Rețete de sănătate cu alimente - Noutăți din laborator

- În cele ce urmează veți găsi o mică trecere în re­vistă a celor mai recente rezultate obținute de cercetători, în ceea ce privește efec­tul curativ al hranei asupra unor afec­țiuni. Sunt rezultatele unor studii știin­țifice realizate în universități și clinici din întreaga lume. Vă prezentăm pe scurt datele con­crete ce rezultă din ele, date care - la nevoie - v-ar putea fi folo­sitoare și dvs. în stabilirea regi­mului alimentar -

Boli de inimă și circulație

Rezultatele studiilor arată că ali­men­tația are un rol foarte important pen­tru o inimă și o circulație sănă­toasă - lucru știut, de altfel, și până acum. Nou este faptul că alimentația corectă poate chiar stopa bolile car­diace și vasculare, contribuind la în­sănătoșirea arterelor.

Date concrete
* Peștele gras (de exemplu scrum­­bia și somonul) - reduce în mod evi­dent riscul bolilor cardia­­ce, pentru că uleiul de pește re­duce tensiunea ar­terială, spo­reș­te cantitatea de coles­terol "bun" (HDL) din sânge, sub­țiază sânge­le și previne for­ma­rea chea­gu­ri­lor.
* Usturoiul reduce, de aseme­nea, tensiunea arterială și coleste­ro­lul, îm­piedică de­pu­nerile pe pe­re­ții va­selor, sub­țiază sân­gele, previne for­marea chea­gurilor și repa­ră "strică­ciu­nile" de pe ar­tere.
* Ghimbirul și ceapa - au ace­lași efect ca usturoiul.
* Uleiul de măsline presat la rece - scade nivelul colestero­lului și previne deteriorarea arte­relor.
* Nucile - sunt bogate, prin­tre altele, în acizi grași nesa­tu­rați, care protejează inima, și în an­tioxidanți; de aceea ele sunt ca­pabile să prevină îmbolnăvirea arte­relor, provocată de valorile prea ridicate de colesterol.
* Toate le­gu­mele și fruc­­tele - cru­de sau fierte - con­țin beta-ca­ro­ten, vitamina C și alți an­tioxi­danți, care re­duc riscul apa­ri­ției bolilor de inimă și de cir­culație.
Alte reco­man­dări: mază­re, fasole boabe us­ca­tă și alimente bogate în vita­mina C, E și beta-ca­roten.

Colesterolul

Hrana noastră poate contri­bui la reducerea colesterolului dăunător (LDL) și la sporirea celui "bun" (HDL).
De asemenea, s-a constatat că anu­­mite alimente conțin sub­stan­țe care reduc producția coles­tero­lului (pro­prie organismului) și împiedică coles­terolul dăunător (LDL) să acțio­neze asupra arte­relor.

Date concrete
* Usturoiul și ceapa - sporesc semnifictiv cantitatea de colesterol "bun" (HDL) și o reduc pe cea de colesterol dăunător (LDL).
* Uleiul de măsline presat la rece are aceeași acțiune; în plus, el ne­u­tralizează LDL-ul, fă­cându-l ino­fensiv pentru orga­nism.
* Peștele gras (somonul, scrum­bia, sardina și tonul) spo­rește nive­lul HDL-ului și-l reduce pe cel al LDL-ului.
* Consumați le­gume și fruc­te din toate soiu­rile, de preferință cru­­de.
* Fasolea și ma­zărea verde re­duc sub­stan­țial ni­ve­lul de coles­te­rol (LDL).
Alte reco­man­dări: mere, grep­fruit, tă­râțe de ovăz, mor­covi, țe­li­nă și toate celelalte ali­mente bogate în cal­ciu, po­tasiu și vi­ta­mina C.

Cancerul

Raportul dintre hrană și apa­riția cancerului este destul de com­plex și n-a fost încă stu­diat în tota­litate. Dar un lucru este as­tăzi sigur: o alimentație conști­en­tă, reglată cores­punzător, poa­te stopa evo­luția bolii și poate îm­piedica și întârzia dezvol­tarea și în­mul­­ți­rea celulelor cance­roase în orga­nism. Pentru că în ali­mente au fost identificate diferite sub­stan­țe care nu numai că pre­vin cance­rul, ci pot chiar să oprească pro­pa­garea, metastaza­rea lui.
Conform aprecierilor Institu­tului Național de Cancer din SUA, 35% din totalul îmbolnă­virilor de cancer din centrele in­dustriale din Occident sunt provocate de alimentație.

Date concrete
* Usturoiul și ceapa - con­­țin sub­stanțe care pot "ani­hila" nitrosa­mina și alfa­toxina (substanțe cance­ri­ge­ne), blocân­du-le.
* Secara - studii recen­te arată că tărâțele de secară pot stopa în mod evi­dent dez­voltarea tumorilor malig­ne la prostată și intestinul gros. Acest efect se da­torează con­ținutului lor în fitoes­tro­geni (substanțe vegetale se­cun­dare) și în fibre. De altfel, fi­brele oferă un grad ridicat de pro­tecție față de cancer (de sân, de pros­ta­tă, de intestin) și față de bo­lile cardiace și cir­culatorii.
Nu­me­roa­se cercetări con­firmă fap­tul că un con­sum regulat de fibre redu­ce în mod vizi­bil riscul apa­ri­ției canceru­lui. Efectul se datorează în spe­cial vitaminelor - cu precădere A, C, E și beta-caroten.
* Peștele gras - acizii grași Omega 3 exis­tenți în uleiul de pește re­duc efectiv riscul meta­sta­zelor, împiedicând ce­lu­lele "migratoare" să se fi­xeze din nou.
* Uleiul de măsline - stu­dii re­cen­te au arătat că acesta poa­te redu­ce cu 25% riscul can­cerului de sân la femei.
* Citricele - conțin diverse sub­stanțe ca: beta-caroten și fla­vonoide, care pot neutraliza sub­stanțele can­ce­rigene.
* Legumele verzi, ca de pil­dă: broc­coli, salata verde, varza, spa­na­cul. Cu cât sunt mai verzi, cu atât e mai mare cantitatea de substanțe antican­ce­rigene pe care o conțin (be­ta-carotenul, lu­teina sau vitamina C - toate trei, excelenți antioxidanți).
* Legumele galbene și ro­șii: mor­covii, ardeii grași, roșiile sau do­vleacul sunt bogate în substanțe care protejează or­ganis­mul de cancer.
* Produsele din soia con­țin fito­sterine, saponine (cu efect anti­can­cerigen) și genisteină - o sub­stanță vegetală secundară care poate împie­dica dezvoltarea și înmulțirea tumorilor.
* Ceaiul negru și verde (în spe­cial cel verde) au un conți­nut bo­gat în catehine - substanțe antican­ce­rigene, al căror efect pre­ventiv a fost des­coperit abia de curând.
* Culturile bacteriene (vii) din iaurt stimu­lează activi­tatea sistemu­lui imunitar, întâr­ziind astfel dezvol­tarea tumo­rilor.
Alte recomandări: lemnul dul­ce - poate stopa dezvoltarea celu­lelor can­ceroase și poate deter­mina celulele în stadiu pre-can­cer să revină la dez­voltarea nor­mală.
Atenție: gră­simea animală încinsă prea tare - de exemplu când picură din carnea prăjită pe grătar peste fla­cără sau cărbu­nii încinși - este cance­rigenă și mi­rosul n-ar tre­bui inhalat. În general, evitați să mâncați bucățile de carne arsă.

Întărirea sistemului imunitar

Sănătatea noastră depinde de modul în care sistemul imunitar reu­șește să dirijeze reacțiile de apărare pentru distrugerea "in­va­datorilor", adică a virușilor și a bacteriilor.
Studiile științifice arată că ali­­men­tele conțin o serie întreagă de sub­stanțe care stimulează ac­ti­vi­tatea globulelor albe, întărind astfel efectiv sis­te­mul imunitar și protejându-ne de infecțiile vi­rale sau bacteriene și chiar de apariția tumorilor ma­ligne.

Date concrete
* Iaurtul - impulsionează ac­tivi­tatea "celu­lelor ucigașe" proprii organismului nostru, cele care atacă virușii și celulele tumorale (ele "simt" substanțele nocive și le distrug). În plus, iaurtul sporește cantitatea de interferon - o substanță impor­tan­tă, care întărește capacitatea de apărare - și accelerează pro­du­cerea de anti­corpi.
* Usturoiul - are o puter­nică ac­țiune antibac­teriană și pro­tejează or­ga­nismul de infec­țiile datorate sis­te­mului imu­ni­tar slăbit.
* Fructele și legumele crude - hrana vegetală conține, printre altele, beta-caroten, vita­mina C și alte substanțe cu efect antiviral și an­ti­oxidant, care - toa­te - întă­resc sis­temul imu­ni­tar.
Alte recomandări: fruc­­tele de mare și crus­taceele (în special stri­diile, foar­te bogate în zinc).
Ca o concluzie, s-ar pu­tea spune că în domeniul cer­cetării alimentelor, știin­ța mai are mul­te de făcut și că ne va surprinde (cât de curând) cu descoperirile ei senzaționale. În linii mari, ea va putea explica un lu­cru cu­noscut deja de seco­le, și anume că fie­care ali­ment are un efect bine­fă­că­tor și poate fi folosit cu suc­­­ces în vin­decarea bo­li­lor.