Pericol de colaps
- În iulie şi august, se înregistrează deseori temperaturi de 30 de grade şi mai mult. Ce se petrece în organism, când căldura atinge asemenea valori extreme?
- În stare de repaos, corpul nostru are nevoie de o temperatură de circa 28 de grade, pentru a se simţi confortabil. În aceste condiţii, mulţi dorm neînveliţi noaptea, fără să le fie frig. Când temperatura aerului creşte, organismul trebuie să facă ceva, pentru a se răcori. El încearcă atunci să elimine o parte din căldură prin piele şi, în acest scop, aduce o cantitate mai mare de sânge la suprafaţă, dându-i astfel posibilitatea să se răcească. Iată efectul pe care noi îl percepem ca "transpiraţie".
- Este un mecanism genial...
- Desigur, însă el impune organismului un efort suplimentar: inima bate mai repede, sistemul circulator trebuie să muncească mai mult. Este un fenomen comparabil cu un mic antrenament de rezistenţă care, însă, din păcate, funcţionează numai dacă pielea nu este expusă mult timp în mod direct la radiaţiile solare. Când aerul devine dogoritor, sângele transportat la suprafaţă se încălzeşte şi mai tare, iar temperatura din interiorul corpului creşte.
- Şi ce se întâmplă atunci?
- La o temperatură ridicată, celulele organismului nu mai lucrează corect, iar noi simţim asta imediat: ne sufocăm de căldură sau avem ameţeli. În asemenea situaţii, trebuie să ne adăpostim neîntârziat undeva la umbră, căci în caz contrar, se poate ajunge la probleme cardiovasculare severe - eventual chiar la un colaps.
- Sunt oameni cărora le place "să se topească" de căldură, de pildă în timpul unor drumeţii. Nu-şi pun în pericol sănătatea?
Pragul de suportabilitate este individual
- În general, e recomandabil să facem sport în plină vară?
- O persoană sănătoasă poate alerga o oră fără probleme, şi la 30 de grade. Atâta doar, că antrenamentul va fi mai obositor, forţele se vor epuiza mai repede, deoarece sistemul de reglare a temperaturii corporale scade randamentul. Musculatura este mai slab irigată cu sânge, mai puţin alimentată cu oxigen şi nutrienţi. Nu puteţi spera să obţineţi performanţe.
- Care este limita, unde ar trebui să renunţăm?
- Nu se poate stabili cu termometrul o limită de toleranţă. Pragul de suportabilitate este strict individual şi, în plus, există o serie de factori care joacă un anumit rol: condiţia fizică, umiditatea aerului, prezenţa vântului. Cu cât vântul suflă mai tare, cu atât este mai puternic efectul de răcire la nivelul pielii. Totodată, ne putem obişnui treptat corpul cu atmosfera toridă.
- Putem "învăţa" să transpirăm?
Consumaţi suficiente lichide
- Totuşi, ne deshidratăm enorm prin transpiraţie.
- Un singur lucru ajută la reechilibrarea balanţei hidrice: consumul suficient de lichide. După un program de sport, ideal este să vă răcoriţi, bând apă în care aţi pus cuburi de gheaţă. Pe caniculă, eu vă recomand să beţi regulat, inclusiv în timpul activităţilor de orice fel. Amestecaţi un litru de apă rece cu un vârf de cuţit de sare şi o linguriţă de zahăr. Este o combinaţie pe care organismul o asimilează foarte bine. Excelent este şi tradiţionalul suc de mere, diluat cu apă, în proporţie de 1:3 sau 1:4.
- Ce rol joacă îmbrăcămintea în reglarea temperaturii?
- Indiferent ce afirmă producătorii de piese de vestimentaţie pretins speciale, textilele constituie un strat izolator aplicat pe piele, care împiedică transportul de căldură spre exterior. Aşadar, este preferabil să purtăm cât mai puţine haine. Dar întrucât nu putem alerga dezbrăcaţi, tricourile uşoare şi pantalonii scurţi reprezintă o alternativă acceptabilă. Cel mai bine este să scoatem cămaşa din pantaloni, ca să creem un culoar de aerisire între abdomen şi gât, pe unde aerul va circula, răcorind corpul.
- Prin urmare, vara ar trebui să lăsăm în dulap îmbrăcămintea strâmtă?
- Nu neapărat. O bună bucată de vreme s-a crezut că tricourile şi pantalonii de sport, strânşi pe corp, ar reţine dedesubt căldura. Dar acum ştim că şi îmbrăcămintea strâmtă prezintă anumite avataje: sub ea, transpiraţia rămâne pe piele ca o peliculă continuă, ceea ce favorizează răcorirea. În această privinţă, nu sunt de lepădat nici hainele obişnuite de bumbac. Numai că majoritatea sportivilor detestă senzaţia de a face mişcare, cu pielea umedă pe sub îmbrăcăminte.
Feriţi capul de razele directe ale soarelui
- Udaţi-vă mereu cu apă coatele, ceafa şi fruntea, mai ales atunci când depuneţi un efort de lungă durată, cum ar fi un meci de tenis. Evaporându-se de pe pielea umezită, apa va produce un efect suplimentar de răcorire.
- Şi capul?
- Vă sfătuiesc să folosiţi ca protecţie, o şapcă sau o pălărie de culoare deschisă, eventual şi o eşarfă în jurul gâtului. Astfel veţi feri capul de razele directe ale soarelui. Iar îndată ce ajungeţi la umbră, ar trebui să vă descoperiţi din nou creştetul, pentru ca răcorirea să fie destul de profundă, ajungând şi la creier.
- Ce ne puteţi spune despre cremele cu factor de protecţie solară, nu etanşează cumva pielea?
- Ele nu influenţează negativ procesul de evacuare a căldurii. Şi sunt utile pentru prevenirea insolaţiei.
- Cum revenim cât mai rapid la temperatura normală, după ce am făcut sport?
- În lunie de vară, poate trece şi o oră, până când corpul reuşeşte să-şi restabilească temperatura de confort, în urma unei solicitări intense. Nu merge mai repede, nici cu un duş rece - după el, mulţi constată că transpiră abundent un timp. Pentru a grăbi procesul, eu vă îndemn la o mică "ieşire", adică la o plimbare de câteva minute, în pas lejer. Pe lângă aceasta, şi aici rămâne valabilă regula de a bea suficient - cel mai bine, din cinci în cinci minute - câte o băutură cu electroliţi, sorbită cu înghiţituri mici.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
