Când Liviu Dragnea şi oamenii lui vorbesc deschis despre posibilitatea înlăturării premierului nu avem de-a face cu un joc, ci cu o falie, care, de altfel, a apărut imediat după protestele din februarie şi s-a adâncit după ce premierul s-a aliniat la cerinţele UE, privind lupta anticorupţie, fie şi declarativ, şi a făcut front comun cu ministrul Justiţiei, în privinţa legilor de modificare a Codurilor penale, deşi Liviu Dragnea tuna şi fulgera împotriva lui Tudorel Toader. Cu alte cuvinte, premierul a refuzat să facă jocurile cerute de Dragnea şi gaşca lui, pentru salvarea corupţilor. Tensiunilor pe tema justiţiei li s-au adăugat cele legate de diferite interese economice ale clanului Dragnea, cum ar fi, potrivit presei, refuzul premierului de a ceda Primăriei Generale salba de lacuri din Nordul Capitalei sau intenţia sa de a reforma ANAF, unde protejaţii domnului Dragnea nu fac nimic pentru a îmbunătăţi colectarea taxelor şi impozitelor. În paralel, Sorin Grindeanu s-a asigurat de sprijinul CE şi a început să-i adune în jurul său pe PSD-iştii nemulţumiţi de stilul dictatorial al lui Dragnea şi de acapararea întregii puteri în mâinile lui. Conflictul este deci real, dar liderul PSD nu-l poate tranşa uşor, pentru că 1. ar fi mult prea penibil ca PSD-ALDE să iniţieze o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern 2. nu toţi miniştrii vor demisiona la ordinul lui Dragnea şi 3. nominalizarea unui ipotetic viitor premier este prerogativa lui Klaus Iohannis, nu a lui Liviu Dragnea, ceea ce poate genera situaţii neprevăzute şi greu de controlat pentrul liderul PSD. Dar chiar dacă va renunţa, cel puţin temporar, la înlăturarea lui Sorin Grindeanu, poate şi în urma unor presiuni din partea UE, Liviu Dragnea nu va înceta hărţuirea acestuia, ceea ce va crea, fără îndoială, probleme şi tensiuni politice. Aşadar, indiferent cum se va termina acest penibil episod al istoriei noastre post-decembriste, viitorul sună prost, cel puţin pe termen scurt.
- Prevalându-se de o hotărâre interpretabilă a Curţii Constituţionale, coaliţia de guvernare intenţionează să introducă un prag valoric pentru abuzul în serviciu. Credeţi că, în ciuda protestelor societăţii civile şi a opiniilor exprimate de experţi independenţi, PSD şi ALDE vor merge până la capăt de astă dată? Şi dacă da, de ce?
- Sigur că PSD şi ALDE vor duce proiectul pragului pentru abuzul în serviciu până la capăt, mai ales după decizia CCR, care obligă, practic, Parlamentul, să stabilească un prag valoric pentru această infracţiune. Interesantă această răzgândire a CCR, care, iniţial, când a cerut redefinirea abuzului în serviciu, nu a pus problema pragului. Tot ce mai au de făcut PSD-ALDE, pentru a-şi atinge obiectivul, este să impună un prag valoric cât mai ridicat, pentru a-şi salva corupţii, adică funcţionarii publici şi demnitarii care au produs prejudicii importante. Când va fi publicată motivarea hotărârii CCR, vom şti dacă judecătorii au vrut doar să-i salveze de la închisoare pe acei funcţionari publici care au făcut greşeli minore, caz în care pragul ar trebui să aibă un cuantum relativ mic, sau au dorit să-i facă scăpaţi pe corupţii care au produs prejudicii importante, caz în care pragul va fi într-un cuantum important. Prin vocea lui "Florin Iordache-altă întrebare", PSD a cerut deja un prag ridicat, care ar putea atinge chiar 400 000 de lei, adică dublul celui propus iniţial de OUG 13. Primul beneficiar, după cum bine se ştie, ar fi liderul PSD Liviu Dragnea, judecat acum într-un proces pentru instigare la abuz în serviciu, dar i s-ar adăuga mai mulţi parlamentari, primari şi foşti miniştri. Peste 2000 de dosare de abuz în serviciu aflate în lucru la DNA ar fi astfel clasate, munca procurorilor dovedindu-se zadarnică, şi multe din cele 1900 de persoane trimise deja în judecată ar scăpa şi ele de puşcărie. Chestiunea are implicaţii şi pentru conflictul Dragnea -Grindeanu. Florin Iordache a cerut stabilirea pragului valoric prin ordonanţă de urgenţă, probabil pentru ca Liviu Dragnea să poată beneficia de el înainte de sentinţa finală. Sorin Grindeanu însă a refuzat această soluţie, spunând că aşteaptă motivarea CCR, pentru a elabora un proiect de lege care va fi supus Parlamentului, ceea ce înseamnă, pur şi simplu, că i-a refuzat lui Liviu Dragnea un colac de salvare. Cum să nu vrea Dragnea să scape de el?