Este vorba de arterită periferică, manifestată prin îngustarea vaselor de sânge de la nivelul picioarelor, ceea ce diminuează irigarea cu sânge a muşchilor din zona respectivă. Reducerea dramatică a aportului de oxigen şi nutrienţi provoacă dureri şi la statul în picioare, dar cu deosebire la mers. Adesea, pacienţii nu mai pot parcurge fără dureri nici măcar distanţe foarte scurte, de exemplu din dormitor până la baie. Faptul că ei sunt obligaţi să se oprească frecvent din mers, pentru a aştepta dispariţia durerii şi apoi pornesc din nou, după un interval oarecare, asemenea trecătorilor care zăbovesc la vitrinele magazinelor, a condus la ideea acestei denumiri neobişnuite: "boala privitorilor de vitrine". În acelaşi timp, trebuie spus că aproximativ jumătate din persoanele afectate de arterita periferică nu au dureri la picioare şi, în consecinţă, nu vor fi niciodată diagnosticate şi tratate.
Dacă vi s-a descoperit această boală, probabil că vi s-a prescris o anumită medicaţie. Nu renunţaţi la ea, dar luaţi în considerare şi alimentele pe care vi le prezentăm aici, căci ele conţin nutrienţi şi substanţe vegetale secundare, cu eficienţă demonstrată în claudicaţia intermitentă.
Alimente cu valoare terapeutică
Cel mai util tratament conservativ al afecţiunii despre care vorbim este mişcarea: se recomandă un efort fizic consecvent, cu intensitate sporită treptat. Formele cele mai accesibile sunt plimbările, înotul sau mersul pe bicicletă. Cu timpul, muşchii devin capabili să funcţioneze pe distanţe din ce în ce mai mari. Totodată, vă sfătuim să căutaţi ajutor şi la alimentele propuse mai jos.
*** Ghimbirul
Din literatura de specialitate reiese că ghimbirul conţine nu mai puţin de 241 de substanţe vegetale, unele din ele cu acţiune multiplă, care susţin sănătatea inimii. Ceea ce ne interesează aici în mod special este proprietatea ghimbirului de a împiedica formarea cheagurilor de sânge, prin blocarea sintezei unui compus care contribuie la agregarea plachetelor sanguine. Studiile clinice au demonstrat că ghimbirul acţionează în această privinţă aproape la fel de bine ca aspirina. Durerile bolnavilor de arterită periferică sunt cauzate de trombii existenţi la nivelul picioarelor, astfel încât un consum cât mai mare de ghimbir nu poate fi decât benefic. Presăraţi o cantitate de rădăcină proaspăt rasă pe legumele fierte în aburi sau întrebuinţaţi-o, în combinaţie cu ceapa şi usturoiul tăiate mărunt, pentru condimentarea sosurilor şi a mâncărurilor cu carne. Pulberea de ghimbir poate fi amestecată în müsli sau în iaurtul de la micul dejun.
*** Afinele şi alte boabe închise la culoare
În capitolul referitor la bolile vaselor de sânge periferice, din cartea intitulată "Principles and Practice of Phytotherapy", autorii Simon Mills şi Kerry Bone aduc elogii entuziaste afinelor europene. Acestea sunt în întregime colorate în violet, pe când cele puţin mai mari, originare din America de Nord, au pulpa de un verde deschis. În principiu, toate fructele-boabe închise la culoare sunt de mare folos pentru sănătatea sistemului circulator, fiind surse foarte bogate de antociani.
*** Usturoiul şi ceapa
În usturoi se găsesc 147 de substanţe vegetale secundare, capabile să amelioreze simptomele bolii privitorilor de vitrine. Cu un număr aproape egal de substanţe similare, ceapa se plasează pe locul al doilea. Aceşti compuşi biologic activi au un puternic efect antioxidant, îmbunătăţesc fluiditatea sângelui şi reduc anomaliile de coagulare. În cadrul unui studiu cu durata de 12 săptămâni, pacienţii cu claudicaţie intermitentă au primit zilnic câte 800 miligrame de usturoi. După numai cinci săptămâni, durerile acuzate de ei la mers se atenuaseră considerabil. În acelaşi timp, le scăzuseră tensiunea arterială şi nivelul colesterolului.
** Carobul şi alte surse de arginină
Puteţi încerca să vă procuraţi mai multă L-arginină din alimentaţie. O găsiţi în peşte (mai ales somon) şi fructele de mare, ouă, leguminoase (fasole, năut, linte), nuci, migdale, cereale integrale, spanac, ardei, ciuperci, grepfruit, kiwi, struguri şi căpşuni.
** Mix de condimente
Printre condimentele care pot îmbunătăţi starea suferinzilor de arterită periferică se numără enibaharul, cardamomul şi cuişoarele. Adăugaţi câte un vârf de cuţit din fiecare la ceaiul dvs. de plante, precum şi la fulgii de ovăz. Condimentele enumerate mai sus fac parte dintr-o formulă tibetană uimitoare, numită Padma 28 (deşi se compune din numai 20 de plante).
În concluziile unui studiu recent se afirmă că Padma 28 activează vizibil microcirculaţia la labele picioarelor, după o administrare de 6 luni. Mai mult de jumătate din participanţi au declarat că puteau merge acum pe o distanţă mai lungă, până le reapărea durerea.
** Codul
Acest peşte oceanic cu carnea albă şi fragedă, dulceagă la gust, reprezintă una dintre cele mai bune surse de L-carnitină, un aminoacid care aduce o contribuţie importantă la producerea de energie în celule, în primul rând la cele ale miocardului. Studiile care au cercetat utilitatea L-carnitinei la pacienţii cu claudicaţie intermitentă au arătat că, în stadiile avansate ale bolii, suplimentarea aportului de L-carnitină este cu atât mai binevenită. Se recomandă cel puţin trei porţii de cod pe săptămână.
Din cămara cu ierburi de leac
În lupta cu boala privitorilor de vitrine, ginkgo biloba este una dintre cele mai redutabile arme. Principiile sale active împiedică sângele să devină "lipicios" şi să formeze cheaguri, îi sporesc fluiditatea şi ajută la dilatarea vaselor sanguine. De asemenea, planta are şi un puternic efect antioxidant. Dintr-o metaanaliză efectuată pe baza a nouă studii, pe durata cărora unor pacienţi cu arterită periferică li se administrase extract de ginkgo biloba, a reieşit că, după câteva luni de tratament, distanţa parcursă de participanţi a fost în medie cu 23% mai lungă.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
