Leacuri de la cititori

- De la lume adunate şi-napoi la lume date -

Dureri de călcâie (ciocuri)

"Leacul" pe care vi-l propun nu este invenţia mea, dar l-am folosit cu eficienţă maximă. Pe scurt, este vorba de un plan înclinat, asemenea unui mic balansoar, confecţionat dintr-un platou din lemn (scânduri) 40x30 cm, fixat pe un cilindru din lemn, cu diametrul de 8-9 cm, şi lungimea de 40 cm. Ca model, puneţi peste o sticlă cilindrică o carte, în aşa fel încât axa sticlei să fie la jumătatea cărţii. Întrucât platoul din scânduri trebuie să fie fixat (în cruce) pe cilindru (prin cuie), este necesar ca aceas­ta să aibă şi o suprafaţă (plană) de aşezare a platou­lui, lucru ce se realizează prin îndepărtarea prin aşchiere, pe toată lungimea generatoarei cilindrului a unei cantităţi de lemn, până ce grosimea acestuia rămâne la 7 cm, grosime măsurată la ambele capete ale cilindrului (capetele cilindrului vor arăta ca un cerc, din care s-a îndepărtat prin aşchiere un seg­ment de cerc). Când vă urcaţi pe acest plan înclinat, sprijiniţi-vă de ceva (tocul unei uşi, ca să nu cădeţi pe spate). Dacă simţiţi durere puternică în tendoa­ne, apăsaţi cu vârful picioarelor până ce platoul ajunge (prin rotire) în plan orizontal, iar după o pauză de 5-6 secunde, reveniţi la poziţia iniţială (înclinată), prin lăsarea greutăţii corpului pe toată laba piciorului. Executaţi zilnic 4 şedinţe a câte 3-4 minute fiecare. Unii utilizatori au scăpat de durere după numai 2-3 săptămâni, alţii, printre care şi eu, după 3-4 luni de zile. Sănătate tuturor!
ALEXANDRU DUMITRU

Alifia bunicii (pentru arsuri)

Pentru faptul că am găsit de atâtea ori în pagi­nile revistei dvs. reţete care mi-au fost de folos, aş dori să transmit şi eu reţeta unei alifii pen­tru arsuri, pe care o făcea bunica mea, din urmă­toarele ingre­diente:
* răşină de brad (aceea care se prelinge pe trun­chiul brazilor) sau tămâie naturală, nu sintetică, cum se foloseşte azi în biserici, cam cât luaţi în­tr-un pumn
* ceară curată de albine, cam cât un ou
* o cană de 200 ml de ulei, sau chiar un pic mai mult, pentru că atunci când se întăreşte, alifia de­vine cam vâscoasă.
Într-o crăticioară, bunica punea toate compo­nentele la încins. După ce se topea ceara şi răşina, lua vasul de pe foc şi lăsa pentru un timp să se mai răcească, dar nu de tot. Strecura printr-o strecură­toare alifia şi o turna într-un borcănel mai mic. Se poate păstra ani de zile, e la fel de eficientă ca atunci când aţi preparat-o. Sora mea, când eram copii, a călcat într-o oală cu apă fierbinte, şi nu nu­mai că s-a vindecat foarte repede, dar nu i-a rămas nici măcar un semn.
Sănătate multă tuturor!
CONSTANTINA CHIRCA - Bucureşti

Spondilită anchilozantă

Tratamentul este simplu: trecerea la un regim vegan (fără niciun fel de proteine animale: carne, lactate, ouă), completat de consumul de apă de izvor, un litru de apă la 15 kg de greutate corpo­rală. Am fost îndrumat şi încurajat de un mare om, de o modestie infinită, Marius Ţinteanu din Târgu Mureş, căruia vreau să îi mulţumesc pe această cale. Singur nu reuşeam. Dar atenţie! Dacă devii vegan şi apoi mănânci tâmpenii la un chef (carne, alcool), poţi să mori, am cunoscut multe persoane care erau să dea ortul popii.
Doamne ajută-i pe toţi oamenii!
SORIN COJOCARU - e-mail:cojosorin@yahoo.com

Reţetă pentru acnee rozacee

Ingrediente: 15 g ceară de albine, 15 g miere de albine, 12 g tetraciclină, 30 picături de tinctură de propolis, o crenguţă de pelin (de o palmă), 50 ml suc de rostopască.
* Se iau tulpinile de rostopască cu rădăcină cu tot. Se toacă mărunt şi se pisează ca pe usturoi, pen­­tru a lăsa cât mai multă zeamă (suc). Se strecoară prin tifon pus în două şi se strânge prin răsucire până la obţinerea cantităţii de suc nece­sare: 50 ml. * Se pun ceara, mierea şi tetraciclina la fiert, 2-3 minute. După ce amestecul s-a topit, se pune crenguţa de pelin ruptă în 3-4 bucăţi şi se lasă la fiert 1-2 minute. * Se dă compo­zi­ţia la o parte şi se adaugă, ames­te­când, cele 30 de pică­turi de tinc­tură de propolis şi 50 ml suc de rostopască. Se lasă la ma­cerat, la temperatura camerei, 3-5 zile. După ma­cerare, se dă la o parte capacul de ceară for­mat.
Dedesubt se află un produs lichid, în care se introduc de­getele şi se unge faţa, seara, înainte de culcare cu 15 mi­nute. Se stă cu această mască toată noaptea, dimineaţa se spală faţa cu ceai de muşeţel. După 5-7 zile, rozaceea dispare.
Să vă fie de folos şi "Formulei AS" multă sănă­tate, să ajute pe cei mulţi şi necăjiţi!
O cititoare fidelă

Nelinişte interioară

Am suferit multă vreme de această stare chi­nuitoare, de care am reuşit să scap abia după ce am venit în Franţa, la fiul meu, care trăieşte aici, îm­preună cu soţia şi cei doi copii. Ea este franţuzoaică şi m-a învăţat o reţetă extrem de bună, pentru a-ţi regăsi liniştea. Îi aparţine unui expert în plante medicinale, pe nume Maurice Messegue. (Şi aici sunt foarte la modă, tratamentele naturiste.)
Reţetă: 2 linguri de flori de tei, 2 linguri de coa­da-calului, 2 linguri măghiran, 2 linguri codiţe de cireşe, 2 linguri de roiniţă. Se amestecă toate plantele cât mai omogen, apoi se prepară o infuzie din o linguriţă amestec şi 250 ml apă clocotită. Se lasă 6 minute la infuzat, se strecoară şi se îndul­ceşte cu puţină miere. Se beau două căni pe zi.
RAFIRA BELLU - Montpellier, Franţa

Afinele, contra cistitelor

Locuiesc în Focşani, într-o casă la curte, îm­preună cu bunica mea, foarte pricepută la boli. Între leacurile ei cele mai cunoscute se numără ceaiul de afine contra răcelilor urinare (cistite) cu care a vindecat toate rudele şi vecinele. Se fierbe o lingură de afine uscate, într-o cană de apă, vreme de 5 minute, după care se infuzează un sfert de oră. Se beau 7 ceşti de ceai pe zi. Vara se folosesc afine proaspete, stoarse prin tifon. Se beau 2 pa­hare de suc pe zi. Sănătate!
LEONTINA MĂNDIŢĂ

Cum scăpăm de balonare

Timp de două săptămâni, se înghite pe stomacul gol un căţel de usturoi, dimineaţa - cu o oră înainte de micul dejun, iar seara, la două ore după cină. Balonările dispar, împreună cu durerile şi gazele pe care le produc. Ştiu reţeta de la mătuşa mea, care locuieşte la ţară, în satul Casa de piatră, din Apuseni.
MARIA GLICON, studentă

Boala Meteo

Am fost la o sută de doctori, dar mi-au spus că nu există aşa ceva. Cu toate astea, de câte ori se schim­bă brusc vremea, cu diferenţe mari de tempe­ratură şi presiune atmosferică, eu sunt un om mort. Efectiv, nu sunt în stare să mă ridic din pat: ame­ţesc, mi-e greaţă, am migrene, mi se îndoaie pi­cioa­rele din genunchi, mă doare inima şi coboa­ră peste mine un soi de ceaţă. Doctorii spun că de vină e vârsta (am 61 de ani) şi că sunt ipohondru. Văzând că n-o scot la capăt (şi pentru că încă nu m-am pensionat, deci muncesc), am început să-mi caut leacul singur. Şi l-am găsit. Nu într-o carte de medicină, ci într-un Almanah popular, rămas de la bunicul meu. Sfaturile care urmează le sunt adre­sate celor care, la fel ca mine, suferă din cauza schimbărilor vremii, fără să ştie ce au. Pentru a deveni rezistenţi, îi sfătuiesc să apli­ce următoarele procedee care pe mine m-au "călit".
* Duşuri scoţiene - faceţi alternativ duşuri fierbinţi (cât suportaţi, fără să vă ardeţi), apoi du­şuri reci. Duşul cald să fie mai lung decât cel rece. Durata totală: 3 minute.
* Frecţii cu prosop de cânepă - procuraţi-vă un prosop ţărănesc de pe vremuri, cât mai aspru, sau o pânză groasă de sac. Înmuiaţi prosopul în apă rece, stoarceţi-l, apoi frecaţi-vă cât mai energic braţele, pieptul, spatele, abdomenul, fiecare picior. Efectul de înviorare este imediat.
* Respiraţi printr-un pai - creşte nivelul de oxi­­gen al organismului, când apar crize de sufo­care. Metoda e cât se poate de simplă. Băgaţi în gură un pai (poate fi şi din plastic, de la sucurile de fructe), inspiraţi apoi normal, prin nas, dar ex­piraţi prin pai. Aerul iese greu din plămâni, dar se elimină toate toxinele care sunt înlocuite de oxi­genul inspirat. Exersaţi, până ce ajungeţi să prac­ticaţi exerciţiul 5 minute pe zi.
* Nu vă culcaţi, oricât vă este de rău. Când începe să vă cuprindă starea de ameţeală şi slăbi­ciune, nu vă întindeţi în pat! Umblaţi prin casă, ieşiţi la o scurtă plimbare, târâţi-vă, faceţi orice, dar nu lăsaţi răul să vă biruie.
* Mişcaţi-vă! Mişcarea e ruptă din soare. Nu trebuie să ridicaţi haltere, nici să fugiţi 100 de km. Câteva mişcări de gimnastică, în faţa ferestrei des­chise, practicate de două-trei ori pe zi, fac minuni.
Să vă fie de folos!
ing. AUREL GORON - Bucureşti