Boli de inimă şi circulaţie
Rezultatele studiilor arată că alimentaţia are un rol foarte important pentru o inimă şi o circulaţie sănătoasă - lucru ştiut, de altfel, şi până acum. Nou este faptul că alimentaţia corectă poate chiar stopa bolile cardiace şi vasculare, contribuind la însănătoşirea arterelor.
Date concrete
* Peştele gras (de exemplu scrumbia şi somonul) - reduce în mod evident riscul bolilor cardiace, pentru că uleiul de peşte reduce tensiunea arterială, sporeşte cantitatea de colesterol "bun" (HDL) din sânge, subţiază sângele şi previne formarea cheagurilor.
* Usturoiul reduce, de asemenea, tensiunea arterială şi colesterolul, împiedică depunerile pe pereţii vaselor, subţiază sângele, previne formarea cheagurilor şi repară "stricăciunile" de pe artere.
* Ghimbirul şi ceapa - au acelaşi efect ca usturoiul.
* Uleiul de măsline presat la rece - scade nivelul colesterolului şi previne deteriorarea arterelor.
* Nucile - sunt bogate, printre altele, în acizi graşi nesaturaţi, care protejează inima, şi în antioxidanţi; de aceea ele sunt capabile să prevină îmbolnăvirea arterelor, provocată de valorile prea ridicate de colesterol.
* Toate legumele şi fructele - crude sau fierte - conţin beta-caroten, vitamina C şi alţi antioxidanţi, care reduc riscul apariţiei bolilor de inimă şi de circulaţie.
Alte recomandări: mazăre, fasole boabe uscată şi alimente bogate în vitamina C, E şi beta-caroten.
Colesterolul
Hrana noastră poate contribui la reducerea colesterolului dăunător (LDL) şi la sporirea celui "bun" (HDL).
De asemenea, s-a constatat că anumite alimente conţin substanţe care reduc producţia colesterolului (proprie organismului) şi împiedică colesterolul dăunător (LDL) să acţioneze asupra arterelor.
Date concrete
* Usturoiul şi ceapa - sporesc semnifictiv cantitatea de colesterol "bun" (HDL) şi o reduc pe cea de colesterol dăunător (LDL).
* Uleiul de măsline presat la rece are aceeaşi acţiune; în plus, el neutralizează LDL-ul, făcându-l inofensiv pentru organism.
* Peştele gras (somonul, scrumbia, sardina şi tonul) sporeşte nivelul HDL-ului şi-l reduce pe cel al LDL-ului.
* Consumaţi legume şi fructe din toate soiurile, de preferinţă crude.
* Fasolea şi mazărea verde reduc substanţial nivelul de colesterol (LDL).
Cancerul
Raportul dintre hrană şi apariţia cancerului este destul de complex şi n-a fost încă studiat în totalitate. Dar un lucru este astăzi sigur: o alimentaţie conştientă, reglată corespunzător, poate stopa evoluţia bolii şi poate împiedica şi întârzia dezvoltarea şi înmulţirea celulelor canceroase în organism. Pentru că în alimente au fost identificate diferite substanţe care nu numai că previn cancerul, ci pot chiar să oprească propagarea, metastazarea lui.
Conform aprecierilor Institutului Naţional de Cancer din SUA, 35% din totalul îmbolnăvirilor de cancer din centrele industriale din Occident sunt provocate de alimentaţie.
Date concrete
* Usturoiul şi ceapa - conţin substanţe care pot "anihila" nitrosamina şi alfatoxina (substanţe cancerigene), blocându-le.
* Secara - studii recente arată că tărâţele de secară pot stopa în mod evident dezvoltarea tumorilor maligne la prostată şi intestinul gros. Acest efect se datorează conţinutului lor în fitoestrogeni (substanţe vegetale secundare) şi în fibre. De altfel, fibrele oferă un grad ridicat de protecţie faţă de cancer (de sân, de prostată, de intestin) şi faţă de bolile cardiace şi circulatorii.
Numeroase cercetări confirmă faptul că un consum regulat de fibre reduce în mod vizibil riscul apariţiei cancerului. Efectul se datorează în special vitaminelor - cu precădere A, C, E şi beta-caroten.
* Peştele gras - acizii graşi Omega 3 existenţi în uleiul de peşte reduc efectiv riscul metastazelor, împiedicând celulele "migratoare" să se fixeze din nou.
* Uleiul de măsline - studii recente au arătat că acesta poate reduce cu 25% riscul cancerului de sân la femei.
* Citricele - conţin diverse substanţe ca: beta-caroten şi flavonoide, care pot neutraliza substanţele cancerigene.
* Legumele verzi, ca de pildă: broccoli, salata verde, varza, spanacul. Cu cât sunt mai verzi, cu atât e mai mare cantitatea de substanţe anticancerigene pe care o conţin (beta-carotenul, luteina sau vitamina C - toate trei, excelenţi antioxidanţi).
* Legumele galbene şi roşii: morcovii, ardeii graşi, roşiile sau dovleacul sunt bogate în substanţe care protejează organismul de cancer.
* Produsele din soia conţin fitosterine, saponine (cu efect anticancerigen) şi genisteină - o substanţă vegetală secundară care poate împiedica dezvoltarea şi înmulţirea tumorilor.
* Ceaiul negru şi verde (în special cel verde) au un conţinut bogat în catehine - substanţe anticancerigene, al căror efect preventiv a fost descoperit abia de curând.
* Culturile bacteriene (vii) din iaurt stimulează activitatea sistemului imunitar, întârziind astfel dezvoltarea tumorilor.
Alte recomandări: lemnul dulce - poate stopa dezvoltarea celulelor canceroase şi poate determina celulele în stadiu pre-cancer să revină la dezvoltarea normală.
Atenţie: grăsimea animală încinsă prea tare - de exemplu când picură din carnea prăjită pe grătar peste flacără sau cărbunii încinşi - este cancerigenă şi mirosul n-ar trebui inhalat. În general, evitaţi să mâncaţi bucăţile de carne arsă.
Întărirea sistemului imunitar
Sănătatea noastră depinde de modul în care sistemul imunitar reuşeşte să dirijeze reacţiile de apărare pentru distrugerea "invadatorilor", adică a viruşilor şi a bacteriilor.
Studiile ştiinţifice arată că alimentele conţin o serie întreagă de substanţe care stimulează activitatea globulelor albe, întărind astfel efectiv sistemul imunitar şi protejându-ne de infecţiile virale sau bacteriene şi chiar de apariţia tumorilor maligne.
Date concrete
* Iaurtul - impulsionează activitatea "celulelor ucigaşe" proprii organismului nostru, cele care atacă viruşii şi celulele tumorale (ele "simt" substanţele nocive şi le distrug). În plus, iaurtul sporeşte cantitatea de interferon - o substanţă importantă, care întăreşte capacitatea de apărare - şi accelerează producerea de anticorpi.
* Usturoiul - are o puternică acţiune antibacteriană şi protejează organismul de infecţiile datorate sistemului imunitar slăbit.
* Fructele şi legumele crude - hrana vegetală conţine, printre altele, beta-caroten, vitamina C şi alte substanţe cu efect antiviral şi antioxidant, care - toate - întăresc sistemul imunitar.
Alte recomandări: fructele de mare şi crustaceele (în special stridiile, foarte bogate în zinc).
Ca o concluzie, s-ar putea spune că în domeniul cercetării alimentelor, ştiinţa mai are multe de făcut şi că ne va surprinde (cât de curând) cu descoperirile ei senzaţionale. În linii mari, ea va putea explica un lucru cunoscut deja de secole, şi anume că fiecare aliment are un efect binefăcător şi poate fi folosit cu succes în vindecarea bolilor.