Timpul are prostul obicei de a urmări perseverent oamenii şi de a-i ajunge din urmă, într-o bună zi. Dovadă stau liniile şi brazdele săpate pe chipul nostru, care nu-şi poate păstra veşnic frăgezimea avută în tinereţe. Există patru factori principali care contribuie la apariţia ridurilor. În primul rând, odată cu înaintarea în vârstă, procesul de reînnoire a celulelor se desfăşoară tot mai lent. Nu se mai formează atât de rapid celule noi, tinere, care să le înlocuiască pe cele vechi şi uzate. Apoi, organismul este supus unei agresiuni continue din partea radicalilor liberi, acele molecule instabile, care iau naştere ca o consecinţă a noxelor provenite dintr-un mediu din ce în ce mai poluat, a stresului cronic şi a expunerii neprotejate la radiaţiile solare. Radicalii liberi provoacă anomalii la nivelul celulelor şi tot ei sunt responsabili pentru petele inestetice, apărute pe piele. În acelaşi timp, organismul îşi reduce producţia de colagen, acea substanţă din grupul scleroproteinelor, care asigură fermitatea şi elasticitatea pielii. Şi, în sfârşit, scade procentul de apă conţinut în ţesutul cutanat, iar uscăciunea lui favorizează formarea ridurilor.
Pentru a amâna cât mai mult momentul când tenul îşi va pierde netezimea, ar fi indicat ca măsurile preventive să fie luate încă din tinereţe. În lunile călduroase de vară, nu ieşiţi niciodată în plin soare fără să vă protejaţi capul cu o pălărie, preferabil una de culoare deschisă, cu borul lat. Evitaţi iritarea şi stările negative de frică şi îngrijorare, ţineţi-vă nervii permanent sub control şi practicaţi cu consecvenţă exerciţiile de relaxare pe care le simţiţi potrivite pentru dvs. - deoarece enervările şi grijile vă pot sculpta pe faţă riduri de expresie chiar şi de la o vârstă tânără. O veste bună este şi aceea că există anumiţi nutrienţi capabili să prevină sau să reducă la minimum ridarea tenului, conservând pentru un timp mai îndelungat frumuseţea naturală a pielii. Vă îndemnăm să faceţi măcar o încercare cu cele prezentate de noi mai jos.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva ridurilor
Cercetătorii japonezi au realizat un studiu dublu-orb, în cadrul căruia au verificat efectele agliconului, o izoflavonă din soia, asupra pielii femeilor aflate în jurul vârstei de 40 de ani. Cele 26 de participante la experiment au fost împărţite în două grupuri. Femeile din primul grup au consumat zilnic, vreme de douăsprezece săptămâni, alimente care le ofereau un aport de 40 miligrame de aglicon. Hrana celor din grupul al doilea nu conţinea cantităţi semnifictive de substanţe cu acţiune antirid. Pe întreaga durată a studiului, specialiştii au observat atent ridurile participantelor, remarcând că, după opt săptămâni, se înregistra o creştere vizibilă a elasticităţii pielii la femeile care mâncaseră în fiecare zi produse din soia. La finalul celor douăsprezece săptămâni, se estompaseră şi ridurile fine, comparativ cu grupul de control.
Izoflavonele sunt prezente în numeroase produse din soia. Jumătate de cană de miso (o pastă din boabe de soia fermentate) furnizează 59 miligrame, o cană de lapte de soia - 30 miligrame, iar jumătate de cană de boabe verzi, fierte - 12 miligrame.
Dacă izoflavonele din soia au capacitatea de a reduce ridurile, aşa cum reiese din studiul amintit mai sus, acelaşi lucru ar trebui să fie valabil şi pentru majoritatea izoflavonelor existente în celelalte leguminoase, căci aproape toate conţin asemenea substanţe, similare cu cele din soia. Nu punem la îndoială faptul că soia are proprietăţi remarcabile, totuşi ea nu este neapărat superioară altor legume din familia ei. Examinând 75 de soiuri de leguminoase, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că multe din ele cuprind izoflavonele numite genisteină şi daizeină, în cantităţi mai mari decât unele varietăţi de soia. De aceea, v-am sfătui să introduceţi în meniul dvs., printre altele: mazărea galbenă decorticată (se poate procura de la Sanovita), fasolea neagră, fasolea lima (de culoare verde), fasolea Anasazi şi fasolea roşie. S-a constatat că ele conţin mai multă genisteină decât boabele de soia.
** Ananasul
Fructul cu miez de un galben intens, provenit de la tropice, este deosebit de bun pentru sănătate în general şi pentru piele în special, datorită mai ales ponderii foarte ridicate a acizilor AHA (alfa-hidroxi-acizi) în structura sa chimică. Aceste substanţe îşi găsesc întrebuinţare într-o serie întreagă de produse cosmetice, destinate îngrijirii tenului.
Oamenii de ştiinţă din Japonia sunt de părere că acizii AHA ajută epiderma să elimine celulele îmbătrânite şi să formeze unele noi, sprijinind astfel regenerarea pielii degradate din pricina expunerii imprudente la soare. Pentru a demonstra acest lucru, participanţii la studiul respectiv şi-au aplicat pe unul din braţe o loţiune ce avea în compoziţie acizi AHA. După aproximativ şase luni, pielea de pe braţul care beneficiase de acţiunea acizilor AHA se îngroşase cu 25%, devenise mai elastică şi avea mai multe fibre de colagen. Pe baza acestor observaţii, cercetătorii au concluzionat că alfa-hidroxi-acizii pot împiedica îmbătrânirea prematură a epidermei, determinată de radiaţiile solare.
Reţetă
Dacă v-aţi decis să întreprindeţi ceva contra ridurilor dvs., transformaţi în pastă un ananas, cu coajă cu tot (servindu-vă în acest scop de un mixer sau de un blender) şi întindeţi-l pe faţă, pentru a accelera astfel îndepărtarea stratului de celule moarte, aflat la suprafaţa ei. Apoi relaxaţi-vă 15 până la 30 de minute, cu picioarele ridicate şi sprijinite comod pe un taburet, răsfoind o revistă sau citind o carte interesantă. După aceea, vă puteţi spăla masca de ananas de pe faţă.
(Atenţie: există persoane cărora acest fruct le declanşează reacţii alergice. Întrerupeţi imediat procedura dacă vă mănâncă sau vi se irită pielea.) Vă displace ananasul? Surse bogate de acid citric sunt şi lămâile, coacăzele negre şi fructele de tamarind (curmalele indiene).
** Rodia
Supranumită "fructul vieţii" şi încadrată de nutriţionişti în categoria super-alimentelor, rodia ne oferă de trei ori mai mulţi antioxidanţi decât vinul roşu sau ceaiul verde. De asemenea, ea conţine trei substanţe vegetale secundare, considerate apte să încetinească procesul de îmbătrânire a pielii: apigenina, quercetina şi acidul cafeic. E adevărat că alte plante le posedă în cantităţi mai mari, însă rodia este în acelaşi timp şi foarte bogată în fitoestrogeni (are în jur de doisprezece). Studiile clinice efectuate cu fitoestrogenii extraşi din rodie au pus în evidenţă faptul că o terapie de substituţie cu aceşti hormoni vegetali, urmată pe o perioadă de 7 luni, poate îmbunătăţi cosiderabil elasticitatea, umiditatea şi grosimea pielii. În consecinţă, cercetătorii au formulat un punct de vedere încurajator: "Deşi îmbătrânirea pielii nu constituie una din indicaţiile administrării unei terapii hormonale de substituţie sistemice, din observaţiile noastre rezultă că ea are un efect pozitiv asupra pielii mature."
Reţetă
Rodia vă poate fi de folos, concomitent, în două moduri: consumată ca atare, dar şi întrebuinţată pentru îngrijirea pielii. De pildă, ar fi util să vă pregătiţi un peeling facial cu rodie (pentru a beneficia de fitoestrogenii ei), la care să adăugaţi zeamă de lămâie şi ananas.
** Peştele
În carnea peştelui gras se găsesc acizi graşi esenţiali din familia Omega-3. Specialiştii de la University of California din Davis au descoperit că şi ţesutul cutanat poate profita de acţiunea acestor acizi cu proprietăţi antiinflamatoare, prin reducerea tumefierilor de la nivelul pielii.
Acizii graşi Omega-3 reprezintă o componentă importantă a membranei celulelor cutanate, dar şi a mantalei acide, care menţine elasticitatea pielii. Acidul eicosapentaeonic (EPA) din uleiul de peşte este un inhibitor natural al enzimei COX-2, întăreşte fibrele de colagen şi fortifică ţesutul conjunctiv, constituind chiar un remediu anti-îmbătrânire, în sprijinul pielii. Din păcate, organismul nu poate sintetiza el însuşi acizii Omega-3, ceea ce înseamnă că trebuie să ni-i procurăm din alimentaţie sau prin administrarea unor suplimente nutriţionale. Se recomandă să mâncăm de două ori pe săptămână un peşte gras, cum ar fi somonul, tonul alb sau macroul.
** Ceaiul verde
Aceasta este o veste într-adevăr minunată pentru băutorii consecvenţi de ceai verde, căci majoritatea oamenilor gustă doar ocazional câte o ceaşcă. În unele afecţiuni, terapeuţii recomandă un consum masiv, de până la cinci căni pe zi. Noi am spune că sunt suficiente trei căni - şi băute mai curând în scop de relaxare, iar nu în speranţa de a vă vedea ridurile dispărând peste noapte, ca prin farmec.
** Roşiile
Legumele colorate în roşu sau portocaliu sunt bogate în două carotenoide cu rol de protecţie a pielii: betacaroten şi licopen. Funcţia normală a acestor antioxidanţi este aceea de a apăra plantele contra razelor prea puternice ale soarelui. Dacă mâncaţi legumele respective, beneficiaţi şi dvs. de aceeaşi protecţie.
Betacarotenul şi licopenul sunt depozitate în stratul cutanat superior, în epidermă, unde acţiunea lor de neutralizare a radicalilor liberi sprijină refacerea celulelor lezate de radiaţiile solare. Oamenii de ştiinţă germani au descoperit că o alimentaţie bogată în carotenoide poate contribui la asigurarea unei protecţii permanente, pe toată durata vieţii, împotriva razelor ultraviolete. Betacarotenul şi licopenul se găsesc în multe soiuri de fructe şi legume, însă în roşii sunt prezente amândouă şi lucrează în echipă.
** Morcovul
Morcovul conţine atât vitamina A, cât şi betacaroten, precursorul vegetal al acestei vitamine. Astfel, el oferă o protecţie dublă contra ridurilor.
Cercetătorii de la Michigan Medical School au încercat să afle, prin intermediul unui studiu, dacă şi în ce măsură administrarea externă a vitaminei A poate îmbunătăţi aspectul pielii îmbătrânite. 37 de doamne şi domni de vârsta a treia şi-au aplicat, de trei ori pe săptămână, o loţiune cu vitamina A pe un braţ, iar pe celălalt una fără vitamina A. Nici autorii studiului, nici participanţii n-au ştiut care braţ şi cu care loţiune fusese tratat. 24 de săptămâni mai târziu, deosebirile între cele două braţe în ceea ce priveşte încreţiturile pielii erau evidente. Specialiştii au pronunţat verdictul final: vitamina A protejează pielea împotriva unor posibile leziuni şi, în ansamblu, îi îmbunătăţeşte aspectul.
Reţetă
Doriţi să încercaţi la dvs. acasă? Cumpăraţi ulei de morcov şi ungeţi-vă pielea cu el. Sau daţi câţiva morcovi prin blender şi utilizaţi pasta obţinută ca mască facială. Staţi cu ea 15-30 de minute, apoi spălaţi-vă faţa.
** Ciocolata
Iată un motiv de bucurie: da, ciocolata nu numai că nu provoacă acnee, aşa cum susţin unii, ci, dimpotrivă, este de folos pielii. Dacă radicalii liberi se numără printre cei mai periculoşi inamici ai ei, înseamnă că antioxidanţii îi sunt cei mai fideli prieteni, deoarece previn degradarea celulelor, cauzată de radicalii liberi. E bine de ştiut că doar 14 grame de ciocolată amăruie conţin mai mulţi antioxidanţi decât un pahar cu suc de portocale.
** Seminţele de floarea-soarelui
Fără îndoială, există un strop de ironie în faptul că seminţele unei plante care poartă numele soarelui ne pot feri de consecinţele neplăcute ale expunerii excesive la soare. Şi totuşi este adevărat. Seminţele de floarea-soarelui reprezintă o sursă generoasă de vitamină E şi ne ajută să prevenim nu doar bolile de inimă, răcelile, gripa şi cancerul de piele, dar şi apariţia ridurilor. Cercetătorii din Coreea de Sud au observat că şoarecii de laborator, cărora li s-a dat un cocktail de antioxidanţi ce includea şi vitamina E, aveau pielea mai întinsă şi mai netedă.
În cazul când seminţele de floarea-soarelui nu sunt pe gustul dvs., vă puteţi acoperi necesarul de vitamină E şi din hrişcă, iarbă-grasă, boabe de grâu sau porumb.
** Ardeii iuţi roşii
Dacă zăboviţi pe lângă rafturile cu cosmetice dintr-un hipermarket, veţi vedea că multe dintre produsele expuse acolo conţin vitamina C. Şi nu degeaba, ci dintr-un motiv întemeiat. Organismul necesită această vitamină pentru a produce colagen, una din componentele esenţiale ale pielii sănătoase. Specialiştii au remarcat că, atunci când animalele folosite în experimentele ştiinţifice primeau o hrană îmbogăţită cu vitamina C, pielea lor devenea mai netedă şi mai rezistentă.
Dar, înainte să vă repeziţi la sticla cu suc de portocale, ar trebui să reflectaţi la următorul amănunt: o cană plină cu teci de ardei iuţi roşii vă pune la dispoziţie incomparabil mai multă vitamină C decât o cantitate egală de portocale. Pentru sănătatea pielii se recomandă un aport de minimum 500 miligrame de vitamină C pe zi. Un ardei iute roşu conţine aproape 285 miligrame.
* Mierea
În general, femeile îşi descoperă primele riduri fine în jurul gurii pe la vârsta de 35 de ani. Consumând miere, aveţi şansa de a le împiedica să se adâncească. Mierea conţine un zahăr natural care rămâne pe buze ca o peliculă subţire, îmbunătăţind capacitatea lor de a atrage şi reţine lichidul. Avantajul dvs., doamnelor: veţi arăta mai tinere. Iar dacă îndulciţi ceaiul verde cu puţină miere, vă administraţi un tratament dublu, profitând de două alimente-medicament dintr-odată.
Ce nu trebuie să mâncaţi
Din cămara cu ierburi de leac
Aloe (Aloe vera) - Rezultate satisfăcătoare se pot obţine folosind produsele cosmetice de curăţare a tenului, care au printre principiile lor active şi un extract de aloe. Se spune că regina frumuseţii, Cleopatra, şi-ar fi masat zilnic faţa cu gel de aloe. Dacă aveţi cumva planta acasă, cultivată într-un ghiveci, tot ce trebuie să faceţi este să rupeţi seara câte o frunză şi să vă ungeţi pielea cu sucul stors din ea.
Cremă antirid de preparat acasă
Căutând una şi alta pe internet, am avut deunăzi norocul să descoperim cu totul întâmplător reţeta unei creme antirid, recomandată pentru tenul matur, ofilit şi îmbătrânit. Site-ul pe care am găsit-o (www.ele.ro) ne informează că ea ar proveni de la o cosmeticiană din Elveţia, care dă asigurări ferme în privinţa eficacităţii formulei sale, afirmând că efectele ei ar fi comparabile cu cele ale injecţiilor cu colagen.
Pentru persoanele care nu sunt utilizatoare de internet, o reproducem aici, într-o variantă prescurtată. Merită s-o încercaţi, mai ales că ea se prepară acasă, cu ingrediente cumpărate de la farmacie sau din magazinele naturiste. Acestea sunt următoarele:
* 1 lingură de flori de gălbenele uscate * 150 ml apă * 20 g ceară de albine * 100 ml ulei de măsline extravirgin * 1 lingură de glicerină vegetală * 1 lingură de ulei de germeni de grâu * 1 lingură de ulei de limba-mielului * 2 capsule de vitamina E * 15 picături de ulei esenţial de tămâie.
Uleiul de limba-mielului este singura componentă din lista de mai sus pe care n-o veţi găsi în comerţ. Dar nu va fi nicio dificultate să vi-l pregătiţi dvs. Iată cum. Introduceţi flori uscate de limba-mielului într-o sticlă de 500-1000 ml şi turnaţi deasupra ulei de măsline, atât cât este necesar ca să le acopere. Lăsaţi-le la macerat 10 zile, apoi strecuraţi uleiul şi păstraţi-l într-o sticlă curată.
Mod de preparare:
* Puneţi florile de gălbenele în apă şi lăsaţi-le să dea 10 clocote, apoi acoperiţi vasul. Decoctul va sta la infuzat până se răceşte. Când e rece, se strecoară.
* Topiţi ceara pe baie de aburi, împreună cu uleiul de măsline.
* Luaţi preparatul topit de pe foc, adăugaţi glicerina şi 2 linguri din decoctul de gălbenele şi amestecaţi bine cu un mixer sau, în lipsa lui, bateţi-l cu o furculiţă.
* Adăugaţi 1 linguriţă de ulei de limba-mielului, 2 capsule de vitamina E şi uleiul de germeni de grâu. Puneţi compoziţia într-un borcănel de sticlă curat, aşteptaţi să se răcească, apoi închideţi recipientul. Termen de valabilitate: 2 luni.
Aplicaţi unguentul pe faţă şi pe gât dimineaţa şi seara, după ce v-aţi curăţit tenul cu apă florală.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
