cu dureri sinusale, uneori cu stări febrile sau chiar cu frisoane. În infecțiile cu enteroviroză poate să apară și diareea. De obicei, bronșita acută apare după o răceală sau o gripă ușoară, iar tusea durează între 10 și 21 de zile. Dacă simptomele durează mai mult de o săptămână sau dacă are probleme respiratorii la efort, se impune prezența bolnavului la medicul specialist, pentru un diagnostic exact și instituirea unui tratament adecvat! Pun accent pe faptul că bronșitele acute repetate pot duce la instalarea bronșitei cronice, care, așa cum am spus, nu se poate vindeca și duce la apariția bolilor pulmonare obstructive cronice (emfizem pulmonar sau bronhopneumopatie cronică obstructivă), în care plămânii sunt deteriorați iremediabil și capacitatea respiratorie scade progresiv!
Bronșita acută are semne specifice, care se recunosc imediat de un medic pneumolog. Controlul medical este important, pentru că astfel se pot descoperi și alte boli pulmonare neremarcate până atunci de pacient. Este posibil ca tusea care însoțește bronșita acută să fie simptomul altor boli ale căilor respiratorii, mai grave: bronșită cronică, astm bronșic, pneumonie, fibroză pulmonară, bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) sau chiar cancer pulmonar, afecțiuni posibil instalate și nediagnosticate, care se descoperă întâmplător, pe fondul unei banale răceli! Așadar, uneori se impun controale repetate, pentru a se diferenția clar episodul de tuse!
"Dacă bronșita acută este cauzată de o infecție virală, antibioticele nu ajută!"
- Ce le recomandați pacienților dvs. cu bronșită acută?
- Pentru ușurarea simptomelor, medicul le poate recomanda bolnavilor următoarele:
* multă odihnă (cel puțin opt ore zilnic!);
* utilizarea unui medicament bronhodilatator (care ajută la reducerea inflamației și combaterea tusei);
* codeină, în cazul tulburărilor de somn cauzate de tusea persistentă, pentru a-i ajuta să se odihnească; în caz de tuse seacă - un medicament antitusiv; în caz de tuse productivă - un medicament expectorant, pentru eliminarea mucusului;
* folosirea unui nebulizator sau a unui aparat de aerosoli, pentru inhalarea substanțelor medicamentoase prescrise (în funcție de intensitatea simptomelor respiratorii);
* în caz de febră - aspirină sau paracetamol;
* folosirea permanentă a unui umidificator de aer, pentru evitarea uscării căilor respiratorii;
* renunțarea la fumat - un factor deosebit de iritativ pentru întregul tract respirator;
* hidratarea eficientă și o dietă cât mai ușoară, care să nu-i consume organismului energia necesară, în lupta cu infecția căilor respiratorii.
Atenție, dacă bronșita acută este cauzată de o infecție virală, antibioticele nu ajută! Medicul prescrie antibiotice numai pentru bacteriile implicate în bronșita acută: mycoplasma pneumoniae, chlamydophila pneumoniae, moraxela catarrhalis sau bordetella pertussis - care provoacă așa-zisa tuse măgărească, ce poate ține peste trei săptămâni. Așadar, numai medicul decide ce antibiotic e eficient și cât durează tratamentul, în funcție de particularitățile pacientului.
Lucrurile stau puțin diferit când vorbim despre un episod de bronșită bacteriană acută, care se suprapune peste alte boli pulmonare cronice, caz în care li se prescriu pacienților alte antibiotice, ținând cont atât de afecțiunile asociate, cât și de germenii care ar putea exista în plămânii acestora. Același lucru este valabil în cazul pacienților cu alte boli cronice cunoscute: cardiace, hepatice, cancere, diabet, afecțiuni autoimune sau cei care urmează tratamente cu imunosupresoare. Concret, ca exemplu, un pacient de peste 65 de ani, cu tuse acută persistentă, cauzată de o bronșită acută, care în paralel suferă de diabet sau de insuficiență cardiacă, poate primi un tratament cu antibiotice pentru evitarea posibilelor complicații sau transformarea bronșitei într-o pneumonie.
Dacă tusea este spastică, sufocantă, și ține peste 10 zile (caz în care se bănuiește o suprainfecție bacteriană), medicul poate prescrie un antibiotic, chiar dacă pacientul nu prezintă complicații respiratorii. Atenție, antibioticul vindecă infecția bacteriană, dar dacă bronșita acută a fost cauzată inițial de un virus, tusea poate persista și după antibioterapie, însă cu intensitate în descreștere.
"Duceți tusea urgent la doctor!"
- Se poate preveni apariția bronșitei?
- Desigur! Trebuie să se evite contactul cu oamenii răciți sau cu cei care au boli respiratorii; să se păstreze o igienă adecvată (să se spele des mâinile cu apă caldă și săpun, pentru distrugerea agenților patogeni); să se evite expunerea la substanțe iritante (praf, ciment, fum, gaze iritante, vapori de acizi, amoniac sau acetonă); să se renunțe la fumat. Persoanele alergice sunt predispuse la bronșită, deci e de dorit să evite contactul cu substanțele care le provoacă reacții alergice!
- Terapiile alternative sunt eficiente în tratamentul bronșitei acute?
- Orice tratament natural, recomandat de un medic specializat (ceaiuri din plante medicinale, propolis etc.), care ajută la eliminarea factorului infecțios și repararea mucoasei căilor respiratorii, este benefic pentru pacient. Eu nu am competență în această ramură a medicinei, pot doar să vă invit cititorii să se prezinte la medicul specialist pneumolog, în caz de persistență a tusei mai mult de 10 zile, după o viroză sau după expunerea la factori iritativi respiratori, pentru o evaluare completă și pentru recomandarea unei terapii adecvate.
D-na dr. ANDREEA VLĂDĂU poate fi contactată la Clinica BIO-MEDICA din Calea Floreasca nr. 111-113, Sector 1, București, tel. 021/311.77.93 sau la Institutul Național de Pneumologie "Marius Nasta"