Când Liviu Dragnea și oamenii lui vorbesc deschis despre posibilitatea înlăturării premierului nu avem de-a face cu un joc, ci cu o falie, care, de altfel, a apărut imediat după protestele din februarie și s-a adâncit după ce premierul s-a aliniat la cerințele UE, privind lupta anticorupție, fie și declarativ, și a făcut front comun cu ministrul Justiției, în privința legilor de modificare a Codurilor penale, deși Liviu Dragnea tuna și fulgera împotriva lui Tudorel Toader. Cu alte cuvinte, premierul a refuzat să facă jocurile cerute de Dragnea și gașca lui, pentru salvarea corupților. Tensiunilor pe tema justiției li s-au adăugat cele legate de diferite interese economice ale clanului Dragnea, cum ar fi, potrivit presei, refuzul premierului de a ceda Primăriei Generale salba de lacuri din Nordul Capitalei sau intenția sa de a reforma ANAF, unde protejații domnului Dragnea nu fac nimic pentru a îmbunătăți colectarea taxelor și impozitelor. În paralel, Sorin Grindeanu s-a asigurat de sprijinul CE și a început să-i adune în jurul său pe PSD-iștii nemulțumiți de stilul dictatorial al lui Dragnea și de acapararea întregii puteri în mâinile lui. Conflictul este deci real, dar liderul PSD nu-l poate tranșa ușor, pentru că 1. ar fi mult prea penibil ca PSD-ALDE să inițieze o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern 2. nu toți miniștrii vor demisiona la ordinul lui Dragnea și 3. nominalizarea unui ipotetic viitor premier este prerogativa lui Klaus Iohannis, nu a lui Liviu Dragnea, ceea ce poate genera situații neprevăzute și greu de controlat pentrul liderul PSD. Dar chiar dacă va renunța, cel puțin temporar, la înlăturarea lui Sorin Grindeanu, poate și în urma unor presiuni din partea UE, Liviu Dragnea nu va înceta hărțuirea acestuia, ceea ce va crea, fără îndoială, probleme și tensiuni politice. Așadar, indiferent cum se va termina acest penibil episod al istoriei noastre post-decembriste, viitorul sună prost, cel puțin pe termen scurt.
- Prevalându-se de o hotărâre interpretabilă a Curții Constituționale, coaliția de guvernare intenționează să introducă un prag valoric pentru abuzul în serviciu. Credeți că, în ciuda protestelor societății civile și a opiniilor exprimate de experți independenți, PSD și ALDE vor merge până la capăt de astă dată? Și dacă da, de ce?
- Sigur că PSD și ALDE vor duce proiectul pragului pentru abuzul în serviciu până la capăt, mai ales după decizia CCR, care obligă, practic, Parlamentul, să stabilească un prag valoric pentru această infracțiune. Interesantă această răzgândire a CCR, care, inițial, când a cerut redefinirea abuzului în serviciu, nu a pus problema pragului. Tot ce mai au de făcut PSD-ALDE, pentru a-și atinge obiectivul, este să impună un prag valoric cât mai ridicat, pentru a-și salva corupții, adică funcționarii publici și demnitarii care au produs prejudicii importante. Când va fi publicată motivarea hotărârii CCR, vom ști dacă judecătorii au vrut doar să-i salveze de la închisoare pe acei funcționari publici care au făcut greșeli minore, caz în care pragul ar trebui să aibă un cuantum relativ mic, sau au dorit să-i facă scăpați pe corupții care au produs prejudicii importante, caz în care pragul va fi într-un cuantum important. Prin vocea lui "Florin Iordache-altă întrebare", PSD a cerut deja un prag ridicat, care ar putea atinge chiar 400 000 de lei, adică dublul celui propus inițial de OUG 13. Primul beneficiar, după cum bine se știe, ar fi liderul PSD Liviu Dragnea, judecat acum într-un proces pentru instigare la abuz în serviciu, dar i s-ar adăuga mai mulți parlamentari, primari și foști miniștri. Peste 2000 de dosare de abuz în serviciu aflate în lucru la DNA ar fi astfel clasate, munca procurorilor dovedindu-se zadarnică, și multe din cele 1900 de persoane trimise deja în judecată ar scăpa și ele de pușcărie. Chestiunea are implicații și pentru conflictul Dragnea -Grindeanu. Florin Iordache a cerut stabilirea pragului valoric prin ordonanță de urgență, probabil pentru ca Liviu Dragnea să poată beneficia de el înainte de sentința finală. Sorin Grindeanu însă a refuzat această soluție, spunând că așteaptă motivarea CCR, pentru a elabora un proiect de lege care va fi supus Parlamentului, ceea ce înseamnă, pur și simplu, că i-a refuzat lui Liviu Dragnea un colac de salvare. Cum să nu vrea Dragnea să scape de el?