La rândul lor, 83% dintre oamenii de afaceri germani ar alege din nou România ca amplasament investiţional ("Business 24"). Vorbind despre relaţiile economice dintre România şi Germania, ajungem la informaţii impresionante. Exportul şi importul dintre cele două ţări echivalează cu peste 20% din schimburile comerciale româneşti, Germania fiind principalul partener al României! Totalul comerţului româno-german a ajuns, în anul 2016, la aproape 25 de miliarde de euro. De necrezut: dacă din Germania primim echipamente electrice, maşini, aparate şi materiale de transport, peste 65% din exporturile României către Germania se bazează tot pe produse industriale! Remarcabil, presa germană numeşte relaţiile dintre cele două ţări drept relaţii dintre "două ţări dezvoltate". Când Germania este, după cum ştie tot românul, partenerul strategic al României, aflăm că şi România este "partener strategic pentru economia germană". Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, AHK România, se mândreşte cu cifrele care ilustrează relaţiile bilaterale. De notat că industria alimentară şi producţia agricolă bio din România au un potenţial de creştere spectaculos, astfel că cifra de 30 de miliarde de euro poate fi atinsă uşor. Există 8.000 de companii germane active în România (din cele 21.400 înscrise). Acestea au peste 250.000 de angajaţi! De ce investesc firmele germane în ţara noastră? Pe de o parte, aici sunt condiţii economice stabile şi există lupta anticorupţie; există stabilitatea juridică şi predictibilitatea deciziilor economice. Pe de altă parte, avem trecutul istoric. Relaţiile diplomatice dintre România şi Germania datează din 20 februarie 1880. Dăruindu-ne un rege de importanţă istorică, marele Carol I, Germania a susţinut, de-a lungul timpului, cauza românească. Actualul preşedinte al României e tot german! "Cine n-are nemţi să şi-i cumpere", spune un proverb. Sărind peste timp, la 31 august 2016, investiţiile germane în economia românească se cifrau la 4,651 miliarde euro. Doar la Sebeş-Alba s-au investit 300 de milioane de euro într-o fabrică unde, în aprilie 2016, s-a lansat producţia celei mai moderne cutii de viteze (9 trepte) pentru Mercedes. Dându-şi seama de greşeala fostului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a desfiinţat şcolile profesionale, firmele germane au adus "de acasă" sistemul dual, în care tinerii angajaţi puteau să-şi asimileze cunoştinţele teoretice, în paralel cu munca în fabrică. Din fericire, în acest an şcolar, ministerul Educaţiei a iniţiat Programul naţional de promovare a învăţământului profesional, după sistemul dual german. Acesta este, pe scurt, cursul unei relaţii benefice europene. Dacă adăugăm că, între România, Cehia şi Germania, NATO a stabilit o puternică relaţie militară, în cadrul căreia vor colabora, la început, câte o unitate de reacţie rapidă, înţelegem că nu am fost lăsaţi singuri la ţărmul Mării Negre. Suntem, cum ar spune teoreticienii de la Bruxelles, o "naţiune cadru".
Germania nu ne lasă singuri
Potrivit unui sondaj INSCOP, din anul 2014, Germania este cea mai simpatizată ţară de către români: 84,3% dintre ei declară că au un sentiment pozitiv faţă de ea.
La rândul lor, 83% dintre oamenii de afaceri germani ar alege din nou România ca amplasament investiţional ("Business 24"). Vorbind despre relaţiile economice dintre România şi Germania, ajungem la informaţii impresionante. Exportul şi importul dintre cele două ţări echivalează cu peste 20% din schimburile comerciale româneşti, Germania fiind principalul partener al României! Totalul comerţului româno-german a ajuns, în anul 2016, la aproape 25 de miliarde de euro. De necrezut: dacă din Germania primim echipamente electrice, maşini, aparate şi materiale de transport, peste 65% din exporturile României către Germania se bazează tot pe produse industriale! Remarcabil, presa germană numeşte relaţiile dintre cele două ţări drept relaţii dintre "două ţări dezvoltate". Când Germania este, după cum ştie tot românul, partenerul strategic al României, aflăm că şi România este "partener strategic pentru economia germană". Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, AHK România, se mândreşte cu cifrele care ilustrează relaţiile bilaterale. De notat că industria alimentară şi producţia agricolă bio din România au un potenţial de creştere spectaculos, astfel că cifra de 30 de miliarde de euro poate fi atinsă uşor. Există 8.000 de companii germane active în România (din cele 21.400 înscrise). Acestea au peste 250.000 de angajaţi! De ce investesc firmele germane în ţara noastră? Pe de o parte, aici sunt condiţii economice stabile şi există lupta anticorupţie; există stabilitatea juridică şi predictibilitatea deciziilor economice. Pe de altă parte, avem trecutul istoric. Relaţiile diplomatice dintre România şi Germania datează din 20 februarie 1880. Dăruindu-ne un rege de importanţă istorică, marele Carol I, Germania a susţinut, de-a lungul timpului, cauza românească. Actualul preşedinte al României e tot german! "Cine n-are nemţi să şi-i cumpere", spune un proverb. Sărind peste timp, la 31 august 2016, investiţiile germane în economia românească se cifrau la 4,651 miliarde euro. Doar la Sebeş-Alba s-au investit 300 de milioane de euro într-o fabrică unde, în aprilie 2016, s-a lansat producţia celei mai moderne cutii de viteze (9 trepte) pentru Mercedes. Dându-şi seama de greşeala fostului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a desfiinţat şcolile profesionale, firmele germane au adus "de acasă" sistemul dual, în care tinerii angajaţi puteau să-şi asimileze cunoştinţele teoretice, în paralel cu munca în fabrică. Din fericire, în acest an şcolar, ministerul Educaţiei a iniţiat Programul naţional de promovare a învăţământului profesional, după sistemul dual german. Acesta este, pe scurt, cursul unei relaţii benefice europene. Dacă adăugăm că, între România, Cehia şi Germania, NATO a stabilit o puternică relaţie militară, în cadrul căreia vor colabora, la început, câte o unitate de reacţie rapidă, înţelegem că nu am fost lăsaţi singuri la ţărmul Mării Negre. Suntem, cum ar spune teoreticienii de la Bruxelles, o "naţiune cadru".
La rândul lor, 83% dintre oamenii de afaceri germani ar alege din nou România ca amplasament investiţional ("Business 24"). Vorbind despre relaţiile economice dintre România şi Germania, ajungem la informaţii impresionante. Exportul şi importul dintre cele două ţări echivalează cu peste 20% din schimburile comerciale româneşti, Germania fiind principalul partener al României! Totalul comerţului româno-german a ajuns, în anul 2016, la aproape 25 de miliarde de euro. De necrezut: dacă din Germania primim echipamente electrice, maşini, aparate şi materiale de transport, peste 65% din exporturile României către Germania se bazează tot pe produse industriale! Remarcabil, presa germană numeşte relaţiile dintre cele două ţări drept relaţii dintre "două ţări dezvoltate". Când Germania este, după cum ştie tot românul, partenerul strategic al României, aflăm că şi România este "partener strategic pentru economia germană". Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, AHK România, se mândreşte cu cifrele care ilustrează relaţiile bilaterale. De notat că industria alimentară şi producţia agricolă bio din România au un potenţial de creştere spectaculos, astfel că cifra de 30 de miliarde de euro poate fi atinsă uşor. Există 8.000 de companii germane active în România (din cele 21.400 înscrise). Acestea au peste 250.000 de angajaţi! De ce investesc firmele germane în ţara noastră? Pe de o parte, aici sunt condiţii economice stabile şi există lupta anticorupţie; există stabilitatea juridică şi predictibilitatea deciziilor economice. Pe de altă parte, avem trecutul istoric. Relaţiile diplomatice dintre România şi Germania datează din 20 februarie 1880. Dăruindu-ne un rege de importanţă istorică, marele Carol I, Germania a susţinut, de-a lungul timpului, cauza românească. Actualul preşedinte al României e tot german! "Cine n-are nemţi să şi-i cumpere", spune un proverb. Sărind peste timp, la 31 august 2016, investiţiile germane în economia românească se cifrau la 4,651 miliarde euro. Doar la Sebeş-Alba s-au investit 300 de milioane de euro într-o fabrică unde, în aprilie 2016, s-a lansat producţia celei mai moderne cutii de viteze (9 trepte) pentru Mercedes. Dându-şi seama de greşeala fostului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a desfiinţat şcolile profesionale, firmele germane au adus "de acasă" sistemul dual, în care tinerii angajaţi puteau să-şi asimileze cunoştinţele teoretice, în paralel cu munca în fabrică. Din fericire, în acest an şcolar, ministerul Educaţiei a iniţiat Programul naţional de promovare a învăţământului profesional, după sistemul dual german. Acesta este, pe scurt, cursul unei relaţii benefice europene. Dacă adăugăm că, între România, Cehia şi Germania, NATO a stabilit o puternică relaţie militară, în cadrul căreia vor colabora, la început, câte o unitate de reacţie rapidă, înţelegem că nu am fost lăsaţi singuri la ţărmul Mării Negre. Suntem, cum ar spune teoreticienii de la Bruxelles, o "naţiune cadru".
Alte articole din acest numar
- Clujul: de la bine la foarte bine
- TIA ŞERBĂNESCU - "Avem cei mai cinstiţi şi mai nevinovaţi corupţi din toată lumea"
- Cincizeci şi două de zile în Babilon